Comisia pentru drepturi și libertăți ale organizațiilor societății civile (C8) din cadrul Consiliului Economic și Social (CES) s-a reunit în ședință luni, 12 ianuarie 2026, pentru a discuta și aviza o serie de proiecte de acte normative. Ședința a avut loc online.

Ordinea de zi propusă

Comisia a avut în atenție elaborarea proiectelor de aviz la următoarele proiecte de acte normative:

  1. Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată (termen de avizare: 23.01.2026) – Inițiator: Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale
  2. Propunere legislativă privind indicele de reparabilitate al echipamentelor electrice sau electronice (b715/17.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR, UDMR, minorități
  3. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996 (b716/17.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiatori: deputați PNL
  4. Propunere legislativă privind protecția profesională, juridică și psihologică a personalului cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și al Ministerului Apărării Naționale (b721/17.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiator: Lucian-Nicolae ANDRUŞCĂ – deputat PSD
  5. Propunere legislativă privind instituirea contribuției asupra veniturilor din intermediere digitală realizate pe teritoriul României (b722/17.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiator: Lucian-Nicolae ANDRUŞCĂ – deputat PSD
  6. Propunere legislativă privind instituirea anului 2026 ca Anul Centenar al Partidului Național Țărănesc (b725/18.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
  7. Propunere legislativă privind reglementarea Programului Național de Accesibilizare a Locuințelor – „Lift pentru viață” (b732/19.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD, PNL
  8. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române (b734/22.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD, PNL, AUR, minorități

Ce a decis Comisia:

1. Aviz favorabil cu observații pentru Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată

  • Obiectul de reglementare: Proiectul de Hotărâre de Guvern propune stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la valoarea de 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026. Această modificare reprezintă o creștere de 6,8% față de nivelul anterior și corespunde unui tarif orar de 25,949 lei pentru un program complet de lucru de 166,667 ore pe lună. Măsura este fundamentată pe necesitatea alinierii la Directiva (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate și pe îndeplinirea jaloanelor din PNRR, având ca scop reducerea sărăciei și creșterea puterii de cumpărare a salariaților. Se estimează că de această majorare vor beneficia direct 1.759.027 de angajați, însă măsura va influența și alte aspecte economice, precum creșterea punctului de amendă și a contribuțiilor pentru persoanele cu handicap neîncadrate.
  • Aviz FAVORABIL, cu observațiile: și propunere de modificare: Observații: având în vedere contextul economic actual, marcat de presiuni bugetare, încetinirea activității economice și scăderea profitabilității în mai multe sectoare productive, apreciem că majorarea salariului minim poate genera dificultăți semnificative pentru o parte a mediului de afaceri. Sectoare precum transporturile și HoReCa operează în prezent cu marje de profit sub 4%, iar în industria mobilei marja medie este de aproximativ 3%, în condițiile creșterii costurilor cu energia, materia primă și forța de muncă, precum și ale unei cereri externe în scădere. În aceste domenii, creșterea costurilor salariale riscă să conducă la blocaje de lichiditate, pierderea competitivității, creșterea economiei informale și, în unele cazuri, la reducerea numărului de locuri de muncă, cu efecte în lanț asupra altor obligații legale și asupra prețurilor finale. În acest context, considerăm necesar ca Guvernul să utilizeze perioada următoare pentru a elabora și implementa o plasă de siguranță destinată protejării locurilor de muncă, prin reintroducerea unui mecanism de muncă cu timp redus (Kurzarbeit), aplicabil în sectoarele afectate temporar de șocuri economice. Experiența anterioară din România, precum și aplicarea acestui instrument la nivel european, demonstrează eficiența sa în menținerea ocupării și în evitarea concedierilor, cu un impact bugetar net redus, inclusiv prin posibilitatea finanțării din fonduri europene. Introducerea unui astfel de mecanism ar contribui la atenuarea efectelor negative ale majorării salariului minim și la asigurarea unui echilibru între obiectivele sociale și sustenabilitatea economică. Propunere de modificare:

2. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă privind indicele de reparabilitate al echipamentelor electrice sau electronice (b715/17.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Acest proiect de lege propune introducerea unui indice de reparabilitate pentru echipamentele electrice și electronice cu scopul de a informa consumatorii despre ușurința cu care un produs poate fi reparat și de a încuraja un consum sustenabil. Principalul obiectiv este creșterea ratei de reparare a acestor produse la cel puțin 60% până în anul 2030, reducând astfel cantitatea de deșeuri și risipa de resurse. Indicele va fi aplicat inițial pentru o serie de produse pilot, cum ar fi mașinile de spălat, televizoarele, frigiderele, centralele termice, aparatele de aer condiționat și aspiratoarele. Sistemul de punctaj este structurat pe o scară de la 0 la 10, unde o valoare mai mare indică un grad ridicat de reparabilitate. Nota finală se calculează pe baza a cinci criterii principale, fiecare având o pondere de maximum două puncte în scorul total. Primul criteriu evaluează documentația tehnică pusă la dispoziție gratuit de producător, unde pentru a obține punctajul maxim este necesar ca accesul la aceste documente să fie garantat pentru o perioadă de cel puțin 11 ani. Al doilea criteriu se referă la ușurința demontării, punctând accesibilitatea pieselor, numărul de pași necesari pentru dezasamblare și tipul de unelte folosite, fiind preferate sculele uzuale în detrimentul celor speciale. Al treilea criteriu de evaluare este disponibilitatea componentelor, unde scorul crește în funcție de durata pentru care producătorul asigură piesele de schimb și de rapiditatea cu care acestea pot fi livrate. Al patrulea criteriu vizează asistența gratuită la distanță și accesul la servicii de reparație, incluzând existența tutorialelor, a liniilor de suport telefonic și a unei rețele naționale de service-uri. Ultimul criteriu este dedicat unor aspecte specifice fiecărei categorii de produse, cum ar fi, în cazul televizoarelor inteligente, capacitatea de resetare software sau natura actualizărilor.
  • Aviz FAVORABIL, cu observațiile: afișarea indicelui de reparabilitate al echipamentelor electrice sau electronice nu este elocvent în condițiile în are nu se creează centre dedicate reparării echipamentelor electrice sau electronice; deși propunerea legislativă introduce un instrument util pentru informarea consumatorilor și pentru stimularea reparabilității produselor, implementarea efectivă a obiectivelor asumate depinde în mod direct de existența unei infrastructuri funcționale de reparații; în prezent, numărul centrelor de reparații pentru echipamente electrice și electronice din România este redus, raportat la volumul de produse puse pe piață și la obiectivul asumat de creștere a ratei de reparare. În lipsa unei infrastructuri minime de reparații, există riscul ca indicele de reparabilitate să rămână preponderent un instrument de informare, fără a produce efecte semnificative în practică asupra reducerii deșeurilor de echipamente electrice și electronice; deși legea include, ca criteriu de evaluare, existența unei rețele de service-uri și accesul la asistență la distanță, aceasta nu conține prevederi complementare care să încurajeze dezvoltarea sau extinderea capacității de reparare la nivel național; se recomandă ca, în etapa de aplicare a legii, autoritățile competente să evalueze necesitatea unor politici publice complementare care să sprijine dezvoltarea centrelor de reparații, inclusiv prin formare profesională și stimularea serviciilor de reparații, astfel încât obiectivul de creștere a ratei de reparare să poată fi atins în mod real. Această abordare ar contribui la atingerea obiectivului declarat de creștere a ratei de reparare și la transformarea indicelui de reparabilitate într-un instrument cu impact concret asupra reducerii deșeurilor electronice.

3. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996 (b716/17.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Prezentul document reprezintă o propunere legislativă care vizează modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare 7/1996, având ca obiectiv principal eficientizarea procesului de înregistrare sistematică a proprietăților în cadrul Programului Național de Cadastru și Carte Funciară. Inițiativa propune soluții pentru deblocarea activităților de cadastru prin simplificarea procedurilor administrative și clarificarea modalităților de plată pentru serviciile prestate de către persoanele autorizate, facilitând astfel o colaborare mai bună între autoritățile locale și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

4. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind protecția profesională, juridică și psihologică a personalului cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și al Ministerului Apărării Naționale (b721/17.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Proiectul legislativ vizează instituirea unui cadru unitar pentru protecția profesională, juridică și psihologică a personalului cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și al Ministerului Apărării Naționale. Inițiativa legislativă recunoaște riscurile specifice și presiunile la care sunt expuși acești angajați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, propunând mecanisme concrete prin care statul să le asigure sprijinul necesar în situații critice sau în cazul unor litigii apărute ca urmare a activității lor profesionale. O prevedere esențială a se referă la asigurarea asistenței juridice gratuite și la decontarea cheltuielilor de judecată pentru personalul care este implicat în procese civile sau penale în legătură cu îndeplinirea obligațiilor de serviciu, garantând astfel că aceștia nu sunt lăsați să suporte singuri povara financiară a apărării lor. De asemenea, documentul pune un accent deosebit pe protecția psihologică, stabilind obligația autorităților de a oferi consiliere de specialitate și programe de reabilitare pentru prevenirea stresului post-traumatic și a altor afecțiuni legate de natura solicitantă a muncii lor.

5. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind instituirea contribuției asupra veniturilor din intermediere digitală realizate pe teritoriul României (b722/17.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Această propunere legislativă introduce o contribuție de 2% aplicată veniturilor brute din comisioanele de intermediere realizate de platformele digitale de foarte mari dimensiuni, care au o cifră de afaceri globală de peste 750 de milioane de euro. Măsura este concepută să vizeze exclusiv giganții tehnologici, protejând în același timp micile afaceri, persoanele fizice și firmele rezidente în România, astfel încât utilizatorii finali sau prestatorii de servicii (precum șoferii sau livratorii) să nu fie afectați direct. Implementarea acestei taxe urmărește să asigure o concurență loială și o distribuție echitabilă a sarcinii fiscale între companiile tradiționale și cele care operează în economia digitală. Se estimează că inițiativa va genera venituri importante la bugetul de stat, folosind instrumentele de control fiscal deja existente, fără a necesita cheltuieli administrative suplimentare pentru statul român.

6. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind instituirea anului 2026 ca Anul Centenar al Partidului Național Țărănesc (b725/18.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Prezenta propunere legislativă vizează instituirea anului 2026 ca Anul Centenar al Partidului Național Țărănesc, marcând astfel împlinirea unui secol de la fuziunea istorică dintre Partidul Național Român din Transilvania și Partidul Țărănesc din Vechiul Regat. Inițiativa urmărește să recunoască oficial contribuția majoră pe care această formațiune politică a avut-o la modernizarea statului român și la consolidarea democrației în perioada interbelică, sub conducerea unor lideri emblematici precum Iuliu Maniu și Ion Mihalache. Proiectul subliniază valorile de etică publică și responsabilitate promovate de partid, precum și rolul său fundamental în rezistența împotriva dictaturilor de orice fel, culminând cu sacrificiul membrilor săi în perioada comunistă.Din punct de vedere administrativ, proiectul are un caracter simbolic și cultural, stipulând că implementarea sa nu implică cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat. Documentul evocă, de asemenea, renașterea partidului după anul 1989 sub coordonarea lui Corneliu Coposu și contribuția acestuia la parcursul european și euro-atlantic al României. Propunerea, inițiată de un grup de parlamentari, este prezentată ca un act necesar pentru onorarea memoriei democratice a țării și pentru reafirmarea principiilor de integritate și libertate care stau la baza statului român modern.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerile legislative care au ca obiectiv sărbătorirea unor persoane sau evenimente istorice în anul 2026 fac ca obiectivul urmărit de acestea, acela de a sărbători anumite momente importante pentru statul român, să nu fie îndeplinit dată fiind multitudinea acestora; normele propuse de propunerea legislativă nu instituie obligații în sarcina autorităților, rămânând la nivelul unei opțiuni libere de a organiza evenimente, în condițiile în care art. 8 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 prevede că „prin modul de exprimare, actul normativ trebuie să asigure dispozițiilor sale un caracter obligatoriu” (fie el imperativ, alternativ sau permisiv în raport cu alte norme precis identificate); nu este necesar un act normativ pentru celebrarea activității unei organizații; în contextul economic din țară angajarea de cheltuieli pentru festivități nu este oportună. Omagierea unui partid politic, chiar dacă este un partid istoric, nu este oportună fiind vorba practic despre omagierea unei organizații centrate în jurul unei ideologii și care acționează programatic, conștient și organizat pentru a servi intereselor unor clase, grupuri sociale, comunități umane, pentru dobândirea și menținerea puterii politice, în vederea organizării și conducerii societății, conform cu idealurile proclamate în platforma program.

7. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă privind reglementarea Programului Național de Accesibilizare a Locuințelor – „Lift pentru viață” (b732/19.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Această propunere legislativă vizează reglementarea Programului Național de Accesibilizare a Locuințelor, cunoscut sub denumirea de „Lift pentru viață”, având ca obiectiv principal sprijinirea persoanelor care locuiesc în clădiri rezidențiale fără ascensor. Proiectul pornește de la constatarea că, în România, există aproximativ optzeci și opt de mii de blocuri cu trei sau patru etaje, majoritatea construite înainte de anul o mie nouă sute optzeci și nouă, în care locuiesc peste trei milioane și jumătate de oameni. Pentru mulți dintre acești cetățeni, în special pentru persoanele în vârstă sau cu dizabilități, lipsa unui lift reprezintă o barieră fizică majoră care le limitează dreptul la o viață socială activă și le afectează sănătatea, transformând deplasarea zilnică într-o sursă de durere și anxietate.Inițiativa legislativă se fundamentează pe rolul social al statului, care are obligația constituțională de a interveni prin politici publice pentru protejarea categoriilor vulnerabile și asigurarea unor condiții de locuire demne. Programul propus urmărește să ofere mecanismele juridice și sprijinul material necesar pentru instalarea de ascensoare sau alte soluții tehnice de accesibilizare în imobilele care au fost vândute către chiriași după Revoluția din 1989, dar care au rămas cu dotări tehnice precare. Prin implementarea acestui program național, autoritățile urmăresc reducerea izolării sociale și îmbunătățirea calității vieții pentru milioane de români, facilitându-le accesul facil către și dinspre propriile locuințe.
  • Aviz FAVORABIL, cu observațiile: pentru a evita orice risc asupra siguranței locatarilor și pentru a preveni intervenții care ar putea genera vulnerabilități suplimentare asupra fondului construit existent, considerăm necesară excluderea explicită din sfera de aplicare a legii a clădirilor care nu sunt pregătite structural pentru astfel de intervenții. În acest sens, apreciem că este necesară: eliminarea din program a clădirilor încadrate în clase de risc seismic; excluderea clădirilor pentru care studiile tehnice indică imposibilitatea realizării unor intervenții de accesibilizare fără afectarea structurii de rezistență; limitarea aplicării programului exclusiv la imobilele care, în urma expertizelor tehnice, sunt confirmate ca fiind structural apte pentru instalarea lifturilor sau a altor soluții de accesibilizare. accesibilizarea locuirii reprezintă un obiectiv social legitim, însă acesta nu poate fi realizat prin soluții care pot pune în pericol siguranța clădirilor și a locatarilor, în special în contextul riscului seismic ridicat existent în numeroase zone urbane din România. în lipsa unei delimitări clare a clădirilor eligibile din punct de vedere structural, există riscul ca programul să genereze intervenții inadecvate, blocaje administrative sau conflicte cu legislația privind siguranța construcțiilor și reducerea riscului seismic.

8. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române (b734/22.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Această propunere legislativă vizează modificarea și completarea Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, având ca scop principal modernizarea și eficientizarea acestui for suprem de consacrare a valorilor intelectuale. Inițiativa recunoaște rolul fundamental al Academiei în cercetarea științifică și creația artistică, propunând adaptarea cadrului legal la noile realități sociale și economice pentru a permite o dezvoltare instituțională mai dinamică. Documentul pune un accent deosebit pe necesitatea informatizării tuturor proceselor interne și pe optimizarea structural-funcțională a entităților aflate în subordinea sa, vizând o mai bună gestionare a resurselor umane și administrative. O componentă esențială a proiectului se referă la valorificarea patrimoniului cultural și a clădirilor istorice deținute de Academie, precum și la eficientizarea exploatării terenurilor agricole și silvice din proprietatea acesteia. Se urmărește astfel crearea unei baze materiale solide care să susțină proiecte de investiții majore și programe de cercetare de cel mai înalt nivel. De asemenea, propunerea legislativă încurajează intensificarea cooperării internaționale și o implicare mai vizibilă în viața cetății, oferind totodată mecanisme pentru stimularea performanței tinerei generații de cercetători, asigurând astfel continuitatea excelenței în cultura și știința românească.

Concluzii

În ședința din 12 ianuarie 2026, Comisia C8 a analizat 8 proiecte de acte normative, formulând 4 avize favorabile, 3 avize favorabile cu observații și 1 aviz nefavorabil.

Motivarea avizului nefavorabil (b725) și observațiile formulate (proiectul de la punctul 2.3, b715, b732) sunt redate integral mai sus.

Din partea Fundației Naționale pentru Tineret a participat la ședință Bogdan-Petru CRIȘAN.

Proiectele de aviz ale comisiei au fost supuse aprobării Plenului CES (14.01.2026).