Pentru analiza proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2025 și emiterea avizului din partea CES, ședințele reprezentanților noștri au fost programate astfel:

Însă, Ministerul Finanțelor Publice a transmis către CES proiectul Legii și anexele aferente, în data de 30.01.2025 la ora 23:00. Astfel, reprezentanții FNT au avut doar câteva ore la dispoziție pentru a analiza documentele (și, cu precădere anexa cu bugetul Ministerului Muncii, Familiei, TINERETULUI și Solidarității Sociale), pentru formularea în scris a unui punct de vedere și pentru transmiterea acestuia structurilor de resort din cadrul CES.

Așadar, reprezentanții noștri în C8 – Bogdan Petru CRIȘAN și în C5 – Georgiana LICĂ au participat la ședințele comisiilor lor și au transmis punctul nostru de vedere în scris. Ambele comisii au avizat negativ proiectul Legii bugetului de stat și au preluat în integralitate argumentarea FNT.

Ulterior, a fost organizată online ședința Plenului CES, la care a fost invitată delegația Ministerului Finanțelor Publice condusă de doamna secretar de stat Daniela PESCARU. Reprezentantul TINERETULUI în Plenul CES – Vlad D. CHERECHEȘ, a fost primul membru din partea Societății Civile care a luat cuvântul, cu scopul de a susține poziția FNT validată deja de Comisiile C5 și C8. În final, Plenul CES a votat în unanimitate avizul negativ cu argumente, inclusiv cu poziția FNT în integralitate.

Argumentare privind propunerea de aviz negativ asupra proiectului de buget pentru anul 2025 aferent

Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale

DOMENIUL TINERET

În temeiul analizei proiectului de buget pentru anul 2025 al Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și, în special, în baza documentelor „Sinteza fondurilor alocate pe surse și pe titluri de cheltuieli pe anii 2023-2028” și „Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole și alineate pe anii 2023-2028”, avizul negativ asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2025 se justifică din următoarele considerente:

1. Alocarea insuficientă de fonduri pentru domeniul TINERET

Conform documentelor bugetare:

• Sinteza fondurilor alocate pe surse și pe titluri de cheltuieli pe anii 2023-2028: Anexa nr. 3 / 20 / 01, pag. 6, Capitolul 6701 – Cultură, recreere și religie, Grupa/Titlul 59 – Alte cheltuieli, suma alocată este de 4.300 mii lei;
• Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole și alineate pe anii 2023-2028 (sume alocate din bugetul de stat): Anexa nr. 3 / 20 / 02, pag. 8, Capitolul 6701 – Cultură, recreere și religie, Grupa/Titlul 59 – Alte cheltuieli, Articol 08 – Programe pentru tineret, suma alocată este de asemenea 4.300 mii lei.

Această sumă este destinată activităților din domeniul TINERET la nivel central, respectiv pentru acțiunile concrete derulate de ministerul de resort. Având în vedere importanța strategică a domeniului tineretului, suma alocată este extrem de redusă și insuficientă pentru susținerea programelor și inițiativelor naționale necesare pentru dezvoltarea acestei categorii de populație.

2. Importanța unui rol activ al ministerului de resort în domeniul TINERET

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale reprezintă autoritatea supremă de resort, responsabilă de elaborarea și implementarea politicilor publice din domeniul tineretului. Este esențial ca ministerul să devină un actor principal în realizarea celor mai importante și de anvergură proiecte naționale, contribuind astfel la conturarea unei direcții strategice coerente pentru tineretul din România.

Pentru ca ministerul să-și consolideze relevanța în acest domeniu, trebuie să își asume responsabilitatea pentru:

• Proiecte naționale bogate în conținut și relevante pentru dezvoltarea ecosistemului de tineret, abordând teme majore precum dezvoltarea politicilor de tineret, a activităților și serviciilor pentru tineret, sprijinirea dezvoltării competențelor personalului de tineret, a capacității organizaționale a structurilor de și pentru tineret, sau creșterea calității infrastructurii pentru tineret;
• Capacitatea de a dezvolta parteneriate strategice cu alte instituții și organizații care dezvoltă inițiative de anvergură, astfel încât să sprijine proiectele și evenimentele naționale și internaționale destinate tineretului;
• Crearea unui cadru propice pentru colaborarea intersectorială, care să mobilizeze resursele existente în sprijinul unor soluții inovatoare și eficiente pentru provocările ecosistemului de tineret din România.

Relevanța ministerului în domeniul tineretului nu poate fi consolidată fără resurse financiare adecvate, care să permită inițierea, susținerea și implementarea de PROIECTE strategice și cu impact. În lipsa acestor resurse, ministerul riscă să devină un simplu actor secundar, incapabil să răspundă nevoilor reale ale ecosistemului de tineret și să inspire încredere în rândul partenerilor instituționali și ai societății civile.

3. Comparația disproporționată a fondurilor alocate la nivel central și subordonat

Tot din documentele anexate reiese că bugetul pentru Casele de Cultură ale Studenților și pentru Complexul Cultural Sportiv Studențesc TEI este de:

• Sinteza fondurilor alocate pe surse și pe titluri de cheltuieli pe anii 2023-2028: Anexa nr. 3 / 20 / 01, pag. 6, Capitolul 6501 – Învățământ, Grupa/Titlul 51 – Transferuri între unități ale administrației publice, suma alocată este de 48.000 mii lei;
• Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole și alineate pe anii 2023-2028 (sume alocate din bugetul de stat): Anexa nr. 3 / 20 / 02, pag. 8, Capitolul 6501 – Învățământ, Grupa/Titlul 51 – Transferuri între unități ale administrației publice, Articol 01, Alineat 01 – Transferuri către instituții publice, suma alocată este de 48.000 mii lei.

Această alocare generoasă pentru instituțiile subordonate contrastează puternic cu suma alocată pentru acțiunile directe ale ministerului în domeniul tineretului (4.300 mii lei). Este evident că fie:

• suma alocată domeniului Tineret la nivel central trebuie suplimentată la cel puțin 10.000 mii lei pentru a acoperi nevoile reale;
• fie diferența necesară trebuie transferată din bugetul alocat instituțiilor subordonate (prin diminuarea sumei de 48.000 mii lei cu diferența necesară).

Această disproporție indică o alocare ineficientă a resurselor financiare, care afectează direct capacitatea ministerului de a deveni un lider eficient în domeniul tineretului.

4. Transmiterea cu întârziere a proiectului de buget și lipsa respectării principiilor transparenței decizionale

Un alt argument major pentru avizul negativ acordat proiectului de buget îl constituie transmiterea acestuia cu întârziere, în condiții care au îngreunat analiza adecvată. Termenul extrem de scurt alocat pentru examinarea documentelor, în raport cu volumul considerabil al informațiilor transmise, a făcut imposibilă formularea unei evaluări aprofundate și responsabile a propunerii bugetare.

Această grabă în obținerea avizului contravine principiilor transparenței decizionale și normelor privind consultarea publică, care impun respectarea timpului legal destinat dezbaterilor și analizei detaliate a documentației. Guvernul are obligația să asigure un cadru procedural clar și predictibil, care să permită o procesare riguroasă a propunerilor bugetare de importanță majoră.

Această abordare netransparentă contravine interesului public, mai ales în cazul unui document precum bugetul național, care reglementează prioritățile financiare și strategice ale statului. Lipsa unei analize temeinice a documentelor poate conduce la adoptarea unor decizii bugetare inadecvate, cu impact negativ asupra unor domenii esențiale, inclusiv sectorul tineretului. Este imperativ ca Consiliul Economic și Social să dispună de timpul necesar pentru o analiză fundamentată, în interesul național.

5. Recomandări pentru corectarea bugetului

Pentru a asigura o alocare echitabilă și eficientă a fondurilor în domeniul tineretului, se impune:

• suplimentarea bugetului alocat Tineretului la nivel central de la 4.300 mii lei la 10.000 mii lei, pentru a permite implementarea de programe naționale relevante;
• reanalizarea prioritizării fondurilor alocate instituțiilor subordonate și transferul unei părți din suma de 48.000 mii lei pentru Casele de Cultură ale Studenților și Complexul Cultural Sportiv Studențesc TEI către activități derulate direct de minister;
• creșterea transparenței și eficienței în utilizarea fondurilor pentru a evita alocările nejustificate sau disproporționate care nu contribuie semnificativ la dezvoltarea sectorului tineretului.

6.  Concluzii asupra proiectului de buget alocat domeniului TINERET

Proiectul de buget pentru anul 2025, în forma actuală, nu reflectă o abordare strategică și sustenabilă a domeniului tineretului. Alocarea insuficientă a fondurilor la nivel central compromite capacitatea ministerului de a-și exercita rolul principal în acest domeniu.

Propunerea de aviz negativ asupra proiectului de buget este justificată prin necesitatea unor modificări esențiale care să asigure finanțarea adecvată a domeniului tineretului și o prioritizare corectă a resurselor disponibile.