Ședința C5 (13.01.2026): Proiecte din domeniile digitalizare, muncă, apărare și ordine publică, urbanism și construcții

Comisia pentru educație, tineret, sport, cercetare, formare profesională și cultură (C5) din cadrul Consiliului Economic și Social (CES) s-a reunit în ședință marți, 13 ianuarie 2026, pentru a discuta și aviza o serie de proiecte de acte normative. Ședința a avut loc online.

Ordinea de zi propusă

Comisia a avut în atenție elaborarea proiectelor de aviz la următoarele proiecte de acte normative:

  1. Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată (termen de avizare: 23.01.2026) – Inițiator: Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale
  2. Propunere legislativă privind indicele de reparabilitate al echipamentelor electrice sau electronice (b715/17.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR, UDMR, minorități
  3. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996 (b716/17.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiatori: deputați PNL
  4. Propunere legislativă privind protecția profesională, juridică și psihologică a personalului cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și al Ministerului Apărării Naționale (b721/17.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiator: Lucian-Nicolae ANDRUŞCĂ – deputat PSD
  5. Propunere legislativă privind instituirea contribuției asupra veniturilor din intermediere digitală realizate pe teritoriul României (b722/17.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiator: Lucian-Nicolae ANDRUŞCĂ – deputat PSD
  6. Propunere legislativă privind instituirea anului 2026 ca Anul Centenar al Partidului Național Țărănesc (b725/18.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
  7. Propunere legislativă privind reglementarea Programului Național de Accesibilizare a Locuințelor – „Lift pentru viață” (b732/19.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD, PNL
  8. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române (b734/22.12.2025) (termen de avizare: 16.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD, PNL, AUR, minorități

Ce a decis Comisia:

1. Aviz nefavorabil pentru Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată

  • Obiectul de reglementare: Proiectul de Hotărâre de Guvern propune stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la valoarea de 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026. Această modificare reprezintă o creștere de 6,8% față de nivelul anterior și corespunde unui tarif orar de 25,949 lei pentru un program complet de lucru de 166,667 ore pe lună. Măsura este fundamentată pe necesitatea alinierii la Directiva (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate și pe îndeplinirea jaloanelor din PNRR, având ca scop reducerea sărăciei și creșterea puterii de cumpărare a salariaților. Se estimează că de această majorare vor beneficia direct 1.759.027 de angajați, însă măsura va influența și alte aspecte economice, precum creșterea punctului de amendă și a contribuțiilor pentru persoanele cu handicap neîncadrate.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: creșterea salariului minim brut pe țară la 4.325 lei este necesară, însă aplicarea acestei creșteri începând cu 1 iulie 2026 încalcă legislația națională în vigoare, respectiv H.G. nr. 35/2025, care stabilește că salariul minim trebuie actualizat anual, cu aplicare de la 1 ianuarie (art. 7 lit. f); proiectul de hotărâre contravine și mecanismului de stabilire a salariului minim convenit în cadrul dialogului social și agreat de toate părțile (Guvern, sindicate, patronate), precum și angajamentelor internaționale asumate de România – inclusiv Directiva (UE) 2022/2041 și Convenția OIM nr. 131/1970, care impun stabilirea unui salariu minim adecvat și predictibil; amânarea aplicării majorării până la 1 iulie echivalează cu înghețarea salariului minim, în termeni reali, pentru primele șase luni ale anului 2026, cu impact negativ direct asupra puterii de cumpărare a salariaților cu venituri mici; măsura are efecte directe asupra multor salariați, care vor continua să fie remunerați timp de șase luni sub nivelul minim legal calculat, deși indicatorii economici (inflație, productivitate) justifică aplicarea imediată a majorării; în ansamblu, măsura propusă adâncește fenomenul de sărăcie în muncă și amplifică presiunea asupra lucrătorilor aflați în zona vulnerabilă a pieței muncii; Guvernul are obligația legală și morală de a respecta procedura de stabilire a salariului minim, bazată pe indicatori obiectivi, nu de a transforma salariul minim într-un instrument arbitrar, cu aplicare discreționară, lipsită de transparență și predictibilitate. Guvernul are obligația ca, în cazul în care intenționează aplicarea salariului minim la un alt termen decât cel prevăzut, să instituie o excepție de la art. 7 lit. f) din H.G. nr. 35/2025, întrucât acest articol stabilește foarte clar că noul salariu de bază minim se aplică începând cu data de 1 ianuarie a fiecărui an. Mecanismul reglementat de H.G. nr. 35/2025 nu conține posibilitatea derogărilor tacite sau a amânării discreționare a aplicării, ci impune o formulă clară și predictibilă, tocmai pentru a asigura stabilitate și transparență în politicile salariale. În lipsa unei modificări sau a unei derogări exprese, aplicarea salariului minim de la 1 iulie este contrară normei legale imperative și echivalează cu o încălcare a propriului cadru normativ adoptat de Guvern; decizie a Guvernului de a amâna aplicarea unei majorări deja calculate și prevăzute de lege subminează încrederea în funcționarea mecanismelor tripartite și în respectarea angajamentelor asumate de statul român, atât în plan intern, cât și european.

2. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind indicele de reparabilitate al echipamentelor electrice sau electronice (b715/17.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Acest proiect de lege propune introducerea unui indice de reparabilitate pentru echipamentele electrice și electronice cu scopul de a informa consumatorii despre ușurința cu care un produs poate fi reparat și de a încuraja un consum sustenabil. Principalul obiectiv este creșterea ratei de reparare a acestor produse la cel puțin 60% până în anul 2030, reducând astfel cantitatea de deșeuri și risipa de resurse. Indicele va fi aplicat inițial pentru o serie de produse pilot, cum ar fi mașinile de spălat, televizoarele, frigiderele, centralele termice, aparatele de aer condiționat și aspiratoarele. Sistemul de punctaj este structurat pe o scară de la 0 la 10, unde o valoare mai mare indică un grad ridicat de reparabilitate. Nota finală se calculează pe baza a cinci criterii principale, fiecare având o pondere de maximum două puncte în scorul total. Primul criteriu evaluează documentația tehnică pusă la dispoziție gratuit de producător, unde pentru a obține punctajul maxim este necesar ca accesul la aceste documente să fie garantat pentru o perioadă de cel puțin 11 ani. Al doilea criteriu se referă la ușurința demontării, punctând accesibilitatea pieselor, numărul de pași necesari pentru dezasamblare și tipul de unelte folosite, fiind preferate sculele uzuale în detrimentul celor speciale. Al treilea criteriu de evaluare este disponibilitatea componentelor, unde scorul crește în funcție de durata pentru care producătorul asigură piesele de schimb și de rapiditatea cu care acestea pot fi livrate. Al patrulea criteriu vizează asistența gratuită la distanță și accesul la servicii de reparație, incluzând existența tutorialelor, a liniilor de suport telefonic și a unei rețele naționale de service-uri. Ultimul criteriu este dedicat unor aspecte specifice fiecărei categorii de produse, cum ar fi, în cazul televizoarelor inteligente, capacitatea de resetare software sau natura actualizărilor.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: repararea produselor și durabilitatea acestora, precum și informarea consumatorilor cu privire la aceste caracteristici sunt elemente ce fac subiectul cadrului normativ european de armonizare, fiind parte din obiectivul strategic al Uniunii Europene de a realiza tranziția către o economie circulară și cu emisii reduse de carbon. În actele normative adoptate în acest domeniu, UE atrage atenția asupra riscului pe care îl generează reglementările adoptate la nivel național din perspectiva fragmentării pieței unice și nevoia de a preveni astfel de efecte prin adoptarea unor norme armonizate la nivelul Uniunii. prin Regulamentul UE 2024/1781 (Regulamentul ESPR), de directă aplicare, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate pentru stabilirea cerințelor de proiectare ecologică, adaptate tipurilor sau grupurilor de produse, inclusiv aspecte ce țin de durabilitate și potențialul de reparare. Cerințele de informare cu privire la caracteristicile produselor se stabilesc, de asemenea, în actele delegate (Art. 7 și 8 ESPR) și trebuie să includă cel puțin cerințele referitoare la pașaportul digital al produsului, introdus prin același regulament, ce include date stabilite în baza actelor delegate și în conformitate cu anexa III ESPR. Regulamentul menționează și posibilitatea utilizării de etichete pentru informarea consumatorilor, a căror conținut se stabilește în acelși mod ca și în cazul pașaportului digital (prin intermediul actelor delegate). Totodată, Comisia a adoptat și primul plan de lucru, care stabilește câteva grupe de produse ce vor fi tratate cu prioritate din perspectiva cerințelor de proiectare ecologică, inclusiv produsele cu impact energetic. în luna iunie 2025, Comisia Europeană a adoptat o etichetă armonizată pentru telefoanele smart și tablete, ce va include și un scor pentru potențialul de reparare (de la A la E), semnalând în mod explicit intenția de a extinde cerințele și sistemul de evaluare a potențialului de reparare și pentru alte categorii de electronice și electrocasnice, în baza Regulamentului ESPR menționat anterior. Planul de lucru pe marginea Regulamentului ESPR 2025-2030 include, de asemenea, obiectivul de a avea potențialul de reparare ca cerință orizontală pentru toate grupele de produse. Prin urmare, având în vedere cadrul normativ și strategic existent, intenția legiuitorului european este aceea de a armoniza cerințele și standardele cu privire la reparare și informarea consumatorilor. propunerea legislativă supusă avizării contrazice acest obiectiv și impune doar la nivel național un sistem de evaluare a potențialului de reparare, inclusiv o formulă de calcul pentru stabilirea scorului, precum și obligații de etichetare, generând fragmentarea pieței unice prin impunerea unor obligații și cerințe nearmonizate la nivel comunitar. Pe lângă potențiala încălcare a reglementărilor cu privire la libertatea de circulație a mărfurilor, un astfel de sistem putând echivala cu o barieră de acces și o limitare cantitativă a importurilor, acest proiect ar genera și costuri suplimentare de conformare pentru operatorii economici, ce ar trebui să își adapteze produsele special pentru piața din România, dar și efecte negative din perspectiva consumatorilor, ce ar putea beneficia de o ofertă redusă și o creștere a prețurilor. Chiar Directiva 2024/1799, menționată în expunerea de motive, atrage atenția asupra riscurilor generate de reglementările naționale neuniformizate în materie de reparare a bunurilor, însăși directiva introducând o serie de obligații și măsuri (de exemplu, platforma online europeană pentru reparare) armonizate, ce sprijină creșterea gradului de reparare a produselor.

3. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996 (b716/17.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Prezentul document reprezintă o propunere legislativă care vizează modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare 7/1996, având ca obiectiv principal eficientizarea procesului de înregistrare sistematică a proprietăților în cadrul Programului Național de Cadastru și Carte Funciară. Inițiativa propune soluții pentru deblocarea activităților de cadastru prin simplificarea procedurilor administrative și clarificarea modalităților de plată pentru serviciile prestate de către persoanele autorizate, facilitând astfel o colaborare mai bună între autoritățile locale și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

4. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind protecția profesională, juridică și psihologică a personalului cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și al Ministerului Apărării Naționale (b721/17.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Proiectul legislativ vizează instituirea unui cadru unitar pentru protecția profesională, juridică și psihologică a personalului cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și al Ministerului Apărării Naționale. Inițiativa legislativă recunoaște riscurile specifice și presiunile la care sunt expuși acești angajați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, propunând mecanisme concrete prin care statul să le asigure sprijinul necesar în situații critice sau în cazul unor litigii apărute ca urmare a activității lor profesionale. O prevedere esențială a se referă la asigurarea asistenței juridice gratuite și la decontarea cheltuielilor de judecată pentru personalul care este implicat în procese civile sau penale în legătură cu îndeplinirea obligațiilor de serviciu, garantând astfel că aceștia nu sunt lăsați să suporte singuri povara financiară a apărării lor. De asemenea, documentul pune un accent deosebit pe protecția psihologică, stabilind obligația autorităților de a oferi consiliere de specialitate și programe de reabilitare pentru prevenirea stresului post-traumatic și a altor afecțiuni legate de natura solicitantă a muncii lor.

5. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind instituirea contribuției asupra veniturilor din intermediere digitală realizate pe teritoriul României (b722/17.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Această propunere legislativă introduce o contribuție de 2% aplicată veniturilor brute din comisioanele de intermediere realizate de platformele digitale de foarte mari dimensiuni, care au o cifră de afaceri globală de peste 750 de milioane de euro. Măsura este concepută să vizeze exclusiv giganții tehnologici, protejând în același timp micile afaceri, persoanele fizice și firmele rezidente în România, astfel încât utilizatorii finali sau prestatorii de servicii (precum șoferii sau livratorii) să nu fie afectați direct. Implementarea acestei taxe urmărește să asigure o concurență loială și o distribuție echitabilă a sarcinii fiscale între companiile tradiționale și cele care operează în economia digitală. Se estimează că inițiativa va genera venituri importante la bugetul de stat, folosind instrumentele de control fiscal deja existente, fără a necesita cheltuieli administrative suplimentare pentru statul român.

6. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind instituirea anului 2026 ca Anul Centenar al Partidului Național Țărănesc (b725/18.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Prezenta propunere legislativă vizează instituirea anului 2026 ca Anul Centenar al Partidului Național Țărănesc, marcând astfel împlinirea unui secol de la fuziunea istorică dintre Partidul Național Român din Transilvania și Partidul Țărănesc din Vechiul Regat. Inițiativa urmărește să recunoască oficial contribuția majoră pe care această formațiune politică a avut-o la modernizarea statului român și la consolidarea democrației în perioada interbelică, sub conducerea unor lideri emblematici precum Iuliu Maniu și Ion Mihalache. Proiectul subliniază valorile de etică publică și responsabilitate promovate de partid, precum și rolul său fundamental în rezistența împotriva dictaturilor de orice fel, culminând cu sacrificiul membrilor săi în perioada comunistă.Din punct de vedere administrativ, proiectul are un caracter simbolic și cultural, stipulând că implementarea sa nu implică cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat. Documentul evocă, de asemenea, renașterea partidului după anul 1989 sub coordonarea lui Corneliu Coposu și contribuția acestuia la parcursul european și euro-atlantic al României. Propunerea, inițiată de un grup de parlamentari, este prezentată ca un act necesar pentru onorarea memoriei democratice a țării și pentru reafirmarea principiilor de integritate și libertate care stau la baza statului român modern.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă are potențialul de a crea un precedent prin care partidele politice să fie sărbătorite de către statul român. În acest context, nu este adecvată instituirea anului 2026 ca Anul Centenar al Partidului Național Țărănesc, istoria acestui partid fiind marcată atât de reușite, cât și de eșecuri, cu consecințe asupra societății românești. Astfel, deși contribuția unor lideri politici ai partidului la dezvoltarea statului român nu poate fi negată, activitatea generală a partidului a fost una eminamente politică.

7. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind reglementarea Programului Național de Accesibilizare a Locuințelor – „Lift pentru viață” (b732/19.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Această propunere legislativă vizează reglementarea Programului Național de Accesibilizare a Locuințelor, cunoscut sub denumirea de „Lift pentru viață”, având ca obiectiv principal sprijinirea persoanelor care locuiesc în clădiri rezidențiale fără ascensor. Proiectul pornește de la constatarea că, în România, există aproximativ optzeci și opt de mii de blocuri cu trei sau patru etaje, majoritatea construite înainte de anul o mie nouă sute optzeci și nouă, în care locuiesc peste trei milioane și jumătate de oameni. Pentru mulți dintre acești cetățeni, în special pentru persoanele în vârstă sau cu dizabilități, lipsa unui lift reprezintă o barieră fizică majoră care le limitează dreptul la o viață socială activă și le afectează sănătatea, transformând deplasarea zilnică într-o sursă de durere și anxietate.Inițiativa legislativă se fundamentează pe rolul social al statului, care are obligația constituțională de a interveni prin politici publice pentru protejarea categoriilor vulnerabile și asigurarea unor condiții de locuire demne. Programul propus urmărește să ofere mecanismele juridice și sprijinul material necesar pentru instalarea de ascensoare sau alte soluții tehnice de accesibilizare în imobilele care au fost vândute către chiriași după Revoluția din 1989, dar care au rămas cu dotări tehnice precare. Prin implementarea acestui program național, autoritățile urmăresc reducerea izolării sociale și îmbunătățirea calității vieții pentru milioane de români, facilitându-le accesul facil către și dinspre propriile locuințe.

8. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române (b734/22.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Această propunere legislativă vizează modificarea și completarea Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, având ca scop principal modernizarea și eficientizarea acestui for suprem de consacrare a valorilor intelectuale. Inițiativa recunoaște rolul fundamental al Academiei în cercetarea științifică și creația artistică, propunând adaptarea cadrului legal la noile realități sociale și economice pentru a permite o dezvoltare instituțională mai dinamică. Documentul pune un accent deosebit pe necesitatea informatizării tuturor proceselor interne și pe optimizarea structural-funcțională a entităților aflate în subordinea sa, vizând o mai bună gestionare a resurselor umane și administrative. O componentă esențială a proiectului se referă la valorificarea patrimoniului cultural și a clădirilor istorice deținute de Academie, precum și la eficientizarea exploatării terenurilor agricole și silvice din proprietatea acesteia. Se urmărește astfel crearea unei baze materiale solide care să susțină proiecte de investiții majore și programe de cercetare de cel mai înalt nivel. De asemenea, propunerea legislativă încurajează intensificarea cooperării internaționale și o implicare mai vizibilă în viața cetății, oferind totodată mecanisme pentru stimularea performanței tinerei generații de cercetători, asigurând astfel continuitatea excelenței în cultura și știința românească.

Concluzii

În ședința din 13 ianuarie 2026, Comisia C5 a analizat 8 proiecte de acte normative, formulând 4 avize favorabile, 1 aviz favorabil cu observații și 3 avize nefavorabile.

Motivarea avizelor nefavorabile (proiectul de la punctul 2.3, b715, b725) sunt redate integral mai sus.

Din partea Fundației Naționale pentru Tineret a participat la ședință Georgiana LICĂ.

Proiectele de aviz ale comisiei au fost supuse aprobării Plenului CES (14.01.2026).