Inițiat de către Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, cu termen de avizare 07.03.2025, proiectul a fost supus procedurii de avizare reluată, acesta fiind retransmis în forma modificată, proiectul de Ordonață de Urgență a primit aviz favorabil cu observații

CES a avizat favorabil acest proiect de act normativ, cu următoarea propunere de modificare și observații:

Propunere de modificare:

• Articolul II, alin. (2): Se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Comitetul Interministerial Permanent prevăzut la alin. (1) este compus din reprezentanți ai Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerului Sănătății, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Finanțelor, care se va întruni ori de câte ori este nevoie și are ca invitați permanenți reprezentanți ai furnizorilor de servicii sociale acreditați de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Observații:

• Se impune reformularea art. I alin (1), care, în acest moment, are un text ambiguu și neconform cu alte texte legale din domeniul de competență al Legii nr. 272/2004, cu modificările și completările ulterioare, și al Legii nr. 448/2006, cu modificările și completările ulterioare.
• Textul articolului utilizează termeni greu de înțeles, care nu corespund textelor legale în vigoare și prezintă semne de punctuație care modifică complet înțelesul textului.
• De asemenea, este necesară reformularea art. III cu adăugarea finanțărilor europene (care nu au regim de finanțare externă), completarea cu hotărârile de Guvern referitoare la PIN-urile implementate de către ANPDPD, clarificarea existenței Hotărârii Guvernului nr. 973/2012 în acest text, clarificarea sintagmei „prin care se asigură continuitatea activității”, și, în ultimul rând, clarificarea instituției sau instituțiilor care pot propune memorandum.
• Pe fondul personalului subdimensionat din cadrul caselor teritoriale de pensie, a volumului mare de lucrări și pentru finalizarea serviciilor electronice pentru sistemul național de pensii prin digitalizare, conform Planului național de redresare și reziliență din cadrul R6, „Reforma sistemului public de pensii”, este necesară menținerea în activitate a personalului contractual până la data de 31.12.2025.
• Propunerea de acordare în anul 2025 a salariilor de bază pentru personalul nou încadrat/numit în funcție, inclusiv personalul promovat în funcție, pentru care nu există funcție similară în plată, prin raportare la nivelul reglementat pentru anul 2022 în anexele la Legea nr. 157/2017, cu modificările și completările ulterioare (la care se adaugă gradația corespunzătoare vechimii în muncă și eventualele majorări de salarii acordate până la data de 1 ianuarie 2024), nu asigură o salarizare echitabilă și, astfel, este necesar a se ajusta cuantumul salariilor cu inflația.
• Având în vedere situația discriminatorie în care se găsesc membrii secretariatului comisiei pentru persoanele adulte cu dizabilități care nu beneficiază de plata indemnizației de ședință, este necesar a se introduce modificări/completări la art. 85 alin. (7) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare, astfel:

• Membrii comisiilor de evaluare, președintele, vicepreședintele și membrii secretariatului comisiei au dreptul la o indemnizație de ședință echivalentă cu 5% din indemnizația președintelui consiliului județean, respectiv a primarilor sectoarelor municipiului București.
• Plata indemnizației se suportă din bugetele consiliilor județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București.
• Cuantumul lunar brut al indemnizațiilor de ședință pentru fiecare membru al comisiei de evaluare nu poate depăși 35% din indemnizația președintelui consiliului județean, respectiv a primarilor sectoarelor municipiului București, și se acordă proporțional cu numărul de ședințe la care a participat în luna respectivă.
• Având în vedere situația discriminatorie în care se găsește personalul plătit din fonduri publice cu vechime în muncă care obțin venituri salariale mai mici față de colegii lor nou angajați, deși ocupă aceeași funcție, au același grad, respectiv aceeași vechime în muncă, singura diferență fiind dată de anul angajării, este necesar ca, prin excepție de la art. II alin. (1) din Ordonanța de urgență nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, se impune ca sporul pentru condiții de muncă acordat personalului din instituțiile publice să se acorde în cuantumul maxim aflat în plată la nivelul instituției, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție, același grad/aceeași treaptă, aceeași gradație și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
• Referitor la informarea Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări de către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială cu privire la conducătorii de autovehicule, tractoare sau tramvaie care sunt în evidența sa și au afecțiuni medicale, conform listei stabilite de Ministerul Sănătății, informațiile transmise incluzând numele, prenumele și codul numeric personal al persoanei, este necesar să se respecte confidențialitatea privind dosarul medical al persoanelor.
• Se consideră oportună emiterea unui ordin comun cu privire la metodologia de lucru, cu respectarea legislației europene privind protecția datelor cu caracter personal.

Inițiat de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, cu termen de avizare 11.03.2025, proiectul a fost supus procedurii de avizare reluată, acesta fiind retransmis în forma modificiată, proiectul de Hotărâre a Guvernului a primit Aviz favorabil cu observații

CES a avizat favorabil acest proiect de act normativ, cu următoarele propuneri de modificare și observații:

Propuneri de modificare:

Art. 2: Se completează cu următorul sub-punct: k) de coordonare și promovare a transformării digitale în toate sectoarele economiei, pentru implementarea Planului Național de Acțiune privind Deceniul Digital (PNADD) și a angajamentelor asumate la nivel național și european, având ca priorități: crearea unui cadru legislativ favorabil adoptării tehnologiei și stimulării inovației la nivelul economiei în ansamblu, sprijinirea investițiilor în digitalizare și promovarea competențelor digitale la nivelul societății.

Art. 4, litera A: Se completează cu următoarele:

1. a) (industrială, referitoare la evoluția dezvoltării sectoarelor…) sectorul de tehnologia informației. (…)
2. promovează și sprijină dezvoltarea industriei de IT ca motor de creștere economică;
3. promovează exportul de echipamente, produse și servicii ale sectorului de tehnologia informației; (…)
4. d) (reformă) digitală, pentru promovarea transformării digitale în toate sectoarele economiei și implementarea Planului Național de Acțiune privind Deceniul Digital (PNADD)

Art. 4, litera I, pct. 3: Se completează cu pct. 3.1 după cum urmează: promovarea cadrului de competențe digitale pentru cetățenii români și de a asigura tuturor entităților furnizoare de servicii publice identitatea digitală prin aplicația ROeID, ce este componentă a platformei unice pentru serviciile digitale din România și reprezintă sistemul național de identificare electronică și de autentificare unică, notificat la nivelul Comisiei Europene. 3.1. asigurarea unui climat concurențial în domeniul identificării digitale pentru furnizarea serviciilor publice digitale, prin aplicația ROeID sau orice alt mecanism de identificare digitală furnizat de entități publice sau private care își desfășoară activitatea și sunt acreditate la nivel național sau la nivelul Uniunii Europene conform reglementărilor în vigoare.

Art. 4, litera I, pct. 4: Se completează după cum urmează: asigurarea suportului pentru ca instituțiile publice, organele de specialitate ale administrației publice centrale și locale, precum și persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică, să se interconecteze în mod obligatoriu cu Platforma națională de interoperabilitate care este o platformă ce permite listarea, de către operatorii economici și accesarea de către utilizatori a serviciilor de utilitate publică, prin intermediul unui portal digital unic;

Art. 4, litera I: Se completează cu următoarele:

1. elaborarea cadrului normativ și instituțional pentru adoptarea tehnologiilor emergente, stimularea digitalizării în sectorul public și mediul privat și promovarea inovației tehnologice;
2. prognozarea, planificarea și gestionarea unei linii de buget distincte alocate transformării digitale cuprinsă în bugetul de stat, și a resurselor financiare necesare realizării politicilor aferente;
3. definirea indicatorilor specifici în vederea evaluării evoluției transformării digitale, în conformitate cu angajamentele asumate în Planul Național de Acțiune privind Deceniul Digital;
4. monitorizarea și controlarea realizării politicilor în domeniul transformării digitale la nivel național;
5. inițierea, dezvoltarea și gestionarea, respectiv participarea la dezvoltarea și implementarea de programe dedicate sprijinirii transformării digitale în toate sectoarele economiei, prin programe de finanțare, scheme de ajutor de stat, facilități fiscale și alte instrumente financiare finanțate din fonduri naționale și/sau externe;
6. identificarea și valorificarea oportunităților de finanțare prin fonduri europene, dedicate transformării digitale, infrastructurii digitale și dezvoltării competențelor digitale;
7. încurajarea investițiilor în transformarea digitală, promovarea și stimularea cercetării, dezvoltării, inovării și transferului de tehnologie;
8. elaborarea și promovarea politicilor privind înființarea și dezvoltarea de parcuri științifice și tehnologice, centre de inovare și incubatoare de afaceri, de transfer tehnologic și altele asemenea, în domeniul coordonat;
9. corelarea politicilor de transformare digitală cu politicile din domeniul industriei, comerțului, educației și cercetării, precum și din alte domenii, în conformitate cu programul de guvernare;
10. promovarea sistemului educațional bazat pe transformare digitală și derularea de programe de educație digitală și de creștere a nivelului general de competențe digitale, în colaborare cu instituțiile abilitate;
11. promovarea, susținerea și, după caz, crearea parteneriatelor public-private pentru dezvoltarea ecosistemelor de inovare digitală, cu participarea industriei, mediului academic și administrației publice;
12. colaborarea cu partenerii sociali relevanți, conform cadrului legal în vigoare, pentru a identifica barierele în evoluția transformării digitale și a propune soluții legislative și de politică publică relevante;
13. monitorizarea și asigurarea îndeplinirii obiectivelor prevăzute în PNRR cu privire la transformarea digitală;
14. realizarea și publicarea unui raport anual privind progresul înregistrat în implementarea inițiativelor de digitalizare, cu indicatori de performanță și recomandări pentru ajustări viitoare.

Observații:

• În contextul înființării noului Minister al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, este necesar a se ține seama de faptul că dimensiunea digitalizării riscă să fie diluată și să își piardă din importanță.
• România și-a asumat accelerarea transformării digitale ca prioritate strategică, însă integrarea acestui domeniu într-un minister cu un portofoliu atât de vast ridică semne de întrebare asupra eficienței și coerenței politicilor digitale viitoare.
• Digitalizarea nu reprezintă doar un domeniu de suport, ci un motor esențial al competitivității economice și al modernizării administrației publice.
• Fără o direcție clară și o coordonare eficientă, riscul este ca progresele realizate până acum să fie încetinite, afectând în mod negativ atât creșterea numărului și calității serviciilor publice digitale oferite cetățenilor, cât și dezvoltarea sectorului de tehnologia informației, un sector strategic în economia României.
• Se impune ca transformarea digitală să fie recunoscută și asumată ca prioritate strategică în noua configurație guvernamentală și să fie susținută prin măsuri concrete pentru a garanta continuitatea și accelerarea acestui proces esențial pentru dezvoltarea României.