Ședința Plenului CES (14.01.2026): Proiecte din domeniile digitalizare, protecție socială, energie, muncă, apărare și ordine publică, urbanism și construcții

Plenul Consiliului Economic și Social (CES) s-a reunit în ședință online în data de 14 ianuarie 2026, ora 12:00, pentru a dezbate și aviza o serie de proiecte de acte normative.

Puncte principale de pe ordinea de zi

Avizarea proiectelor de acte normative: Plenul a analizat următoarele proiecte de acte normative:

  • Proiect de Hotărâre a Guvernului privind actualizarea alocației zilnice de hrană pentru copii și pentru consumurile colective din instituţiile şi unităţile publice şi private de asistenţă socială destinate persoanelor adulte, persoanelor adulte cu dizabilităţi şi persoanelor vârstnice, precum și pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 426/2020 privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale
Inițiat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, cu termen de avizare 20.01.2026, acest proiect a primit aviz favorabil.
  • Proiect de Hotărâre a Guvernului privind stabilirea cuantumului ajutorului anual pentru acoperirea unei părţi din costul chiriei, energiei electrice şi energiei termice pentru nevoi casnice, cuvenit veteranilor de război și văduvelor de război, precum şi accidentaţilor de război în afara serviciului ordonat
Inițiat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, cu termen de avizare 22.01.2026, avizarea proiectului a fost amânată.
  • Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată
Inițiat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, cu termen de avizare 23.01.2026, avizarea proiectului a fost amânată.
Inițiat de senatori și deputați AUR, cu termen de avizare 16.01.2026, acest proiect a primit aviz nefavorabil.
Inițiat de senatori și deputați AUR, cu termen de avizare 16.01.2026, acest proiect a primit aviz favorabil cu observații.
Inițiat de senatori și deputați USR, UDMR, minorități, cu termen de avizare 16.01.2026, acest proiect a primit aviz nefavorabil.
Motivarea avizului:
  • repararea produselor și durabilitatea acestora, precum și informarea consumatorilor cu privire la aceste caracteristici sunt elemente ce fac subiectul cadrului normativ european de armonizare, fiind parte din obiectivul strategic al Uniunii Europene de a realiza tranziția către o economie circulară și cu emisii reduse de carbon. În actele normative adoptate în acest domeniu, UE atrage atenția asupra riscului pe care îl generează reglementările adoptate la nivel național din perspectiva fragmentării 2 pieței unice și nevoia de a preveni astfel de efecte prin adoptarea unor norme armonizate la nivelul Uniunii
  • astfel, prin Regulamentul UE 2024/1781 (Regulamentul ESPR), de directă aplicare, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate pentru stabilirea cerințelor de proiectare ecologică, adaptate tipurilor sau grupurilor de produse, inclusiv aspecte ce țin de durabilitate și potențialul de reparare. Cerințele de informare cu privire la caracteristicile produselor se stabilesc, de asemenea, în actele delegate (Art. 7 și 8 ESPR) și trebuie să includă cel puțin cerințele referitoare la pașaportul digital al produsului, introdus prin același regulament, ce include date stabilite în baza actelor delegate și în conformitate cu anexa III ESPR. Regulamentul menționează și posibilitatea utilizării de etichete pentru informarea consumatorilor, a căror conținut se stabilește în același mod ca și în cazul pașaportului digital (prin intermediul actelor delegate). Totodată, Comisia a adoptat și primul plan de lucru, care stabilește câteva grupe de produse ce vor fi tratate cu prioritate din perspectiva cerințelor de proiectare ecologică, inclusiv produsele cu impact energetic
  • în luna iunie 2025, Comisia Europeană a adoptat o etichetă armonizată pentru telefoanele smart și tablete, ce va include și un scor pentru potențialul de reparare (de la A la E), semnalând în mod explicit intenția de a extinde cerințele și sistemul de evaluare a potențialului de reparare și pentru alte categorii de electronice și electrocasnice, în baza Regulamentului ESPR menționat anterior. Planul de lucru pe marginea Regulamentului ESPR 2025-2030 include, de asemenea, obiectivul de a avea potențialul de reparare ca cerință orizontală pentru toate grupele de produse. Prin urmare, având în vedere cadrul normativ și strategic existent, intenția legiuitorului european este aceea de a armoniza cerințele și standardele cu privire la reparare și informarea consumatorilor
  • propunerea legislativă contrazice acest obiectiv și impune doar la nivel național un sistem de evaluare a potențialului de reparare, inclusiv o formulă de calcul pentru stabilirea scorului, precum și obligații de etichetare, generând fragmentarea pieței unice prin impunerea unor obligații și cerințe nearmonizate la nivel comunitar. Pe lângă potențiala încălcare a reglementărilor cu privire la libertatea de circulație a mărfurilor, un astfel de sistem putând echivala cu o barieră de acces și o limitare cantitativă a importurilor, acest proiect ar genera și costuri suplimentare de conformare pentru operatorii economici, ce ar trebui să își adapteze produsele special pentru piața din România, dar și efecte negative din perspectiva consumatorilor, ce ar putea beneficia de o ofertă redusă și o creștere a prețurilor. Chiar Directiva 2024/1799, menționată în expunerea de motive, atrage atenția 3 asupra riscurilor generate de reglementările naționale neuniformizate în materie de reparare a bunurilor, însăși directiva introducând o serie de obligații și măsuri (de exemplu, platforma online europeană pentru reparare) armonizate, ce sprijină creșterea gradului de reparare a produselor.
Inițiat de deputați PNL, cu termen de avizare 16.01.2026, acest proiect a primit aviz favorabil.
Inițiat de Lucian-Nicolae ANDRUŞCĂ – deputat PSD, cu termen de avizare 16.01.2026, acest proiect a primit aviz nefavorabil.
Motivarea avizului:
  • chiar dacă intenția inițiatorului este lăudabilă, propunerea legislativă este lacunar elaborată, conținând multe ambiguități, suprapuneri legislative și lipsind prevederi care să justifice aprobarea acesteia, mai ales în condițiile în care toate aspectele prevăzute sunt deja reglementate în acte normative în vigoare: 2 – Ordinul nr. 23/2015 privind activitatea de psihologie în Ministerul Afacerilor Interne; – Ordinul nr. M.110/2021 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind asistența psihologică în Armata României
  • încă din titlul propunerii legislative se constată o confuzie între categoriile de personal pentru care s-ar aplica măsurile propuse, în sensul în care personal cu statut special nu se regăsește decât la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, în timp ce personalul Ministerului Apărării Naționale este format din personal militar și personal civil, astfel cum este menționat la art. 43 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale: „Personalul Ministerului Apărării Naţionale este format din personal militar şi personal civil”
  • în expunerea de motive a propunerii legislative este prevăzut faptul că nu generează impact bugetar pentru că nu instituie drepturi salariale sau alte drepturi, deși toate aceste activități nu pot fi efectuate decât cu o alocare bugetară corespunzătoare, astfel cum rezidă din: – art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările și completările ulterioare: „Poliţistul are dreptul la: decontarea cheltuielilor de asistenţă juridică ocazionate de procedurile judiciare, penale şi/sau civile, iniţiate împotriva sa, pentru fapte săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu, precum şi în situaţia în care este victimă a unor fapte de ultraj, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.”; – art. 9 alin.(1) lit. e) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare: „Cadrele militare în activitate au dreptul la: e) suportarea de către Ministerul Apărării Naționale a sumelor necesare pentru asigurarea asistenței juridice a cadrelor militare pentru fapte săvârșite de către acestea în exercitarea, potrivit legii, a atribuțiilor de serviciu, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.”
  • normele de tehnică legislativă instituite prin Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, reglementează la art.31 alin.(1) lit.c) necesitatea derulării consultării cu organizațiile și specialiștii din domeniu în vederea elaborării proiectului legislativ, în speță structurile asociative implicate, aspect care nu rezultă din cuprinsul instrumentului de prezentare și motivare ce însoțește soluția legislativă.
Inițiat de Lucian-Nicolae ANDRUŞCĂ – deputat PSD, cu termen de avizare 16.01.2026, acest proiect a primit aviz nefavorabil.
Motivarea avizului:
  • propunerea legislativă reglementează introducerea unei „contribuții” de 2% din veniturile pe care platformele digitale de mari dimensiuni le obțin din România. Această „contribuție” este, în fapt, un impozit cu reținere la sursă ce ar fi datorat de aceste companii în România
  • în contextul în care România a încheiat 90 de Convenții privind evitarea dublei impuneri cu 90 de state (inclusiv SUA și Irlanda, țări în care sunt înregistrate 2 majoritatea acestor companii), iar toate aceste Convenții (majoritatea fiind pe model OECD) includ astfel de venituri la Articolul 7 – „Beneficiile întreprinderilor”, care stabilește că acestea sunt impozitate doar în statul în care este rezident prestatorul (în general SUA și Irlanda), măsurile propuse nu ar putea genera venituri suplimentare pentru bugetul de stat al României (pentru tratatele internaționale prevalează), ci doar eventuale conflicte diplomatice cu SUA, principalele companii vizate fiind Google, Amazon, Facebook
  • în plus, considerăm că reglementarea impozitelor trebuie păstrată în Codul fiscal, reglementări în afara Codului fiscal făcând mult mai dificilă aplicarea legislației fiscale, care este oricum afectată de numărul imens al modificărilor survenite de la aprobarea acestuia în anul 2015.
Inițiat de senatori și deputați AUR, cu termen de avizare 16.01.2026, acest proiect a primit aviz nefavorabil.
Motivarea avizului:
  • propunerea legislativă nu îndeplinește condițiile elementare în privința caracterului general al actelor normative, de reglementare a unor relații sociale, pornind de la „dezideratele sociale prezente și de perspectivă, precum și de la insuficiențele legislației în vigoare”, așa cum prevede, la art. 6, Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare; 2
  • autoritățile administrației publice centrale și locale dispun, deja, de întregul cadru juridic necesar pentru organizarea de activități culturale de orice tip, inclusiv aniversar, fără necesitatea promovării unei legislații distincte de declarare a unei „zile”, „luni” sau „an” dedicat unui subiect sau altuia
  • normele propuse nu instituie obligații în sarcina autorităților, rămânând la nivelul unor „recomandări” sau „posibilități” de a organiza evenimente, în condițiile în care art. 8 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 prevede că „prin modul de exprimare, actul normativ trebuie să asigure dispozițiilor sale un caracter obligatoriu” (fie el imperativ, alternativ sau permisiv în raport cu alte norme precis identificate)
  • norma privind faptul că evenimentele organizate în cadrul „Anului” propus „nu pot afecta independenţa instituţiilor publice și nu pot fi interpretate ca promovare politică partizană” nu are caracterul imperativ urmărit, având în vedere că nu definește ceea ce interzice și nu include sancțiuni pentru încălcarea normei, proiectul rămânând unul care sărbătorește un moment (fuziunea) din viața unui partid politic încă existent formal în România
  • de asemenea, inițiativa legislativă nu prevede un cost maximal al acestor activități și nici sursele concrete de finanțare, deschizând, prin modul de redactare, posibilitatea unor cheltuieli inoportune sau excesive în raport cu nevoile de eficiență bugetară ale momentului
  • în contextul economic din țară angajarea de cheltuieli pentru festivități nu este oportună. Omagierea unui partid politic, chiar dacă este un partid istoric, nu este oportună fiind vorba practic despre omagierea unei organizații centrate în jurul unei ideologii și care acționează programatic, conștient și organizat pentru a servi intereselor unor clase, grupuri sociale, comunități umane, pentru dobândirea și menținerea puterii politice, în vederea organizării și conducerii societății, conform cu idealurile proclamate în platforma program.
  • inițiativele legislative care au ca obiectiv sărbătorirea unor persoane sau evenimente istorice în anul 2026 fac ca obiectivul urmărit de acestea, acela de a sărbători anumite momente importante pentru statul român, să nu fie îndeplinit, dată fiind multitudinea acestora.
Inițiat de senatori și deputați PSD, PNL, cu termen de avizare 16.01.2026, acest proiect a primit aviz favorabil cu observații.
Inițiat de senatori și deputați PSD, PNL, AUR, minorități, cu termen de avizare 16.01.2026, acest proiect a primit aviz favorabil cu observații.

Alte puncte de pe ordinea de zi:

  • Notă privind completarea delegației CES România și stabilirea reprezentantului structurilor asociative ale societății civile ca parte a delegației CES România care va participa la Consiliul de Administrație al AICESIS, Salonic, Grecia, 30 ianuarie 2026
  • Notă privind participarea CES România la masa rotundă organizată de Grupul Permanent privind Semestrul European al Comitetului Economic și Social European, București, 3 februarie 2026
  • Aprobarea candidaturii doamnei NEAGU Carmen-Emiliana, propusă de Confederația Sindicatelor Democratice din România, în vederea ocupării unui post de asistent judiciar la Tribunalul București
  • Aprobarea candidaturii doamnei GURAN Adriana Raluca, propusă de Blocul Național Sindical, în vederea ocupării unui post de asistent judiciar la Tribunalul Constanța
  • Informare privind şedinţa Biroului Executiv din data de 14.01.2026

Concluzie

În ședința din 14 ianuarie 2026, Plenul CES a analizat 12 proiecte de acte normative, adoptând 2 avize favorabile, 3 avize favorabile cu observații și 5 avize nefavorabile; avizarea a fost amânată pentru 2 proiecte.