Inițiat de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, Secretariatul General al Guvernului, cu termen de avizare 13.03.2025, acest proiect a primit aviz favorabil cu observații

CES a avizat favorabil acest proiect de act normativ, cu următoarele observații:

• Se consideră necesară menționarea ca la nivelul companiilor care intră sub incidența proiectului de act normativ să se respecte, să se promoveze și să se adopte clauze sociale, deoarece o companie etalon la nivelul societății presupune, printre altele, introducerea pe scară largă a unor clauze sociale în relația cu furnizorii și cu angajații sau clienți.
• În același timp, maximizarea efectului social multiplicator potențial generat la nivelul acestor tipuri de companii reprezintă element care trebuie avut în calcul, iar acest demers poate fi realizat înainte de toate prin asigurarea unei arhitecturi de furnizori care asigură un proces de dezvoltare atât pe orizontală, cât și pe verticală, această abordare lipsind proiectului de act normativ.
• Un alt element cu caracter structural care ar trebui introdus la nivelul actului normativ vizează subcapitolul II.3.2, în sensul în care controlul asupra resurselor naturale trebuie să țină cont de asigurarea unui proces de redistribuire a beneficiilor care derivă din exploatarea acestor resurse și cetățenii trebuie să aibă acces la aceste beneficii într-o manieră echilibrată.
• Este necesară completarea subcapitolului II.3.2 prin includerea unei abordări referitoare la impactul, analiza și influența acestor companii la nivelul întregului lanț de produs, această abordare fiind una importantă pentru maximizarea rolului acestor companii în a crește competitivitatea la nivelul anumitor sectoare economice.
• Abordarea la nivel de lanț de produs lipsește din proiectul de act normativ, în condițiile în care accesul la resurse naturale devine unul din ce în mai dificil.
• În aceste condiții, aceste tipuri de companii trebuie să-și exercite influența pe întreg lanțul de produs dat fiind faptul că există procese de producție care depind în mod direct de aceste resurse.
• O astfel de abordare ar contribui la creșterea efectului multiplicator atât din punct de vedere economic, cât și social, deoarece poate cataliza dezvoltarea pe orizontală dar și pe verticală.
• În cadrul subcapitolului Obligații de serviciu public este necesară integrarea unei referințe care vizează relația cu dezvoltarea durabilă: accesul la resurse naturale și la servicii publice.
• În contextul unei presiuni climatice din ce în ce mai mari, accesul la servicii publice și resurse naturale va constitui o problemă consistentă, astfel că obligația publică trebuie să reglementeze aceste aspecte pentru a proteja bine public și nu interesele unei companii sau a unui sector de activitate.
• În acest sens, impactul de mediu trebuie integrat în ultimul paragraf aferent capitolului anterior menționat.
• Capitolul II.3.3. menționează nevoia existenței unei piețe de capital funcțională, inclusiv din perspectiva infrastructurii necesare, însă nu menționează procesul de unificare a piețelor de capital la nivel european, acest proces fiind în plin proces de desfășurare și în același timp fiind unul care poate avea impact asupra companiilor eligibile la nivelul proiectului de act normativ, impactul fiind necesar cel puțin din perspectiva protejării interesului public în relația cu o structură de acționariat bazată pe capital străin, de exemplu.
• Este necesară menționarea măsurilor care vizează unificarea piețelor de capital și impactul acestora.
• În cadrul subcapitolului II.4. se impune integrarea într-o manieră transversală a unor referințe care să mențină echilibrul în ceea ce privește accesul la valoarea adăugată și beneficiile generate de aceste companii în relația cu cetățenii.
• Practic, din viziunea Guvernului lipsește această direcție strategică extrem de important pentru binele comun, dar și pentru susținerea viziunii propuse de către cetățeni.
• Mergând mai departe pe această logică, în subcapitolul II.4.1. este important să se menționeze că întreprinderile publice nu trebuie să consolideze sărăcia, ci mai degrabă să contribuie la reducerea acesteia, demers care trebuie să constituie parte integrantă a viziunii Guvernului cu privire la proprietatea publică sau privată a statului.
• Există situații relevante de companii care nu generează implicare la nivel de comunitate, iar variabila sărăciei nu este abordată deloc, deși aceste companii sunt profitabile.
• Obiectivele asumate la nivelul proiectului de act normativ nu includ nicio referire de nicio natură cu privire la sindicate și la rolul acestora ca parte a procesului economic, or, această abordare contravine tocmai misiunii sociale declarate la nivelul proiectului de act normativ.
• Relația cu sindicatele trebuie să fie integrată cel puțin din perspectiva guvernanței corporative, indiferent de tipul de întreprindere la care facem referire.
• Un exemplu concret în acest sens este obiectivul specific II.4.3.1., care este necesar să includă salariații și formele acestora de organizare, atât în structura organizațională, cât și în ceea ce privește abordarea propunerilor de remediere și a planurilor planificate a fi realizate, atunci când activitatea anumitor companii nu este una satisfăcătoare.
• În cadrul obiectivului specific II.4.3.1. sunt regăsite expresii vagi cu privire la termenul de 30.06.2027 care vizează reducerea numărului de întreprinderi publice, afirmația vizând criteriile utilizate.
• Mai exact, criteriul 1 (nu își îndeplinesc obiectul de activitate sau activitatea de bază este redusă) are un caracter subiectiv și poate genera abuzuri la nivelul procesului de implementare.
• Se impune completarea criteriilor de evaluare cu o serie de subcriterii cu caracter cantitativ pentru a asigura o evaluare obiectivă cu privire la oportunitatea privatizării anumitor companii și indirect a unor servicii publice.
• Este necesară completarea obiectivului II 4.3.2. prin menționarea clară că serviciul public și bine public trebuie să primeze într-o manieră corelată cu nevoia de creștere economică.
• Acest demers este imperativ necesar a se regăsi la nivelul acestui obiectiv, deoarece nu trebuie ca principiul eficienței să primeze în acest cadru, pentru că accesul la servicii publice, dar și impactul pe termen lung, necesită o integrare coerentă.
• Mai exact, au fost închise școli și desființate spitale sub semnul eficienței economice în trecut, iar acum impactul este unul semnificativ și resimțit astăzi, cel puțin din perspectiva competitivității forței de muncă în anumite regiuni, migrării acesteia dar și asigurării unui transfer de piață a acestor zone neacoperite către mediul privat, proces care este greu de suportat pentru anumite categorii sociale.
• De asemenea, acestui obiectiv trebuie să-i fie adăugată o linie de acțiune care vizează asigurarea unor condiții de muncă adecvate condițiilor economice și sociale ale României.
• Suplimentar, se apreciază ca fiind necesară analizarea următoarelor aspecte:
• Crearea unui mecanism clar și independent pentru selecția și evaluarea conducerii întreprinderilor publice.
• Deși proiectul de lege propune o structură competitivă și transparentă, acesta nu definește clar criteriile de selecție bazate pe competențe și performanță continuă.
• Este necesar un sistem independent de recrutare, cu evaluare periodică a performanței și criterii clare de competență profesională și etică, pentru a reduce influențele politice.
• Introducerea unui cadru obligatoriu pentru raportarea performanței întreprinderilor publice.
• Este necesară definirea unor indicatori de performanță (KPIs) adaptați fiecărui sector, care să fie publici și evaluați de un organism independent.
• În prezent, proiectul menționează transparența și asumarea responsabilității, dar fără un sistem clar de raportare a performanței.
• Îmbunătățirea mecanismelor de transparență și digitalizare.
• Ar putea reprezenta o soluție dezvoltarea unei platforme publice unde toate întreprinderile publice să-și publice rapoartele financiare, indicatorii de performanță și deciziile strategice în timp real.
• O astfel de platformă ar trebui să permită feedback din partea cetățenilor și organizațiilor de business.
• Integrarea sustenabilității ca principiu strategic pentru întreprinderile publice.
• Proiectul de lege pune accent pe creșterea economică, dar nu menționează explicit tranziția verde și sustenabilitatea.
• Se impune ca toate întreprinderile publice să aibă obligația de a include obiective privind eficiența energetică și impactul asupra mediului.
• Constituirea unui Consiliu Național de Supraveghere a Guvernanței Corporative.
• Acest consiliu ar putea funcționa ca un organism independent care să supervizeze aplicarea bunelor practici de guvernanță corporativă și să impună sancțiuni în caz de abaterii.
• În prezent, proiectul de lege lasă responsabilitatea supravegherii la nivel ministerial, ceea ce poate limita eficiența controlului.
• Formare continuă și certificare pentru managementul întreprinderilor publice.
• Este necesară existența unui program de formare periodică pentru managerii întreprinderilor publice, astfel încât aceștia să fie instruiți conform celor mai bune practici internaționale de guvernanță corporativă.
• Crearea unui mecanism de stimulare a performanței pentru conducerea întreprinderilor publice.
• Este necesară introducerea unui sistem de remunerare variabilă pentru managerii întreprinderilor publice, corelat cu atingerea obiectivelor de performanță stabilite.
• În prezent, proiectul de lege prevede consolidarea mecanismelor de guvernanță corporativă, dar nu detaliază un sistem clar de recompensare a performanței și de sancționare a ineficienței.
• Acest sistem ar putea include bonusuri pentru performanță și penalizări pentru nerealizarea indicatorilor cheie (ex. profitabilitate, digitalizare, sustenabilitate).
• Se apreciază că se impune completarea obiectivului general și a obiectivelor specifice ale Guvernului menționate, luând-se în considerare și angajamentul respectării de către Guvernul României a Declarației Generale și a Rezoluției Conferinței Ministeriale pentru protecția pădurilor, din 1993, de la Helsinki (la care România a fost una dintre cele 37 de țări semnatare ale celor două documente).
• În privința pădurilor, România este obligată să folosească ca formă de management: managementul forestier durabil.
• Folosirea altei forme de management, cum este cea a guvernanței corporative pentru păduri, determină ca cele trei funcții ale pădurii – funcția ecologică, funcția socială și funcția economică – să nu fie luate în considerare unitar și în mod egal, punându-se accentul numai pe funcția economică a pădurii pentru obținerea de profit cât mai mare.
• Includerea Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva în lista regiilor care intră sub incidența Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare, poate duce la distrugerea acestui bun de interes strategic și de interes național.
• Pentru a fi respectate Reglementările Europene privind Protecția Pădurilor, se impune ca România să aplice în privința pădurilor numai managementul forestier durabil, ce va determina dezvoltarea armonioasă și echitabilă.

Inițiat de senatori și deputați USR, deputați minorități, cu termen de avizare 10.03.2025, proiectul a primit aviz nefavorabil

CES a avizat nefavorabil acest proiect de act normativ, cu următoarea motivare:

• Celebrarea activității lui George Enescu ar trebui să se realizeze în fiecare an, iar această inițiativă ar trebui să aparțină Ministerului Culturii și tuturor entităților care activează în domeniul artistic. În plus, nu este necesară existența unui act normativ, ci trebuie doar ca autoritățile să își dorească să celebreze astfel de personalități, deoarece, prin atribuțiile pe care le dețin, pot organiza astfel de manifestări de celebrare.
• Autoritățile administrației publice centrale și locale dispun, deja, de întregul cadru juridic necesar pentru organizarea de activități culturale de orice tip, inclusiv aniversar, fără necesitatea promovării unei legislații distincte de declarare a unei „zile” sau a unui „an” dedicat unui subiect sau altuia.
• Propunerea legislativă nu îndeplinește condițiile elementare în privința caracterului general al actelor normative, de reglementare a unor relații sociale, pornind de la dezideratele sociale prezente și de perspectivă, precum și de la insuficiențele legislației în vigoare”, așa cum prevede, la art. 6, Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
• Normele prezentate în propunerea legislativă nu instituie obligații în sarcina autorităților, rămânând la nivelul unor recomandări, a unor opțiuni libere, în condițiile în care art. 8 alin. (2) din legea nr. 24/2000 mai sus invocată prevede că „prin modul de exprimare, actul normativ trebuie să asigure dispozițiilor sale un caracter obligatoriu” (fie el imperativ, alternativ sau permisiv în raport cu alte norme precis identificate).

În contextul unei situații bugetare dificile marcate de procedura de deficit excesiv, este inoportună introducerea unei noi sărbători care să conducă la o creștere a cheltuielilor publice.

Inițiat de senatori și deputați USR, deputați minorități cu termen de avizare 10.03.2025, proiectul a fost supus procedurii de avizare, primind un aviz nefavorabil

CES a avizat nefavorabil acest proiect de act normativ, cu următoarea motivare:

• Este inoportună modificarea legislației electorale cu mai puțin de 6 luni înaintea alegerilor, putând aduce atingere principiilor previzibilității normelor și stabilității juridice.
• Referitor la numărul total de semnături pentru depunerea unei candidaturi, acesta ar trebui să fie un număr fix și nicidecum un procent, deoarece procentul poate da naștere la multiple interpretări.
• Cu privire la art. 2 alin. (1) lit. e), propunerea de modificare a definiției „partidelor parlamentare” nu acoperă toate situațiile cauzale ce ar putea să apară, respectiv nu acoperă situația în care un partid politic, deși a întrunit pragul electoral, nu mai are reprezentare parlamentară.

Inițiat de deputați PDS, cu termen de avizare 10.03.2025, proiectul a fost supus procedurii de avizare, primind un aviz favorabil cu observații

CES a avizat favorabil acest proiect de act normativ, cu următoarele observații:

• Se consideră necesară clarificarea prevederilor art. 179 din Codul Administrativ, raportat la art. 599 din același act normativ, întrucât acesta din urmă instituie regula generală de calcul al termenelor în zile calendaristice.  
• Se consideră necesară clarificarea pct. 1 art. 5 lit.q) din propunerea legislativă, în care se menționează faptul că persoanele din compartimentul funcțional trebuie să aibă sarcini şi atribuţii relativ stabile.  
• Se impune clarificarea delegării sarcinii de reprezentare în asociațiile de dezvoltare comunitară, respectiv cine poate delega, care este limita delegării, care este durata posibilă a delegării și cine este reprezentat în Consiliul Director.

Iniția de senatori și deputați SOS, proiectul a fost suspus procedurii de avizare, primind un aviz nefavorabil

Motivarea avizului negativ se bazează pe mai multe argumente:

• Natura deciziilor Curții Constituționale: Se consideră că propunerea legislativă avansează o ipoteză greșită privind o natură constituțională distinctă între decizii și hotărâri ale Curții Constituționale. Constituția nu face o astfel de distincție, iar doctrina de drept constituțional a argumentat că termenul „decizie” trebuie interpretat într-un sens larg, incluzând orice formă de deliberare a Curții care produce efecte juridice.
• Competența Înaltei Curți de Casație și Justiție: Soluția propusă de inițiatori, prin care hotărârile Curții ar putea fi atacate cu recurs la Înalta Curte, este considerată o extindere nejustificată a competențelor acesteia din urmă. Constituția stabilește jurisdicția exclusivă a Curții Constituționale în anumite situații juridice, iar această propunere ar încălca acest principiu.
• Incertitudine juridică și conflicte constituționale: Avizul subliniază că propunerea legislativă nu clarifică titularii dreptului de a declara calea extraordinară de atac în anumite cazuri, ceea ce poate duce la incertitudine juridică și conflicte constituționale.
• Lipsa jurisprudenței și a analizei de constituționalitate: Se menționează că propunerea legislativă nu este susținută de jurisprudență sau doctrină relevantă și nu a fost precedată de o analiză de constituționalitate.
• Caracterul definitiv și general obligatoriu al hotărârilor Curții: Avizul atrage atenția asupra faptului că hotărârile Curții Constituționale sunt definitive și general obligatorii, iar introducerea posibilității de a fi atacate cu recurs ar crea un precedent periculos și un conflict de competență între instanțe.
• Independența Curții Constituționale: Propunerea de revocare a judecătorilor Curții prin votul Parlamentului este considerată o amenințare gravă la adresa independenței acesteia, plasând-o sub control politic.
• Presiuni politice asupra judecătorilor: Avizul avertizează asupra riscului ca anumite prevederi ale propunerii legislative să fie utilizate ca instrument de presiune politică asupra judecătorilor Curții Constituționale.
• Principiul separației puterilor în stat: Se subliniază că propunerea legislativă încalcă principiul separației puterilor în stat, prin implicarea puterii legislative în procesul de ridicare a imunității judecătorilor Curții și prin subordonarea Curții față de Înalta Curte de Casație și Justiție.
• Stabilitate juridică și echilibrul puterilor în stat: Avizul concluzionează că modificările propuse ar crea o situație de instabilitate juridică și ar afecta echilibrul puterilor în stat, contravenind principiilor fundamentale ale statului de drept.
• Aspecte de tehnică legislativă: În final, se menționează că propunerea legislativă prezintă și deficiențe de tehnică legislativă, precum nerespectarea logicii succesiunii formale a dispozițiilor și numerotarea necorespunzătoare a alineatelor.

Prin urmare, avizul negativ al CES se bazează pe o analiză detaliată a propunerii legislative, identificând multiple probleme de natură constituțională, juridică și de tehnică legislativă.

Ce s-a întâmplat:

• Președintele CES România, Sterică Fudulea, a participat la o reuniune la Atena pe 17 februarie 2025.
• Reuniunea a avut ca temă provocările demografice ale Europei, cum ar fi scăderea numărului de nașteri și îmbătrânirea populației, migrația și lipsa forței de muncă.
• Au participat reprezentanți ai consiliilor economice și sociale din mai multe țări europene, precum și reprezentanți ai unor organizații internaționale.
• S-au prezentat studii de caz și s-au discutat posibile soluții pentru aceste probleme.
• Președintele CES România a vorbit despre situația din țara noastră, cu românii care pleacă la muncă în străinătate și străinii care vin să lucreze în România.
• S-a subliniat importanța creării unor condiții mai bune pentru ca românii din diaspora să se întoarcă în țară și pentru ca străinii să se integreze mai ușor în România.

De ce este important:

• Problemele demografice afectează viitorul Europei și este important să găsim soluții pentru a le rezolva.
• Participarea CES România la astfel de evenimente este importantă pentru a promova interesele țării noastre și pentru a colabora cu alte țări în găsirea celor mai bune soluții.

Obiective:

• Abordarea provocărilor legate de gestionarea integrată a resurselor de apă, accesul inegal la apă, deteriorarea calității apei, conflictele de utilizare și impactul schimbărilor climatice.
• Promovarea unei abordări Nexus, care să depășească gândirea și acțiunea compartimentate sectorial, integrând aspecte legate de apă, energie, securitate alimentară și ecosisteme.
• Contribuția la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) 2, 6, 7, 13 și 15.
• Implicarea CES-urilor din țările francofone în schimbul de experiență și bune practici.

Chestionar: Un chestionar va fi trimis membrilor UCESIF pentru a colecta opinii și contribuții pe tema apei.

Etape următoare:

• Continuarea lucrărilor în cadrul grupului de lucru pe 6 și 20 martie 2025.
• Prezentarea primelor elemente pe 17 aprilie 2025 la reuniunea Biroului UCESIF de la Paris.
• Prezentarea unui rezultat final la Adunarea Generală din 26 mai 2025 din Coasta de Fildeș.

Concluzie: Grupul de lucru UCESIF pe tema apei reprezintă o inițiativă importantă pentru a promova o gestionare integrată și durabilă a resurselor de apă în țările francofone.