Comisia pentru educație, tineret, sport, cercetare, formare profesională și cultură (C5) din cadrul Consiliului Economic și Social (CES) s-a reunit în ședință joi, 8 ianuarie 2026, pentru a discuta și aviza o serie de proiecte de acte normative. Ședința a avut loc online.

Ordinea de zi propusă

Comisia a avut în atenție elaborarea proiectelor de aviz la următoarele proiecte de acte normative:

  1. Proiect de Hotărâre a Guvernului privind actualizarea alocației zilnice de hrană pentru copii și pentru consumurile colective din instituţiile şi unităţile publice şi private de asistenţă socială destinate persoanelor adulte, persoanelor adulte cu dizabilităţi şi persoanelor vârstnice, precum și pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 426/2020 privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale (termen de avizare: 20.01.2026) – Inițiator: Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale
  2. Propunere legislativă privind modificarea Legii nr.296/2004 privind Codul consumului (b689/15.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiatori: senatori PNL, USR
  3. Propunere legislativă privind definirea, etichetarea și comercializarea pâinii (b690/15.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD, PNL, AUR
  4. Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (b691/15.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiator: Georgel BADIU – deputat AUR
  5. Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (b692/15.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiatori: deputați PSD, PNL, AUR
  6. Propunere legislativă pentru completarea articolului 8 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal (b693/15.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
  7. Propunere legislativă pentru completarea articolului 94 din Legea nr.295/2004 privind regimul armelor și munițiilor (b694/15.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiator: Georgel BADIU – deputat AUR
  8. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea art.13 din OUG nr.27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției (b695/15.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  9. Propunere legislativă pentru completarea articolului 4 din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică (b696/15.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
  10. Propunere legislativă pentru asigurarea plății creanțelor comerciale ale operatorilor economici de către instituțiile și autoritățile publice (b697/15.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
  11. P ropunere legislativă privind instituirea contribuției de 3% asupra veniturilor din publicitatea digitală realizate în România de către companii nerezidente (b698/16.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiator: Lucian-Nicolae ANDRUŞCĂ – deputat PSD
  12. Propunere legislativă pentru instituirea anului 2026 „Anul episcop Márton Áron” (b699/16.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PNL, UDMR, USR, minorități
  13. Propunere legislativă privind consolidarea controlului oficial asupra fructelor şi legumelor provenite din import, pe baza evaluării riscului (b700/16.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiator: Lucian-Nicolae ANDRUŞCĂ – deputat PSD
  14. Propunere legislativă privind SIGURANŢA ALIMENTĂRII CU APĂ A POPULAŢIEI ÎN SITUAŢII DE CRIZĂ (b701/16.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiator: Lucian-Nicolae ANDRUŞCĂ – deputat PSD
  15. Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (b702/16.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD, AUR, PACE, SOS RO, POT, neafiliați
  16. Propunere legislativă privind exercitarea profesiei de psiholog, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România (b708/16.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiatori: deputați USR, UDMR, PSD, minorități
  17. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (b709/16.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  18. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.2/2021 privind depozitarea deșeurilor (b710/16.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  19. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (b711/16.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
  20. Propunere legislativă pentru modificarea articolului 378 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare (b712/17.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiatori: deputați PNL, PSD, USR, UDMR
  21. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (b713/17.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiatori: deputați USR
  22. Propunere legislativă pentru modificarea art.77 din Legea nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (b714/17.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiatori: deputați USR
  23. Propunere legislativă – LEGE-CADRU privind economia circulară și tranziția către utilizarea durabilă a resurselor (b717/17.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați POT
  24. Propunere legislativă – LEGE-CADRU privind drepturile, protecția și serviciile acordate pacientului oncologic în România (b718/17.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiator: Gheorghe VELA – senator neafiliat
  25. Propunere legislativă privind reorganizarea Institutului pentru Studierea Revoluției Române din Decembrie 1989 și înființarea Agenției pentru Memoria Revoluției Române din Decembrie 1989 (b719/17.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiator: Gheorghe VELA – senator neafiliat
  26. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.46/2003 privind drepturile pacientului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.51 din 29 ianuarie 2003, cu modificările și completările ulterioare (b720/17.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiator: Gheorghe VELA – senator neafiliat
  27. Propunere legislativă privind prevenirea și combaterea deșertificării și degradării solului (b723/17.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR

Ce a decis Comisia:

1. Aviz favorabil pentru Proiect de Hotărâre a Guvernului privind actualizarea alocației zilnice de hrană pentru copii și pentru consumurile colective din instituţiile şi unităţile publice şi private de asistenţă socială destinate persoanelor adulte, persoanelor adulte cu dizabilităţi şi persoanelor vârstnice, precum și pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 426/2020 privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale

2. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind modificarea Legii nr.296/2004 privind Codul consumului (b689/15.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Proiectul de lege vizează modernizarea etichetării produselor cosmetice prin introducerea posibilității ca anumite informații obligatorii (precum instrucțiunile de utilizare, funcția produsului sau lista de ingrediente) să fie oferite digital, prin scanarea unui cod QR aplicat pe ambalaj. Această măsură dorește să elimine necesitatea lipirii manuale a etichetelor traduse în limba română pe produsele din import, reducând astfel costurile producătorilor și riscul de a avea informații ilizibile pe ambalaje foarte mici. Mai departe, propunerea urmează să fie dezbătută și votată în Parlament pentru a permite ca elementele esențiale să rămână tipărite fizic, în timp ce restul detaliilor tehnice să poată fi accesate online în mod actualizat și sustenabil.

3. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind definirea, etichetarea și comercializarea pâinii (b690/15.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Proiectul de lege urmărește să protejeze sănătatea publică prin definirea strictă a termenului „pâine”, astfel încât sub această denumire să poată fi vândute doar produsele obținute exclusiv din făină, apă, drojdie sau maia și sare. Orice produs care conține zahăr, îndulcitori, aditivi, grăsimi sau amelioratori nu va mai putea fi numit „pâine”, ci va trebui comercializat obligatoriu sub denumirea de „specialități de panificație”. Mai departe, inițiativa dorește să elimine „zahărul ascuns” din alimentația de bază a românilor și să asigure o informare corectă a consumatorilor, stabilind amenzi între 10.000 și 50.000 lei pentru operatorii economici care nu respectă noile reguli de etichetare și denumire.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă reprezintă o suprareglementare, impunând o definiție legală strictă a pâinii, fără a ține cont de sortimentele diferite de pâine și de procesul tehnologic distinct pe care acestea îl implică, ce influențează compoziția acestora, precum și rolul pe care zahărul sau grăsimile îl joacă în acest proces. La nivel național, Ordinul ANPC 392/2013 prevede deja, la art. 2, caracteristicile pe care un produs trebuie să le întrunească pentru a putea fi definit ca fiind pâine, inclusiv utilizarea dorjdiei fermentate, conținutul maxim de zahăr și grăsimi. De asemenea, același articol listează produsele ce se încadrează în categoria specialităților de panificație și ia în considerare reglementările la nivel european cu privire la etichetare și definiții ale aditivilor alimentari și enzimelor alimentare, prevăzute în Regulmentele europene în vigoare. Prin urmare, există deja un instrument legal de nivel ierarhic adecvat pentru a defini pâinea și caracteristicile acestui produs, asigurând totodată conformitatea cu reglementările europene, aspect ce nu este întrunit de proiectul de act normativ aflat în discuție care, pe lângă caracterul de suprareglementare menționat anterior, poate afecta buna funcționare a pieței unice prin instituirea unor norme suplimentare față de cele în vigoare la nivel european.

4. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (b691/15.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Proiectul de lege vizează modificarea Codului fiscal pentru a clarifica și extinde definiția „agentului dependent” în România, astfel încât companiile nerezidente să nu mai poată evita plata taxelor prin mutarea artificială a semnării contractelor în afara țării. Mai departe, inițiativa urmărește ca persoanele care negociază și gestionează de facto contracte pe teritoriul român să fie recunoscute legal ca reprezentanți ai entității străine, asigurând astfel că profiturile realizate din activități economice desfășurate real în România sunt impozitate corect la bugetul de stat.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă extinde în mod semnificativ sfera noțiunii de sediu permanent și a situațiilor în care entitățile juridice nerezidente sunt considerate impozabile în România, fără a asigura suficiente clarificări privind aplicarea practică a acestor prevederi. Formulările propuse, inclusiv cele referitoare la rolul principal în încheierea contractelor sau la activitățile generatoare de venituri, pot genera interpretări neunitare și riscuri de insecuritate juridică pentru contribuabili. De asemenea, nu este prezentată o evaluare clară a impactului economic și fiscal al măsurilor, în special asupra investițiilor și a activităților transfrontaliere. din propunerea legislativă lipsesc garanții adecvate privind evitarea dublei impuneri și corelarea efectivă cu convențiile fiscale aplicabile.

5. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (b692/15.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Proiectul de lege prevede creșterea valorii tichetelor de masă acordate salariaților, propunând ca valoarea maximă a unui tichet să ajungă la 50 de lei pe zi începând cu anul 2025. Această măsură urmărește să compenseze scăderea puterii de cumpărare cauzată de inflație și să susțină consumul intern prin oferirea unui beneficiu extrasalarial mai consistent. Mai departe, inițiativa urmează să parcurgă etapele de avizare și vot în Parlament pentru a fi implementată oficial, oferind angajatorilor posibilitatea de a deduce fiscal aceste sume majorate.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: o nouă modificare a cotelor de TVA afectează predictibilitatea regimului fiscal, generând dificultăți atât pentru operatorii economici, cât și pentru autoritățile însărcinate cu colectarea, o diferențiere în funcție de procentul de zahăr adăugând un nou element de complexitate. De asemenea, proiectul nu se bazează pe o analiză de impact care să identifice eventualele categorii de produse afectate, dar și efectele asupra pieței. Mai mult, evaluarea impactului asupra bugetului de stat este insuficient fundamentată, existând posibilitatea unui impact negativ prin scăderea vânzărilor și, implicit, a încasărilor din TVA la bugetul de stat.

6. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea articolului 8 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal (b693/15.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Acest proiect de lege propune modificarea legislației privind regimul deșeurilor pentru a introduce obligația producătorilor de a asigura trasabilitatea completă a produselor care devin deșeuri periculoase, inclusiv prin utilizarea unor sisteme de monitorizare GPS pentru transportul acestora. Obiectivul principal este prevenirea abandonării ilegale a substanțelor toxice în natură și eliminarea riscurilor pentru sănătatea populației prin raportarea digitală în timp real a întregului traseu de la generator la unitatea de eliminare. Mai departe, proiectul urmează să stabilească sancțiuni mult mai aspre pentru firmele care nu pot justifica destinația finală a deșeurilor periculoase, forțând astfel o gestionare transparentă și ecologică a acestora.

7. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea articolului 94 din Legea nr.295/2004 privind regimul armelor și munițiilor (b694/15.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Proiectul de lege propune eliminarea obligativității generale de a efectua inspecția tehnică periodică (ITP) pentru armele deținute de persoane fizice sau juridice, considerând-o o măsură birocratică și costisitoare care excede normele europene. Se dorește ca acest ITP să devină opțional, urmând să fie realizat doar la solicitarea deținătorului sau atunci când poliția consideră necesar, în urma verificărilor directe făcute la prelungirea permisului de port-armă. Mai departe, inițiativa urmărește să scutească cetățenii de cheltuieli inutile și de deplasări lungi către puținii armurieri autorizați din țară, lăsând la latitudinea organelor de control decizia de a cere o expertiză tehnică doar în cazuri punctuale.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă relaxează un mecanism preventiv de siguranță publică prin transformarea inspecției tehnice dintr-o obligație clară într-o procedură declanșată discreționar, fie de deținător, fie de structurile de poliție, fără criterii obiective, termene și condiții verificabile pentru situațiile în care autoritatea „solicită” inspecția. În lipsa acestor repere, aplicarea poate deveni neunitară pe teritoriu și dependentă de practici administrative, ceea ce afectează predictibilitatea, egalitatea de tratament și încrederea în controlul efectiv al condițiilor de siguranță.

8. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea art.13 din OUG nr.27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției (b695/15.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Acest proiect de lege urmărește modificarea modului de calcul al drepturilor salariale pentru judecători și procurori, prin stabilirea valorii de referință sectorială la un nivel unitar și actualizat, astfel încât să se elimine discrepanțele și să se pună în aplicare deciziile instanțelor de judecată. Mai departe, se dorește ca acest act normativ să asigure stabilitatea financiară a magistraților și să primească avizul CES pentru a intra în procesul de adoptare legislativă.

9. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea articolului 4 din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică (b696/15.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Acest proiect de lege vizează completarea regulilor privind expropierea pentru cauză de utilitate publică, propunând ca proprietarii terenurilor expropiate să aibe dreptul de a-și recupera proprietățile dacă proiectul de infrastructură sau utilitate publică nu începe în termenele stabilite de lege. Mai departe, se urmărește ca acest mecanism să ofere o protecție suplimentară dreptului de proprietate și să oblige autoritățile la o mai mare rigoare în planificarea lucrărilor, proiectul fiind acum trimis spre avizare pentru a continua traseul legislativ în Parlament.

10. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru asigurarea plății creanțelor comerciale ale operatorilor economici de către instituțiile și autoritățile publice (b697/15.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Acest proiect de lege propune reguli stricte pentru ca instituțiile publice să își plătească la timp facturile către firmele care le furnizează bunurile sau servicii, stabilind un termen obligatoriu de plată de maximum 30 de zile. Mai departe, se dorește ca nerespectarea acestui termen să ducă la aplicarea autonomă de penalități și să perită firmelor să obțină un titlu executoriu pentru a-și recupera banii mai rapid.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: prin propunerea legislativă anumite instituții își depășesc atribuțiile pe care le au stabilite prin legile de organizare și funcționare și se încalcă atribuțiile ordonatorilor de credite, trezoreriile având dreptul să efectueze plăți fără a avea la baza decizia conducătorilor instituțiilor în cauză.

11. Aviz favorabil pentru P ropunere legislativă privind instituirea contribuției de 3% asupra veniturilor din publicitatea digitală realizate în România de către companii nerezidente (b698/16.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Acest proiect de lege peorpune introducerea unei contribuții de 3% pe veniturile obținute din publicitate digitală în România de către marile companiii nerezidente care au o cifră de afaceri globală de peste 750 milioane de euro. Mai departe, se dorește a aceste sume colectate să ajungă la bugetul de stat pentru a reduce dezechilibrul fiscal dintre firmele locale și platformele globale.

12. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru instituirea anului 2026 „Anul episcop Márton Áron” (b699/16.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Acest proiect de lege propune instituirea anului 2026 ca ,,Anul Episcop Marton Aron”, pentru a onora viața și sacrificiul acestuia în lupta împotriva dictaturilor și eforturile sale de salvare a evreilor în timpul Holocaustului. Mai departe, se dorește ca autoritățile și instituțiile publice să poată organiza și finanța evenimente culturale și educaționale dedicate acestei celebrări.

13. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind consolidarea controlului oficial asupra fructelor şi legumelor provenite din import, pe baza evaluării riscului (b700/16.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Acest proiect de lege propune întărirea controlului oficial asupra fructelor și legumelor care sunt importate în România, astfel încât verificările să fie făcute mult mai riguros, pe baza unor analize de risc. Mai departe, se dorește ca acest mecanism să garanteze siguranța alimentară a populației prin blocarea produselor neconforme la intrarea în țară

14. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind SIGURANŢA ALIMENTĂRII CU APĂ A POPULAŢIEI ÎN SITUAŢII DE CRIZĂ (b701/16.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Acest proiect de lege urmărește să oblige operatorii de apă să asigure surse alternative și rezerve de apă pentru populație în caz de avarii sau poluări, astfel încât oamenii să nu mai rămână fără apă potabilă. Mai departe, se dorește ca operatorii să aibă planuri clare de intervenție și să distribuie apă în maximum 6 ore de la apariția unei crize, fără ca aceste costuri să ducă la scumpirea facturilor pentru cetățeni în primii trei ani.

15. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (b702/16.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Acest proiect de lege propune completarea Codului Civil pentru a reglementa mai clar anumite raporturi juridice și obligații civile, având ca scop adaptarea legislației la noile realități sociale. Mai departe, se dorește ca aceste modificări să asigure o mai bună protecție a drepturilor cetățenilor în cadrul tranzacțiilor și interacțiunilor juridice de zi cu zi

16. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind exercitarea profesiei de psiholog, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România (b708/16.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Acest proiect de lege propune o reglementare complet nouă pentru profesia de psiholog, vizând modul în care aceștia își pot exercita meseria și cum va fi organizat și va funcționa Colegiul Psihologilor din România. Mai departe, se dorește ca acest act normativ să actualizeze regulile vechi de peste 20 de ani, pentru a răspunde mai bine nevoilor actuale din sistemul de sănătate și educație
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: în prezent, profesia de psiholog este reglementată de Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România. propunerea legislativă înlocuiește, practic, în totalitate, Legea 213/2004, deși argumentul principal al propunerii legislative este coroborarea Legii 213/ 2004 cu Legea nr 288/2004 (intrata in vigoare la 1 oct. 2005) privind organizarea studiilor universitare. nu există un argument solid pentru schimbarea totala a legii actuale în locul opțiunii de modificare și completare a Legii 213/2004. propunerea legislativă nu a fost pusă în dezbatere publică, încalcă o serie de drepturi constituționale, aducând mari prejudicii profesiei. propunerea legislativă prezintă mai multe probleme cu privire la exercitarea profesiei de psiholog, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România: Lipsa legitimității și vicierea procedurii de consultare profesională – Articole vizate din propunere: Întregul proiect de lege B708/2025. – Norme încălcate: Art. 1 alin. (5) din Constituție (Securitatea juridică); Legea nr. 213/2004 (privind exercitarea profesiei de psiholog); Legea nr. 24/2000 (Tehnica legislativă – principiul transparenței și participării). eludarea Convenției Naționale a Colegiului Psihologilor din România (CPR) — organul suprem de conducere și reprezentare a voinței colective a psihologilor — transformă inițiativa legislativă într-un act unilateral, lipsit de reprezentativitate socială. înaintarea propunerii legislative către Parlament fără avizul forurilor democratice interne prevăzute de Legea 213/2004 (în vigoare) încalcă principiul autonomiei profesionale și al auto-guvernării. Această omisiune procedurală atrage un viciu de legitimitate care afectează fundamentul democratic al viitoarei reglementări, încălcând obligația de a asigura o legislație predictibilă și fundamentată pe consultarea reală a partenerilor sociali. Dobândirea și suspendarea dreptului de liberă practică – Articole vizate din propunere: Art. 1, 2, 7, 18, 144, 151. – Norme încălcate: Art. 1 alin. (5) (Predictibilitatea normei) și Art. 41 (Dreptul la muncă) din Constituție; Legea nr. 24/2000. Propunerea legislativă deleagă „condițiile și formele” de dobândire a dreptului de practică către Statutul profesiei (act administrativ), încălcând rezerva de lege. Conform Deciziei CCR 462/2014, elementele esențiale care limitează exercițiul unei profesii reglementate trebuie prevăzute în legea primară. Suspendarea dreptului de practică prin decizii administrative ale Biroului Executiv (Art. 144) fără criterii stricte în lege aduce atingere substanței dreptului la muncă. Art. 151 (2) instituie un termen de decădere (24 luni) pentru preschimbarea atestatelor sub sancțiunea nulității absolute, măsură disproporționată raportat la scopul urmărit (Art. 53 Constituție). Condiționarea accesului și progresiei prin examen standardizat scris – Articole vizate din propunere: Art. 33, 56, 112, 147. – Norme încălcate: Art. 16 (Egalitatea în drepturi) și Art. 41 (Dreptul la muncă) din Constituție; Directiva (UE) 2018/958 (Testul de proporționalitate). Instituirea unui examen standardizat ca barieră unică de acces și progresie (stagiar – specialist – principal, eliminarea treptei ,,autonom”), ignorând parcursul academic și experiența clinică, încalcă principiul proporționalității. Condiționarea accesului în organele de conducere (Art. 112) exclusiv de gradul profesional creează o discriminare nejustificată între membrii cu drepturi depline, încălcând dreptul de a fi ales într-o organizație de interes public. Lipsa mecanismelor interne de jurisdicție administrativă – Articole vizate din propunere: Art. 141, 143, 145. – Norme încălcate: Art. 21 (Accesul liber la justiție) și Art. 1 alin. (4) (Separarea puterilor) din Constituție; Legea nr. 554/2004. Propunerea legislativă concentrează puterea de cercetare, judecare și executare a sancțiunilor la nivelul Biroului Executiv și al Consiliului Național. Absența unei instanțe disciplinare independente și forțarea apelului intern (fără control judecătoresc direct pe anumite faze) încalcă principiul nemo iudex in causa sua. Jurisdicția administrativă este pur formală, decizia finală fiind politizată și administrată de aceleași organe care emit normele. Absența controlului financiar intern (Comisia de Cenzori) – Articole vizate din propunere: Art. 102, 136, 137. – Norme încălcate: Principiile bunei guvernanțe; Ordonanța nr. 26/2000 (prin analogie privind transparența entităților de utilitate publică) Propunerea legislativă permite Consiliului Național și Biroului Executiv să stabilească taxe (Art. 136), să aprobe bugete și să direcționeze fonduri către entități private satelit (fundații/asociații – Art. 137), fără a institui o Comisie de Cenzori independentă. Această omisiune legislativă încurajează managementul defectuos al fondurilor provenite din cotizațiile membrilor și încalcă principiul transparenței financiare. Conflictul cu instituțiile de învățământ superior (Recunoașterea diplomelor) – Articole vizate din propunere: Art. 31, 55, 109, 153. – Norme încălcate: Art. 32 (Dreptul la învățătură) din Constituție; Legea Învățământului Superior nr. 199/2023. Art. 109 oferă CPR puterea de a „recunoaște” programe de master, subordonând actul academic universitar unei decizii administrative. Aceasta reprezintă o ingerință gravă în autonomia universitară. CPR nu are competență legală de a invalida o diplomă de studii eliberată de o instituție acreditată de Ministerul Educației (prin ARACIS), creând un conflict de norme între legislația educației și legea specială a profesiei. Conflictul cu Ministerul Sănătății și imixtiunea în instituții – Articole vizate din propunere: Art. 103, 117 (lit. z), 118 (lit. j). – Norme încălcate: Legea nr. 95/2006 privind reforma în sănătate; Codul Administrativ. Propunerea legislativă oferă Președintelui CPR atribuții de a „veghea” la asigurarea condițiilor de muncă în instituții (Art. 118 j), fapt ce constituie o imixtiune în prerogativele manageriale ale angajatorilor și în controlul exercitat de Inspecția Muncii sau Ministerul Sănătății. Pretenția de a aviza structura organigramelor pentru unitățile sanitare încalcă ierarhia administrativă a statului. Situația non-psihologilor și a psihopedagogiei speciale – Articole vizate din Propunere: Art. 5, 55, 150, 152. – Norme încălcate: Principiul securității raporturilor juridice; Directiva 2005/36/CE. Propunerea legislativă impune o barieră retroactivă pentru absolvenții de psihopedagogie specială, filosofie sau teologie care practică psihoterapia. Deși există clauze tranzitorii (Art. 150), acestea sunt limitative și temporare, forțând reorganizarea formelor de exercitare (Art. 152) sub sancțiunea dizolvării. Această „psihologizare” forțată a unor specialități interdisciplinare neagă realitatea academică europeană și încalcă dreptul la exercitarea profesiei conform calificărilor obținute sub imperiul legii vechi. Mecanismul de auto-conservare (Art. 154) Aceasta este o clauză de imunitate administrativă. Permiterea actualului Consiliu de a redacta Regulamentul de Alegeri și Statutul noului sistem (Art. 154 alin. 5) încalcă principiul imparțialității și al alternanței democratice, oferind pârghii legale pentru manipularea procesului electoral viitor. propunerea legislativă suferă de un exces de reglementare administrativă în detrimentul legalității primare. Centralizarea puterii, lipsa controlului financiar și imixtiunea în sistemul educațional și sanitar fac acest proiect vulnerabil la un control de constituționalitate. Se recomandă eliminarea delegărilor către Statut pentru elementele ce vizează drepturi fundamentale și instituirea unor mecanisme de control independente (Cenzori și jurisdicție disciplinară externă).

17. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (b709/16.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Acest proiect de lege propune reintroducerea amenzilor pentru constructorii care nu afișează panoul de identificare a investiției pe șantiere, stabilind sancțiuni cuprinse între 1.000 și 5.000 de lei. Mai departe, se dorește ca nerespectarea acestei obligații să permită autorităților să oprească imediat lucrările

18. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.2/2021 privind depozitarea deșeurilor (b710/16.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Acest proiect de lege propune obligarea operatorilor de gropi de gunoi să anunțe autoritățile atunci când depozitele ating 75% și 90% din capacitate, pentru a evita blocajele în gestionarea deșeurilor. Mai departe, se dorește ca primăriile și consiliile județene să fie obligate să facă planuri concrete pentru noi depozite și să primească amenzi usturătoare dacă nu își îndeplinesc aceste sarcini de planificare.

19. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (b711/16.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Acest proiect de lege propune eliminarea impozitului pe clădirile folosite exclusiv pentru producția agricolă primară, cum ar fi serele, solariile, silozurile sau ciupercăriile. Mai departe, se dorește ca această scutire de taxe să reducă povara financiară asupra fermierilor și să încurajeze investițiile în modernizarea agriculturii
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: deși propunerea legislativă urmărește sprijinirea anumitor activități economice, măsura propusă, constând în extinderea scutirii de la plata impozitului pe clădiri pentru anumite categorii de construcții, poate genera distorsiuni concurențiale și tratamente fiscale diferențiate între sectoare și operatori economici. În absența unei evaluări de impact care să justifice selectivitatea măsurii și efectele acesteia asupra pieței, se apreciază că sprijinirea activităților economice ar trebui realizată prin instrumente generale, transparente și nediscriminatorii, care să nu afecteze funcționarea pieței.

20. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea articolului 378 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare (b712/17.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Acest proiect de lege propune modificarea Codului penal pentru a elimina obligativitatea plângerii prealabile în cazul infracțiunii de abandon de familie, astfel încât poliția să poată acționa din oficiu atunci când pensia de întreținere pentru copii nu este plătită. Mai departe, se dorește ca statul să protejeze mai eficient copiii și părinții care îi îngrijesc, prevenind situațiile în care vinovații scapă de răspundere din cauza expirării termenului de depunere a plângerii

21. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (b713/17.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Acest proiect de lege propune modificarea legislației privind regimul drumurilor, astfel încât administratorii acestora să fie obligați să instaleze sisteme de iluminat cu senzori de mișcare și panouri fotovoltaice în zonele trecerilor de pietoni periculoase sau nesemaforizate. Mai departe, se dorește ca această măsură să crească siguranța rutieră pe timp de noapte și să reducă numărul accidentelor în care sunt implicați pietonii

22. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea art.77 din Legea nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (b714/17.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Acest proiect de lege propune modificarea Legii nr. 448/2006 pentru a recunoaște persoanele cu grade de invaliditate I și II ca fiind persoane cu dizabilități în contextul încadrării în muncă, alături de cele cu gradul III. Mai departe, se dorește armonizarea legislației cu noul sistem de pensii (Legea nr. 360/2023), care permite acestor persoane să lucreze cu aviz medical, eliminând astfel discriminarea și facilitând integrarea lor profesională

23. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă – LEGE-CADRU privind economia circulară și tranziția către utilizarea durabilă a resurselor (b717/17.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Acest proiect de lege propune instituirea unui cadru normativ unitar pentru economia circulară în România, vizând trecerea de la modelul actual de consum la unul bazat pe reutilizare și reciclare. Mai departe, se dorește implementarea unui sistem național de monitorizare digitală a deșeurilor și atingerea unor ținte ambițioase de reciclare (65% până în 2035)
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: prevederile incluse în propunerea legislativă exced sau se suprapun cu cadrul normativ european cu privire la tranziția spre o economie circulară. Propunerea legislativă introduce o suprareglementare pe anumite paliere ale economiei circulare, pentru care există deja reglementări armonizate la nivel european, generând astfel riscuri pentru funcționarea pieței interne, costuri suplimentare de conformare pentru operatorii economici și distorsiuni concurențiale. în privința designului circular (ecodesign), Uniunea Europeană (UE) reglementează această practică prin Regulamentul 2024/1781 (Regulamentul ESPR), de directă aplicare, care prevede norme armonizate de design pentru aproape toate bunurile fizice comercializate în UE. Regulamentul ia în considerare necesitatea de a adapta regulile de ecodesign în funcție de specificul produselor/categoriei de produse, iar Comisia este abilitată să adopte acte delegate care să stabilească cerințele de ecodesign. Totodată, sunt acoperite obligații cu privire la informarea consumatorilor referitor la caracteristicile de durabilitate ale produsului, inclusiv prin intermediul pașaportului digital al produsului. Astfel, Regulamentul are o puternică abordare sectorială, actele delegate subsecvente fiind instrumentele prin care se stabilesc caracteristicile de ecodesign pentru fiecare categorie de produse. propunerea legislativă introduce obligații cu caracter general în materie de ecodesign, fără a fi prevăzută adaptarea acestor cerințe în funcție de specificul produselor. Mai mult, proiectul excede cadrul normativ european, introducând posibilitatea de a adopta cerințe naționale suplimentare înainte sau în paralel cu cele la nivel european. Prin urmare, se generează un risc de fragmentare a pieței unice, pot fi generate bariere de intrare pe piața națională, iar operatorii economici se pot confrunta cu costuri suplimentare de conformare. în privința etichetării ecologice, atât Regulamentul 66/2010, Regulamentul 2024/1781, cât și Directiva 2024/825, includ obligații de informare completă și corectă a consumatorilor cu privire la caracteristicile de mediu și ecologice ale produselor. Eticheta ecologică europeană este voluntară și este singura schemă de etichetare recunoscută la nivel european, certificată ISO 14024. Directiva 2024/825 pune bazele introducerii unei etichete armonizate la nivel european pentru cerințele de durabilitate, cu scopul informării consumatorilor cu privire la durabilitatea și posbilitatea reparării produselor, și are ca obiectiv și limitarea practicilor de greenwashig.

24. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă – LEGE-CADRU privind drepturile, protecția și serviciile acordate pacientului oncologic în România (b718/17.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Acest proiect de lege propune adoptarea unei legi-cadru pentru drepturile și protecția pacienților oncologici din România, vizând corectarea deficiențelor majore precum accesul inegal la tratamente și lipsa coordonării instituționale. Mai departe, se dorește introducerea unor drepturi noi, cum ar fi navigarea oncologică și consilierea psihologică, alături de digitalizarea obligatorie prin înființarea Registrului Național al Pacienților Oncologici. Proiectul stabilește, de asemenea, un regim de protecție financiară prin plafonarea coplăților și scutiri pentru persoanele vulnerabile, fiind fundamentat pe resurse europene deja disponibile (PNRR) pentru a nu pune presiune pe bugetul de stat.

25. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind reorganizarea Institutului pentru Studierea Revoluției Române din Decembrie 1989 și înființarea Agenției pentru Memoria Revoluției Române din Decembrie 1989 (b719/17.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Acest proiect de lege propune reorganizarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 prin transformarea acestuia în Agenția pentru Memoria Revoluției Române din Decembrie 1989. Mai departe, se dorește eficientizarea utilizării fondurilor publice prin corectarea dezechilibrelor bugetare anterioare și adaptarea misiunii instituției la nevoile actuale, punând accent pe cercetare științifică, digitalizarea arhivelor și programe educaționale. Agenția va funcționa ca o instituție publică autonomă sub control parlamentar, având o conducere monocefală asigurată de un președinte numit de Parlament și o activitate științifică coordonată de un consiliu pluralist. Proiectul prevede, de asemenea, transferul integral al patrimoniului și arhivelor către noua structură, precum și evaluarea profesională a personalului existent pentru reîncadrare, urmând ca activitatea efectivă să înceapă odată cu intrarea în vigoare a bugetului de stat pentru anul 2026.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: în propunerea legislativă există o eroare – reprodusă în titlu și de-a lungul propunerii, deși nu și în Expunerea de motive – privind denumirea entității înființate și reglementate prin legea 556/2004, ea fiind Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 (IRRD) și nu Institutul pentru Studierea Revoluției Române din Decembrie 1989. există o incompatibilitate de facto între titulatura de „agenție” și statutul de instituție autonomă sub control parlamentar, agențiile fiind, în esența lor, parte a structurilor guvernamentale, cu rol în implementarea politicilor publice, reglementarea unor sectoare specifice (muncă, sănătate etc.) și prestarea de servicii cetățenilor, ceea ce instituția propusă nu face. cum în momentul de față Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 (IRRD) este deja, conform legii, o instituție publică autonomă, de specialitate, nu este clar scopul și finalitatea „transformării” în agenție și nici efectele notabile, din perspectiva eficienței financiare, a mutării responsabilității bugetare de la Senat la Secretariatul General al Guvernului. Expunerea de motive este confuză în ceea ce privește comparațiile cu Institutul Memoriei Naţionale din Polonia sau cu Institutul pentru Studierea Regimurilor Totalitare din Cehia, cele două având drept echivalente recunoscute Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) și Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), iar IRRD neavând, nici în prezent, nici în viziunea inițiatorului, atribuții privind arhive aparținând perioadei anterioare momentului Revoluției sau cercetarea legată de regimurile totalitare. propunerea legislativă transformă IRRD/Agenția în „administrator” al întregii arhive a Revoluției, indiferent de regimul actual de proprietate al materialelor de arhivă, în contradicție cu normele generale prevăzute în Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996. de asemenea, inițiatorul nu clarifică situația actualilor angajați ai IRRD (contractele de muncă în derulare reprezentând, din punct de vedere juridic, obligații cuprinse în patrimoniul instituției) și nici natura relațiilor instituționale care ar putea justifica obligația Academiei Române sau a unor universități publice de a „desemna” membri neremunerați în Consiliul Științific al noii agenții (de regulă, entitățile externe „propun” și nu „desemnează” membri în alte organe științifice, consultative etc., obligația de verificare a îndeplinirii criteriilor etc. revenind instituției care numește; de altfel, interpretarea curentă a termenului „a desemna” este „a numi”).

26. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.46/2003 privind drepturile pacientului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.51 din 29 ianuarie 2003, cu modificările și completările ulterioare (b720/17.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Acest proiect de lege propune actualizarea Legii nr. 46/2003 privind drepturile pacientului, având ca scop modernizarea regulilor referitoare la consimțământul medical și confidențialitatea informațiilor. Mai departe, inițiativa urmărește să coreleze legislația cu tehnologiile digitale actuale, cum ar fi dosarul electronic de sănătate și telemedicina, și să asigure respectarea standardelor europene GDPR. Proiectul introduce reglementări clare pentru situațiile de urgență, stabilind că tratamentele nu pot fi aplicate dacă există un refuz documentat anterior, și permite moștenitorilor legali accesul la datele medicale post-mortem în scopuri justificate, precum identificarea unor boli ereditare sau soluționarea cazurilor de malpraxis. În final, se dorește ca pacienții să își poată exprima, retrage sau modifica opțiunile privind informarea rudelor inclusiv în format digital, oferind astfel garanții suplimentare pentru autonomie și reducând riscul de litigii în sistemul sanitar.

27. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind prevenirea și combaterea deșertificării și degradării solului (b723/17.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Acest proiect de lege propune un cadru juridic unitar pentru prevenirea și combaterea deșertificării și a degradării solurilor în România, vizând zonele cele mai expuse precum Câmpia Română, Dobrogea sau sudul Olteniei. Mai departe, se dorește implementarea unei Strategii Naționale care să stabilească ținte clare, cum ar fi reducerea cu 20% a suprafețelor degradate până în 2035 și împădurirea a cel puțin 10.000 de hectare anual. Proiectul introduce obligații pentru autoritățile locale de a elabora planuri județene de acțiune și creează un sistem de monitorizare digitală numit „Baza Națională de Date Sol-Verde” pentru a asigura transparența intervențiilor. De asemenea, inițiativa prevede modernizarea sistemelor de irigații pe un milion de hectare și un regim contravențional care permite un plan de remediere înainte de aplicarea amenzilor, totul fiind finanțat din fonduri europene și naționale deja existente.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: cu toate că prevenire și combaterea deșertificării și degradării solului reprezintă obiective legitime și esențiale pentru viitorul sectorului agricol din România și al securității alimentare, propunerea legislativă include prevederi ce pot avea un efect negativ semnificativ asupra fermierilor. În primul rând, rotația culturilor este introdusă ca obligație legală, a cărei încălcare este sancționată direct la nivel național prin amendă contravențională. Or, rotația culturilor și practicile de conservare sunt deja integrate în politicile europene, inclusiv prin condiționalitatea GAEC (Good agricultural and environmental conditions), pe care fermierii trebuie să o respecte pentru a putea beneficia de subvențiile pe hectar. Prin urmare, instituirea unei sancțiuni contravenționale echivalează cu o dublă sancționare a fermierilor pentru aceeași faptă, rotația culturilor necesitând o reglementare complementară cu PAC (Politica Agricolă Comună). În al doilea rând, din perspectiva țintei de reducere cu 30% a utilizării pesticidelor, menționăm faptul că, la nivel european nu există în prezent o obligație juridică de reducere a pesticidelor, ținta de reducere fiind prevăzută doar într-un document strategic. Prin urmare, impunerea unei ținte obligatorii doar în România, fără ca celelalte state membre UE să aibă ținte similare, vor plasa fermierii români într-o poziție vulnerabilă din punct de vedere al competitivității, având în vedere că se vor confrunta cu un potențial randament la hectar mai redus și cu costuri mai mari din cauza pierderilor. Mai mult, în contextul negocierilor europene cu privire la un Regulament ce ar fi impus ținte obligatorii, care a fost respins de către statele membre UE, a fost recunoscută situația de fapt din România, care are cel mai scăzut, sau printre cele mai scăzute, niveluri de utilizare a pesticidelor din UE. Acest fapt ar fi condus la o flexibilitate mai mare pentru România, chiar până la o țintă de zero reducere.

Concluzii

În ședința din 8 ianuarie 2026, Comisia C5 a analizat 27 proiecte de acte normative, formulând 17 avize favorabile și 10 avize nefavorabile.

Motivarea avizelor nefavorabile (b690, b691, b692, b694, b697, b708, b711, b717, b719, b723) sunt redate integral mai sus.

Din partea Fundației Naționale pentru Tineret a participat la ședință Georgiana LICĂ.

Proiectele de aviz ale comisiei au fost supuse aprobării Plenului CES (09.01.2026).