Ședința Plenului CES (09.01.2026): Proiecte din domeniile fiscalitate, protecție socială, justiție, educație, muncă, digitalizare, cultură, transporturi

Plenul Consiliului Economic și Social (CES) s-a reunit în ședință online în data de 9 ianuarie 2026, ora 11:00, pentru a dezbate și aviza o serie de proiecte de acte normative.

Puncte principale de pe ordinea de zi

Avizarea proiectelor de acte normative: Plenul a analizat următoarele proiecte de acte normative:

  • Proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul educației
Inițiat de Ministerul Educației și Cercetării, cu termen de avizare 12.01.2026, proiectul a fost returnat.
  • Proiect de Hotărâre a Guvernului privind actualizarea alocației zilnice de hrană pentru copii și pentru consumurile colective din instituţiile şi unităţile publice şi private de asistenţă socială destinate persoanelor adulte, persoanelor adulte cu dizabilităţi şi persoanelor vârstnice, precum și pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 426/2020 privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale
Inițiat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, cu termen de avizare 20.01.2026, avizarea proiectului a fost amânată.
Inițiat de senatori PNL, USR, cu termen de avizare 16.01.2026, acest proiect a primit aviz favorabil.
Inițiat de senatori și deputați PSD, PNL, AUR, cu termen de avizare 16.01.2026, Plenul a formulat un punct de vedere.
Inițiat de Georgel BADIU – deputat AUR, cu termen de avizare 16.01.2026, acest proiect a primit aviz nefavorabil.
Motivarea avizului:
  • propunerea legislativă extinde în mod semnificativ sfera noțiunii de sediu permanent și a situațiilor în care entitățile juridice nerezidente sunt considerate impozabile în România, fără a asigura suficiente clarificări privind aplicarea practică a acestor prevederi
  • formulările propuse, inclusiv cele referitoare la rolul principal în încheierea contractelor sau la activitățile generatoare de venituri, pot genera interpretări neunitare și riscuri de insecuritate juridică pentru contribuabili; 2
  • de asemenea, propunerea legislativă nu prezintă o evaluare clară a impactului economic și fiscal al măsurilor, în special asupra investițiilor și a activităților transfrontaliere
  • din propunerea legislativă lipsesc garanții adecvate privind evitarea dublei impuneri și corelarea efectivă cu convențiile fiscale aplicabile.
  • totodată, persoanele juridice străine care desfășoară activități economice pe teritoriul României prin intermediul unui sediu permanent sunt deja supuse obligației de înregistrare fiscală în România, conform dispozițiilor art. 82 din Codul de procedură fiscală. În acest context, prevederile propunerii legislative reiau o obligație deja existentă în cadrul normativ, fără a aduce elemente de noutate sau clarificare juridică. Prin urmare, se generează un paralelism legislativ, contrar principiilor de tehnică legislativă prevăzute la art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care interzic instituirea de reglementări redundante ori suprapuse în raport cu dispozițiile legale în vigoare.
Inițiat de deputați PSD, PNL, AUR, cu termen de avizare 16.01.2026, acest proiect a primit aviz nefavorabil.
Motivarea avizului:
  • o nouă modificare a cotelor de TVA afectează predictibilitatea regimului fiscal, generând dificultăți atât pentru operatorii economici, cât și pentru autoritățile însărcinate cu colectarea, o diferențiere în funcție de procentul de zahăr adăugând un nou element de complexitate
  • de asemenea, propunerea legislativă nu se bazează pe o analiză de impact care să identifice eventualele categorii de produse afectate, dar și efectele asupra pieței. Mai mult, evaluarea impactului asupra bugetului de stat este insuficient 2 fundamentată, existând posibilitatea unui impact negativ prin scăderea vânzărilor și, implicit, a încasărilor din TVA la bugetul de stat
  • unul dintre produsele de bază consumate de populație este pâinea, iar modificarea cotei de TVA raportat la cantitatea de zahăr din rețetă poate avea un impact negativ asupra puterii de cumpărare
  • în plus, consumatorii ar trebui să aibă libertatea de a achiziționa pâine în funcție de preferințele proprii și având cunoștință de cantitatea de ingrediente folosite
  • consumatorul este corect informat asupra a ce cumpără câtă vreme există obligativitatea prezenței listei de ingrediente și a etichetei nutriționale pe produs.
Inițiat de senatori și deputați AUR, cu termen de avizare 16.01.2026, Plenul a formulat un punct de vedere.
Inițiat de Georgel BADIU – deputat AUR, cu termen de avizare 16.01.2026, acest proiect a primit aviz favorabil.
Inițiat de senatori și deputați USR, cu termen de avizare 16.01.2026, acest proiect a primit aviz favorabil.
Inițiat de senatori și deputați AUR, cu termen de avizare 16.01.2026, avizarea proiectului a fost amânată.
Inițiat de senatori și deputați AUR, cu termen de avizare 16.01.2026, acest proiect a primit aviz nefavorabil.
Motivarea avizului:
  • anumite instituții își depășesc atribuțiile pe care le au stabilite prin legile de organizare și funcționare și se încalcă atribuțiile ordonatorilor de credite, trezoreriile având dreptul să efectueze plăți fără a avea la bază decizia conducătorilor instituțiilor în cauză
  • referitor la prevederile art. 9 alin. (3), art. 10 alin. (3), art. 11 alin. (3), se transferă integral răspunderea instituțională asupra unui individ, fapt ce ar putea duce la 2 falimentul acestuia. Alternativ, propunerea legislativă ar trebui să prevadă sancțiuni disciplinare/ pecuniare corelate cu venitul/ salariul persoanei în cauză
  • cu privire la dispoziția din cuprinsul art. 15 alin. (3) „se abrogă orice dispoziție contrară”, aceasta este prea vagă și ar trebui precizate în clar ce prevederi din ce acte normative se abrogă.
Inițiat de Lucian-Nicolae ANDRUŞCĂ – deputat PSD, cu termen de avizare 16.01.2026, acest proiect a primit aviz favorabil.
Inițiat de senatori și deputați PNL, UDMR, USR, minorități, cu termen de avizare 16.01.2026, acest proiect a primit aviz nefavorabil.
Motivarea avizului:
  • multitudinea de inițiative legislative care au ca obiectiv sărbătorirea unor persoane sau evenimente istorice în anul 2026 fac ca obiectivul urmărit de acestea, acela de a sărbători anumite momente importante pentru statul român, să nu fie îndeplinit.
  • propunerea legislativă nu îndeplinește condițiile elementare în privința caracterului general al actelor normative, de reglementare a unor relații sociale, pornind de la „dezideratele sociale prezente și de perspectivă, precum și de la insuficiențele legislației în vigoare”, așa cum prevede, la art. 6, Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare; 2
  • autoritățile administrației publice centrale și locale dispun, deja, de întregul cadru juridic necesar pentru organizarea de activități culturale de orice tip, inclusiv aniversar, fără necesitatea promovării unei legislații distincte de declarare a unei „zile”, „luni” sau „an” dedicat unui subiect sau altuia
  • normele propuse de soluția legislativă nu instituie obligații în sarcina autorităților, rămânând la nivelul unor „recomandări” sau „posibilități” de a organiza evenimente, în condițiile în care art. 8 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 prevede că „prin modul de exprimare, actul normativ trebuie să asigure dispozițiilor sale un caracter obligatoriu” (fie el imperativ, alternativ sau permisiv în raport cu alte norme precis identificate)
  • în privința reglementării posibilității ca Societatea Română de Televiziune (SRTv) și Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) să aloce fonduri „din bugetele proprii pentru a organiza sau sprijini logistic şi/sau financiar manifestările culturale, diplomatice, artistice, educaţionale sau programele de promovare”, ceea ce nu face parte din atribuțiile celor SRTv și SRR, el este susceptibil de a încălca principiul autonomiei și independenței editoriale ale celor două servicii publice, statuat la art. 1 și art. 8 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Autonomia SRTv și SRR este garantată prin Constituție, conform art. 31, alin. (5) din legea fundamentală
  • de asemenea, propunerea legislativă nu prevede un cost maximal al acestor activități și nici sursele concrete de finanțare, deschizând, prin modul de redactare, posibilitatea unor cheltuieli inoportune sau excesive în raport cu nevoile de eficiență bugetară ale momentului.
Inițiat de Lucian-Nicolae ANDRUŞCĂ – deputat PSD, cu termen de avizare 16.01.2026, acest proiect a primit aviz favorabil.
Inițiat de Lucian-Nicolae ANDRUŞCĂ – deputat PSD, cu termen de avizare 16.01.2026, acest proiect a primit aviz favorabil.
Inițiat de senatori și deputați PSD, AUR, PACE, SOS RO, POT, neafiliați, cu termen de avizare 16.01.2026, acest proiect a primit aviz favorabil cu observații.
Inițiat de deputați USR, UDMR, PSD, minorități, cu termen de avizare 16.01.2026, acest proiect a primit aviz favorabil cu observații.
Inițiat de senatori și deputați USR, cu termen de avizare 16.01.2026, acest proiect a primit aviz nefavorabil.
Motivarea avizului:
  • având în vedere că obligația de afișare a panoului de identificare a investiției este deja reglementată în Legea nr. 50/1991 [art. 7 alin. (23³)] și detaliată prin Normele metodologice aprobate prin Ordinul nr. 839/2009, atragem atenția asupra necesității corelării și abrogării normelor care se suprapun și devin redundante în acest context, cum ar fi Ordinul 63/N/1998; 2
  • considerăm că oprirea imediată a lucrărilor pentru simpla neafișare a panoului este o măsură excesivă și disproporționată, atât raportat la gravitatea faptei, care nu afectează siguranța construcției, ci doar transparența informațională, cât și raportat la cadrul legal existent
  • în acest sens, art. 28 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, forma în vigoare, are în vedere aplicarea sancțiunii opririi lucrărilor doar pentru ipoteza executării lucrărilor de construire/ desființare fără autorizație ori cu nerespectarea prevederilor autorizației şi a proiectului tehnic.
Inițiat de senatori și deputați USR, cu termen de avizare 16.01.2026, acest proiect a primit aviz favorabil.
Inițiat de senatori și deputați AUR, cu termen de avizare 16.01.2026, acest proiect a primit aviz favorabil.
Inițiat de deputați PNL, PSD, USR, UDMR, cu termen de avizare 16.01.2026, acest proiect a primit aviz favorabil.
Inițiat de deputați USR, cu termen de avizare 16.01.2026, acest proiect a primit aviz nefavorabil.
Motivarea avizului:
  • propunerea de modificare a art. 78 din Legea nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare, reprezintă, de fapt, o revenire la o situație anterioară, care a avut ca efect angajarea formală pe perioade foarte scurte a persoanelor cu dizabilități, fără ca acestea să beneficieze efectiv de integrare. Practic, pentru angajatorii care aveau obligația de a angaja persoane cu dizabilități, era mai convenabil să le angajeze cu 2 normă parțială decât să vireze la stat un salariu minim brut pe economie pentru fiecare loc de muncă neocupat
  • inițiatorii justifică modificarea acestui articol pe baza unei analize a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) în legătură cu subvenționarea angajării persoanelor cu dizabilități, însă nu iau în considerare disponibilitatea fondurilor pentru acest tip de suport și faptul că subvenția se acordă doar în limita fondurilor disponibile, implicând totodată un proces birocratic complex pentru accesarea acesteia
  • în spiritul legii, intenția generală a legiuitorului este de a proteja persoanele cu dizabilități nu doar prin oferirea unui mecanism de suplimentare a veniturilor, ci prin facilitarea integrării efective pe piața muncii, însă modificarea propusă permite mai degrabă angajatorului să justifice cota de persoane cu dizabilități într-un mod favorabil acestuia, decât să asigure integrarea efectivă în muncă a persoanelor cu dizabilități.
Inițiat de deputați USR, cu termen de avizare 16.01.2026, acest proiect a primit aviz favorabil.
Inițiat de senatori și deputați POT, cu termen de avizare 16.01.2026, acest proiect a primit aviz nefavorabil.
Motivarea avizului:
  • ➢ prevederile incluse în propunerea legislativă exced sau se suprapun cu cadrul normativ european cu privire la tranziția spre o economie circulară:
  • propunerea legislativă introduce o suprareglementare pe anumite paliere ale economiei circulare, pentru care există deja reglementări armonizate la nivel european, generând astfel riscuri pentru funcționarea pieței interne, costuri suplimentare de conformare pentru operatorii economici și distorsiuni concurențiale; 2
  • în privința designului circular (ecodesign), Uniunea Europeană (UE) reglementează această practică prin Regulamentul 2024/1781 (Regulamentul ESPR), de directă aplicare, care prevede norme armonizate de design pentru aproape toate bunurile fizice comercializate în UE. Regulamentul ia în considerare necesitatea de a adapta regulile de ecodesign în funcție de specificul produselor/categoriei de produse, iar Comisia este abilitată să adopte acte delegate care să stabilească cerințele de ecodesign. Totodată, sunt acoperite obligații cu privire la informarea consumatorilor referitor la caracteristicile de durabilitate ale produsului, inclusiv prin intermediul pașaportului digital al produsului. Astfel, Regulamentul are o puternică abordare sectorială, actele delegate subsecvente fiind instrumentele prin care se stabilesc caracteristicile de ecodesign pentru fiecare categorie de produse
  • propunerea legislativă introduce obligații cu caracter general în materie de ecodesign, fără a fi prevăzută adaptarea acestor cerințe în funcție de specificul produselor. Mai mult, propunerea legislativă excedează cadrului normativ european, introducând posibilitatea de a adopta cerințe naționale suplimentare înainte sau în paralel cu cele la nivel european. Prin urmare, se generează un risc de fragmentare a pieței unice, pot fi generate bariere de intrare pe piața națională, iar operatorii economici se pot confrunta cu costuri suplimentare de conformare
  • în privința etichetării ecologice, atât Regulamentul 66/2010, Regulamentul 2024/1781, cât și Directiva 2024/825, includ obligații de informare completă și corectă a consumatorilor cu privire la caracteristicile de mediu și ecologice ale produselor. Eticheta ecologică europeană este voluntară și este singura schemă de etichetare recunoscută la nivel european, certificată ISO 14024. Directiva 2024/825 pune bazele introducerii unei etichete armonizate la nivel european pentru cerințele de durabilitate, cu scopul informării consumatorilor cu privire la durabilitatea și posibilitatea reparării produselor, și are ca obiectiv și limitarea practicilor de greenwashig
  • soluția legislativă introduce cerințe de informare și etichetare obligatorii la nivel național, în lipsa unei obligații similare la nivel european, aspect ce poate duce la încălcarea liberei circulații a mărfurilor, putând fi echivalată cu o limitare cantitativă a importurilor, interzisă prin Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE); 3
  • la nivel european, există doar cerințe sectoriale cu privire la conținutul de material reciclat/materie primă secundară (de ex. în privința bateriilor), prezentul proiect generalizând aceste cerințe și, prin urmare, generând riscul unor distorsiuni concurențiale și a unor bariere pe piața internă; ➢ sistemul SGR este inclus în noua arhitectură legislativă, cu toate că există deja un cadru de reglementare dedicat:
  • cu toate că proiectul este prezentat de către inițiatori ca fiind o lege-cadru, acesta vine cu obligații concrete și granulare, incluzând în noua arhitectură legislativă inclusiv sistemul SGR, care funcționează deja în baza unui cadru de reglementare dedicat. Semnalăm în primul rând faptul că proiectul de act normativ introduce în sistemul SGR și ambalajele băuturilor lactate, precum și posibilitatea de a include ș alte categorii de ambalaje prin hotărâre a Guvernului. Această prevedere excedează cadrului normativ actual și nu ia în considerare caracteristicile sistemului SGR, construit pentru un anumit tip de ambalaje. Totodată, prevederile prezintă un grad ridicat de impredictibilitate, prin posibilitatea introducerii altor categorii de ambalaje, fapt ce poate genera efecte negative semnificative pentru operatorii economici de pe lanț, dar și pentru buna funcționare a sistemului SGR, cu o complexitate ridicată, ce implică parcurgerea unor etape multiple și necesită implementarea unor mecanisme la nivelul fiecărui actor angrenat în sistemul SGR pentru ca ambalajul să ajungă la etapa finală de reciclare
  • de asemenea, proiectul prevede inclusiv posibilitatea extinderii sistemului către categorii de produse precum textilele și electronicele de mici dimensiuni, pentru care există deja abordări distincte la nivel european. ➢ propunerea legislativă rigidizează obiectivele stabilite prin strategiile și planurile de acțiune adoptate la nivel național, în lipsa unei analize de impact detaliate pentru fiecare aspect reglementat:
  • cu toate că la nivel de obiective se poate constata o compatibilitate cu Strategia Națională privind Economia Circulară, Planul de acțiune pentru Strategia Națională privind Economia Circulară și Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă, proiectul rigidizează cerințele, indicatorii și mecanismele. Nu sunt respectate abordările sectoriale sau posibilitatea adaptărilor sectoriale, care se regăsesc în documentele strategice menționate anterior, și transformă direcțiile strategice în obligații legale, fără o analiză de impact, o contextualizare a normelor și asigurarea conformării cu reglementările deja în vigoare. Mai mult, la nivel sectorial, se constată o 4 suprapunere directă cu actele normative în vigoare, fiind introduse obiective paralele, sisteme de monitorizare noi (de ex. răspunderea extinsă a producătorului prevăzută în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, ce transpune Directiva (UE) 2018/851).
Inițiat de Gheorghe VELA – senator neafiliat, cu termen de avizare 16.01.2026, acest proiect a primit aviz nefavorabil.
Motivarea avizului:
  • propunerea legislativă instituie obligații administrative și digitale majore fără o fundamentare realistă a capacității tehnice și a costurilor, iar mecanismele de coplată plafonată și eșalonare, cu garantarea continuării tratamentului indiferent de achitare, pot produce presiuni bugetare semnificative, în absența unei analize de impact; 2
  • totodată, impunerea unor tarife maxime uniforme și interdicția perceperii oricăror sume suplimentare de către furnizori, coroborate cu sancțiuni și condiționări stricte de conformare, pot descuraja participarea furnizorilor și pot reduce capacitatea de servicii, afectând chiar accesul pacienților.
  • având în vedere problemele ridicate de forma propunerii legislative, este necesară organizarea unor discuții cu toate părțile interesate – asociații de pacienți, Ministerul Sănătății, furnizori privați de servicii medicale, astfel încât soluțiile propuse să ia în considerare pozițiile tuturor actorilor angrenați în serviciile medicale oferite pacienților oncologici de o manieră echilibrată și echitabilă.
Inițiat de Gheorghe VELA – senator neafiliat, cu termen de avizare 16.01.2026, acest proiect a primit aviz nefavorabil.
Motivarea avizului:
  • argumentele prezentate în expunerea de motive nu conduc la reorganizarea, ci mai degrabă la desființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, argumente care arată ineficiența și inutilitatea existenței acestui institut ce a făcut obiectul unor inițiative legislative de desființare, după cum se afirmă și in instrumentul de motivare; 2
  • în actualele condiții de criză economică, determinată de deficitul bugetar excesiv, reorganizarea institutului sub forma unei agenții nu ar fi justificată, deoarece ar greva în continuare bugetul de stat, noua forma de reorganizare neasigurând autofinanțarea integrală
  • sub aspectul formei, se constată o eroare privind denumirea entității înființate și reglementate prin Legea nr. 556/2004, „Institutul pentru Studierea Revoluției Române din Decembrie 1989” – reprodusă în titlu și de-a lungul propunerii legislative, de fapt, institutul numindu-se „Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 (IRRD)” conform Legii nr. 556/2004 privind înfiinţarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989
  • există o incompatibilitate de facto între titulatura de „agenție” și statutul de instituție autonomă sub control parlamentar, agențiile fiind, în esența lor, parte a structurilor guvernamentale, cu rol în implementarea politicilor publice, reglementarea unor sectoare specifice (muncă, sănătate etc.) și prestarea de servicii către cetățeni, ceea ce instituția propusă nu face
  • cum în momentul de față Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 (IRRD) este deja, conform legii, o instituție publică autonomă, de specialitate, nu este clar scopul și finalitatea „transformării” în agenție și nici efectele notabile, din perspectiva eficienței financiare, a mutării responsabilității bugetare de la Senat la Secretariatul General al Guvernului
  • expunerea de motive este confuză în ceea ce privește comparațiile cu Institutul Memoriei Naţionale din Polonia sau cu Institutul pentru Studierea Regimurilor Totalitare din Cehia, cele două având drept echivalente recunoscute Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) și Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), iar Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 (IRRD) neavând, nici în prezent, nici în viziunea inițiatorului, atribuții privind arhive aparținând perioadei anterioare momentului Revoluției sau cercetarea legată de regimurile totalitare
  • propunerea legislativă transformă Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 (IRRD) în „administrator” al întregii arhive a Revoluției, indiferent de regimul actual de proprietate al materialelor de arhivă, în contradicție cu normele generale prevăzute în Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996, cu modificările și completările ulterioare
  • de asemenea, inițiatorul nu clarifică situația actualilor angajați ai Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 (IRRD) (contractele de muncă în derulare reprezentând, din punct de vedere juridic, obligații cuprinse în patrimoniul 3 instituției) și nici natura relațiilor instituționale care ar putea justifica obligația Academiei Române sau a unor universități publice de a „desemna” membri neremunerați în Consiliul Științific al noii agenții (a se nota că, de regulă, entitățile externe „propun” și nu „desemnează” membri în alte organe științifice, consultative etc., obligația de verificare a îndeplinirii criteriilor etc. revenind instituției care numește; de altfel, interpretarea curentă a termenului „a desemna” este „a numi”)
  • sub alt aspect, obiectivele prezentului proiect legislativ pot fi îndeplinite prin adoptarea Propunerii legislative privind desființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 (plx287/2021), asupra căreia Consiliul Economic și Social s-a pronunțat favorabil, și prin preluarea patrimoniului de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.
Inițiat de Gheorghe VELA – senator neafiliat, cu termen de avizare 16.01.2026, acest proiect a primit aviz nefavorabil.
Motivarea avizului:
  • propunerea legislativă ridică probleme serioase de aplicabilitate și risc în practică. În zona urgențelor, excepțiile de la consimțământul prezumat sunt formulate prea larg și pot crea blocaje: posibilitatea ca un „membru al familiei apropiate” să 2 împiedice o intervenție salvatoare doar printr-o declarație, fără criterii clare de verificare și fără un mecanism procedural rapid, poate genera întârzieri, conflicte între cadrele medicale și aparținători și expunere juridică pentru personalul sanitar
  • în privința accesului la datele medicale după deces, proiectul extinde semnificativ sfera persoanelor și situațiilor, lăsând noțiuni esențiale (precum „interes public major” și criteriile concrete de acces) la nivelul normelor metodologice, ceea ce poate conduce la practici neunitare între spitale și la litigii, inclusiv pe fondul obligațiilor de confidențialitate și protecție a datelor
  • în plus, impunerea unor mecanisme digitale într-un termen scurt, fără o evaluare bugetară și tehnică (interoperabilitate, securitate, responsabilități, arhivare și audit), riscă să creeze obligații formale greu de implementat, cu vulnerabilități operaționale
  • referitor la art. 14 alin. (2) lit.b), se enumeră care sunt persoanele care pot declara că pacientul s-a opus intervenției respective, deși acestea sunt incluse în definiția reprezentantului legal prevăzută la art. 1 lit. (f) din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 prevede in terminis „prin reprezentant legal se înţelege soţul/soţia, copiii, părinţii sau celelalte rude până la gradul al IV-lea ale pacientului, tutorele, precum şi orice persoană cu vârsta de minimum 18 ani împliniţi pe care pacientul o desemnează în acest scop prin declaraţie încheiată în formă autentică, care se înregistrează în Registrul naţional notarial de evidenţă a procurilor şi revocărilor acestora şi care va cuprinde drepturile prevăzute de lege ce pot fi exercitate de reprezentant”
  • cu privire la art. 14 alin. (3), folosirea termenului generic „cadrele medicale” creează confuzii, în sensul că din această categorie fac parte: medicii, asistenții medicali, farmaciștii, personal medical auxiliar, paramedic, etc. Trebuie stabilită persoana care consemnează în fișa medicală
  • în ceea ce privește la art. 14 alin. (4), propunerea legislativă introduce noțiunea de „testament vital”. Aceasta este o noutate majoră pentru legislația românească. Pentru a fi aplicabil, acesta ar trebui corelat cu Codul Civil și cu Legea notarilor publici şi a activității notariale nr. 36/1995, cu modificările și completările ulterioare (pentru autentificare și înregistrare într-un registru național accesibil medicilor). În plus, nu se menționează ce reprezintă „testamentul vital”
  • referitor la art. 21 alin. (2) lit. a), termenul de „moștenitori legali” este restrictiv. Ar trebui incluși și moștenitorii testamentari (cei care moștenesc prin testament, nu doar prin lege). Mulți pacienți lasă moștenirea prin testament unor persoane care nu le sunt rude de sânge. În textul inițial, aceștia ar fi fost excluși de la accesul la 3 dosarul medical, deși ei au obligația de a gestiona succesiunea. Condiționarea accesului de „scopuri justificate” (alin. 2 lit. a) teza a doua) poate lăsa loc de interpretări arbitrare din partea spitalelor. Dreptul moștenitorului de a cunoaște istoricul medical al defunctului ar trebui să fie mai facil, având în vedere jurisprudența CEDO privind dreptul la viață privată și de familie
  • cu privire la art. 22 alin. (2), se permite consimțământul verbal, or, acesta este greu de probat în instanță în caz de litigiu. Este esențial ca medicul să noteze imediat acest acord în foaia de observație, sub semnătură (a sa și, dacă se poate, a unui martor/asistent), transformând o simplă afirmație într-un act cu valoare juridică ce protejează și medicul, și pacientul
Inițiat de senatori și deputați AUR, cu termen de avizare 16.01.2026, avizarea proiectului a fost amânată.

Alte puncte de pe ordinea de zi:

  • Adresa Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene cu privire la solicitarea de actualizare a propunerilor de membri titulari/ supleanți în cadrul Comitetului de Monitorizare a Programului Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020 (CM POCA)
  • Notă privind completarea delegației CES România care va participa la Consiliul de Administrație al AICESIS, Salonic, Grecia, 30 ianuarie 2026
  • Solicitarea domnului Marian Roşca, Președintele Asociației Responsabile cu Informarea și Protejarea Asiguraților (ARIPA), cu privire la obligativitatea avizării de către Consiliul Economic și Social a proiectului de Ordonanță de urgență a Guvernului privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, devenită Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2025, impactul asupra dialogului social și consecințe juridice ale acesteia
  • Aprobarea proiectului minutei şedinţei Plenului din data de 5.12.2025
  • Aprobarea proiectului minutei şedinţei Plenului din data de 10.12.2025
  • Aprobarea proiectului minutei şedinţei Plenului din data de 11.12.2025
  • Aprobarea proiectului minutei şedinţei Plenului din data de 17.12.2025 10. Informare privind şedinţa Biroului Executiv din data de 9.01.2026 11. Diverse

Concluzie

În ședința din 9 ianuarie 2026, Plenul CES a analizat 28 proiecte de acte normative, adoptând 10 avize favorabile, 2 avize favorabile cu observații, 10 avize nefavorabile și 2 puncte de vedere; avizarea a fost amânată pentru 3 proiecte și 1 proiect a fost returnat.