Ședința C8 (19.01.2026): Proiecte din domeniile protecție socială, transporturi, sport și tineret, justiție, sănătate, educație, fiscalitate

Comisia pentru drepturi și libertăți ale organizațiilor societății civile (C8) din cadrul Consiliului Economic și Social (CES) s-a reunit în ședință luni, 19 ianuarie 2026, pentru a discuta și aviza o serie de proiecte de acte normative. Ședința a avut loc online.

Ordinea de zi propusă

Comisia a avut în atenție elaborarea proiectelor de aviz la următoarele proiecte de acte normative:

  1. Propunere legislativă privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter comunist și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra umanității sau de încălcarea drepturilor fundamentale ale omului (b733/22.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  2. Propunere legislativă privind conferirea titlului simbolic de „Oraş Voievodal” municipiului Târgovişte (b742/23.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  3. Propunere legislativă privind protecţia profesională şi stabilitatea funcţională a personalului din sistemul public de sănătate (b744/23.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiator: Lucian-Nicolae ANDRUŞCĂ – deputat PSD
  4. Propunere legislativă privind sprijinirea activităţilor sociale şi comunitare desfăşurate de cultele religioase recunoscute din România (b745/23.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiator: Lucian-Nicolae ANDRUŞCĂ – deputat PSD
  5. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive, cu modificările și completările ulterioare (b752/23.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD, PNL
  6. Propunere legislativă pentru modificarea art.69 alin.(1) din Legea educației fizice și sportului nr.69/2000 (b754/23.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
  7. Propunere legislativă pentru reducerea gradului de recidivă în cadrul reformei legii penale și a condițiilor din penitenciare (b759/23.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR, SOS RO
  8. Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal (b760/23.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR, PSD, POT, SOS RO
  9. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.98/2016 privind achizițiile publice (b765/23.12.2025) ( termen de avizare 26.01.2026, conform prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 248/2013, republicată, cu modificările și completările ulterioare) – Inițiator: Gheorghe VELA – senator neafiliat – aviz favorabil cu observații (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiator: Gheorghe VELA – senator neafiliat
  10. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea art.470 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal (b766/23.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiator: Gheorghe VELA – senator neafiliat

Ce a decis Comisia:

1. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter comunist și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra umanității sau de încălcarea drepturilor fundamentale ale omului (b733/22.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Proiectul de lege B733/2026 transformă condamnarea morală a comunismului în sancțiuni penale concrete, modificând OUG 31/2002 pentru a trata simbolurile comuniste exact ca pe cele legionare sau fasciste. Modificarea principală constă în incriminarea utilizării publice a însemnelor precum secera și ciocanul, steaua roșie sau efigiile liderilor totalitari, fapte pedepsite cu închisoare de la 3 luni la 3 ani. De asemenea, constituirea sau sprijinirea unor organizații cu caracter comunist devine infracțiune gravă, pedepsită cu închisoare de la 3 la 10 ani. În plan administrativ, legea interzice prezența în spațiul public a statuilor, monumentelor sau numelor de străzi dedicate reprezentanților regimului represiv, impunând totodată retragerea titlurilor onorifice pentru foștii opresori. Această inițiativă elimină dublul standard legislativ actual, asigurând un tratament juridic unitar împotriva tuturor formelor de extremism care au suprimat drepturile omului în istoria României.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: în ceea ce privește art. 2 lit. a) din propunerea legislativă se impune eliminarea noțiunii de „organizare socială lipsită de clasă”, întrucât formularea este lipsită de claritate juridică și predictibilitate. Această expresie introduce un element ideologic care nu are corespondență în terminologia juridică actuală, generând incertitudine în aplicare și, implicit, încălcând principiul legalității. referitor la art. 2 lit. d) din propunerea legislativă, se constată necesitatea unei motivări echilibrate în expunerea de motive privind măsura în care statul român este pregătit să cenzureze imaginea unor persoane de cultură care, deși s-au manifestat public în perioada regimului comunist, au avut o contribuție semnificativă la patrimoniul cultural național. Exemplele lui Marin Preda, Mihail Sadoveanu sau George Călinescu relevă dificultatea de a trasa o linie clară între activitatea literară, științifică sau artistică și implicarea instituțională în structurile regimului comunist. pentru asigurarea clarității și previzibilității legii, se impune, în propunerea legislativă, definirea explicită a perioadei de referință aferente regimului comunist, respectiv intervalul 31 decembrie 1947 – 24 decembrie 1989, astfel încât aplicarea dispoziției să fie limitată la un cadru temporal determinat și să nu lase loc de interpretări arbitrare. în ceea ce privește art. 4 din propunerea legislativă, legea intră în conflict cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 27/2002, prin care sunt deja instituite măsuri administrative de interzicere a cultului persoanelor condamnate pentru săvârșirea unor infracțiuni contra umanității. Reglementarea suplimentară a acelorași fapte riscă să genereze paralelisme normative și confuzii în aplicare, contrar principiului securității juridice și bunei administrări. cu privire la art. 9 din propunerea legislativă, se remarcă lipsa unei prevederi explicite privind autoritatea competentă să constate și să sancționeze contravențiile instituite prin proiectul de lege. Absența acestei mențiuni creează o lacună procedurală care împiedică aplicarea efectivă a normei și contravine exigențelor de claritate și completitudine a actelor normative. În consecință, este necesară introducerea unei reglementări exprese care să stabilească organul constatator și regimul sancționator aplicabil.

2. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind conferirea titlului simbolic de „Oraş Voievodal” municipiului Târgovişte (b742/23.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Acest proiect de lege propune conferirea titlului simbolic de „Oraș Voievodal” municipiului Târgoviște, ca formă de recunoaștere oficială a rolului său istoric unic în formarea statului român medieval. Inițiativa subliniază că, timp de peste 3 secole, Târgoviște a servit drept capitală politică, militară, religioasă și culturală a Țării Românești, fiind reședința unor domnitori emblematici precum Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș sau Mihai Viteazul. Titlul are un caracter onorific și urmărește consolidarea identității naționale prin reafirmarea reperelor istorice fundamentale, similar statutelor acordate orașelor Iași și Alba Iulia. Pe lângă valoarea simbolică, măsura vizează stimularea dezvoltării locale prin promovarea unui brand turistic coerent și atragerea de fonduri pentru conservarea patrimoniului arhitectural deosebit, precum Curtea Domnească sau Turnul Chindiei. Propunerea nu are impact bugetar direct, dar oferă un potențial strategic în educarea istorică a noilor generații și includerea orașului în circuite culturale naționale. Articolul unic al legii stabilește clar că această distincție este acordată în semn de respect pentru principalul centru administrativ al Evului Mediu românesc. Adoptarea legii ar marca o reparație morală față de moștenirea voievodală a Târgoviștei, transformând-o într-un punct central pe harta memoriei istorice a României.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: cu toate că nu pot să fie negate meritele orașului Târgoviște pentru dezvoltarea politică și administrativă a Țării Românești, conferirea titlului simbolic ar crea un precedent care va trebui aplicat și pentru celelalte orașe cu o importanță istorică deosebită în dezvoltarea statului, precum: Iași, Alba-Iulia, Suceava, și alte asemenea. din perspectivă istorică, Târgoviște nu a fost singura capitală voievodală a Țării Românești, ci una dintre cele patru, succedându-le pe Câmpulung și Curtea de Argeș și fiind, la rândul ei, urmată de București. Prin urmare, atribuirea exclusivă a titlului de „Oraș Voievodal” municipiului Târgoviște ar reprezenta o falsificare a realității istorice, întrucât ar presupune, implicit, că doar acest oraș a avut statutul de reședință domnească, ceea ce contravine izvoarelor istorice atestate și recunoscute oficial. sub aspect juridic, orice act normativ, chiar și cu caracter simbolic, trebuie să se bazeze pe criterii obiective și verificabile, în concordanță cu principiile consacrate de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Potrivit acestei legi, fundamentele unei propuneri legislative trebuie să fie „temeinic justificate” și „susținute prin documente oficiale, date și informații care să reflecte realitatea socială și istorică”. În cazul de față, justificarea exclusivă a Târgoviștei ca oraș voievodal nu îndeplinește aceste condiții, întrucât nu corespunde realității istorice a succesiunii capitalelor Țării Românești.

3. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind protecţia profesională şi stabilitatea funcţională a personalului din sistemul public de sănătate (b744/23.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Această propunere legislativă urmărește instituirea unui cadru de protecție profesională și stabilitate funcțională pentru personalul din sistemul public de sănătate care exercită atribuții de reglementare, control, avizare și decizie. Proiectul se aplică angajaților din aparatul central al Ministerului Sănătății, direcțiilor de sănătate publică județene și instituțiilor aflate sub autoritatea ministerului. Unul dintre principiile centrale ale inițiativei este cel al deciziei instituționale, conform căruia actele și măsurile adoptate cu respectarea legii sunt recunoscute ca rezultate ale procesului administrativ, răspunderea revenind instituției, cu excepția cazurilor de rea-credință sau încălcare vădită a legii. De asemenea, instituția angajatoare are obligația de a asigura sprijin juridic personalului supus unor proceduri administrative sau judiciare pentru fapte săvârșite în exercitarea funcției. În ceea ce privește stabilitatea pe post, modificarea sau încetarea raporturilor de serviciu pentru funcțiile cu atribuții critice trebuie să se realizeze pe baza unor criterii obiective și motivate, stabilite prin regulamente interne. Proiectul reglementează și activitatea în situații de criză sanitară, prevăzând că eventualele activități suplimentare sau reorganizarea programului vor fi compensate exclusiv prin timp liber, fără a genera drepturi salariale suplimentare. Implementarea acestor măsuri nu are impact asupra bugetului general consolidat, deoarece nu sunt instituite noi majorări salariale, sporuri sau indemnizații. Scopul final este reducerea blocajelor administrative și creșterea predictibilității decizionale prin protejarea personalului care își exercită atribuțiile cu bună-credință.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: în primul rând, formularea conform căreia „răspunderea pentru deciziile instituționale aparține instituției publice” introduce o confuzie juridică între răspunderea instituțională și cea personală a funcționarului public. Persoana vătămată printr-un act administrativ ilegal are dreptul la despăgubiri atât de la autoritatea publică, cât și de la funcționarul vinovat, dacă acesta a acționat cu vinovăție. Prin urmare, instituția răspunde în solidar cu funcționarul, nu exclusiv în locul acestuia. Textul analizat denaturează acest mecanism juridic, transferând integral răspunderea către instituție, cu excepția unor cazuri limitate („încălcare vădită a legii” sau „rea-credință”), ceea ce restrânge nelegal sfera răspunderii personale prevăzute de lege. în al doilea rând, expresia „decizii instituționale” nu are un corespondent juridic în legislația administrativă românească. Actele administrative sunt emise de autoritatea publică prin persoanele care o reprezintă legal, iar răspunderea se stabilește în funcție de natura actului și de vinovăția autorului, nu în funcție de o categorie abstractă precum „decizie instituțională”. Introducerea unui asemenea termen creează incertitudine juridică și contravine art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, care impune ca orice text normativ să fie formulat clar, precis și fără ambiguități. excepția care condiționează răspunderea personală de existența unei „încălcări vădite a legii” sau a „relei credințe” este contrară regimului juridic general al răspunderii funcționarului public. Conform Codului Administrativ, funcționarul public răspunde disciplinar, contravențional, civil sau penal, în funcție de natura faptei și de gradul de vinovăție, fără ca legea să impună o condiție suplimentară de „vădită” încălcare. Limitarea răspunderii doar la aceste două situații ar echivala cu o exonerare de răspundere pentru neglijență, imprudență sau eroare gravă, ceea ce este inacceptabil într-un cadru de legalitate administrativă.

4. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind sprijinirea activităţilor sociale şi comunitare desfăşurate de cultele religioase recunoscute din România (b745/23.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Această propunere legislativă are ca obiectiv principal stabilirea unui cadru juridic clar pentru susținerea activităților cu caracter social și comunitar desfășurate de cultele religioase recunoscute din România. Inițiativa vizează uniformizarea mecanismelor prin care bisericile pot obține sprijin pentru proiecte destinate persoanelor vulnerabile, punând un accent deosebit pe zonele rurale unde serviciile publice sunt adesea insuficiente. Documentul definește explicit categoriile de activități de interes comunitar care pot fi sprijinite, printre acestea numărându-se cantinele sociale, centrele de zi pentru copii, vârstnici sau persoane cu dizabilități, precum și serviciile de îngrijire la domiciliu și programele de tip after-school. Conform proiectului, cultele religioase pot accesa finanțări din bugetele naționale sau locale și din fonduri nerambursabile exclusiv pe bază de proiecte bine fundamentate, destinate strict acestor activități sociale. Totodată, autoritățile publice sunt obligate să asigure termene administrative predictibile pentru autorizarea acestor inițiative, respectând în același timp toate normele de siguranță sanitară și de securitate la incendiu în vigoare. Propunerea garantează protecția personalului implicat prin legislația muncii și reafirmă principiul autonomiei cultelor, asigurând neingerința statului în aspectele doctrinare sau de organizare internă. În esență, măsura urmărește un tratament egal și nediscriminatoriu pentru toate cultele, facilitând colaborarea dintre acestea și stat pentru îmbunătățirea asistenței sociale la nivel național fără a genera costuri bugetare automate suplimentare.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă definește ca beneficiari exclusiv cultele religioase recunoscute (art. 4) și deschide posibilitatea finanțării publice pentru activități sociale și comunitare (art. 5). În practică, există deja instrumente generale prin care actori diferiți pot accesa finanțări publice pentru intervenții sociale, pe baza unor reguli de selecție, raportare și control. În forma actuală, proiectul introduce o cale legislativă separată pentru o singură categorie de beneficiari, fără să explice de ce este necesară o reglementare distinctă și fără să integreze explicit garanțiile de integritate și responsabilizare asociate utilizării fondurilor publice; art. 5 enumeră surse și forme de finanțare (programe naționale, bugete locale, fonduri nerambursabile, parteneriate), iar alin. (2) invocă principii precum transparența și legalitatea. Textul nu stabilește criterii de eligibilitate și selecție, reguli minimale de evaluare, obligații standardizate de raportare, audit și verificare a rezultatelor, mecanisme de prevenire și gestionare a conflictelor de interese. În lipsa acestor elemente, cadrul riscă aplicare neunitară între autorități și crește expunerea la vulnerabilități de integritate în alocarea și utilizarea resurselor publice. art. 9 consacră neingerința statului în organizarea internă a cultelor, iar Art. 5 creează posibilitatea finanțării publice pentru activități sociale și comunitare. Textul nu delimitează clar autonomia internă de setul de condiții obligatorii care însoțesc finanțarea publică: monitorizare, audit, verificarea conformității și evaluarea rezultatelor. în contextul în care cultele recunoscute beneficiază deja, în practică, de forme de sprijin public prin mecanisme bugetare distincte, propunerea creează o rută suplimentară de acces la finanțare publică pentru activități sociale și comunitare (art. 5). Textul nu definește reguli explicite de complementaritate, delimitare a cheltuielilor eligibile și prevenire a suprapunerilor, astfel încât să fie evitată finanțarea dublă pentru aceeași activitate sau aceeași categorie de costuri. propunerea legislativă este discriminatorie în raport cu alte organizații de utilitate publică, creând condiții favorabile de autorizare doar entităților aparținând cultelor religioase.

5. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive, cu modificările și completările ulterioare (b752/23.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Obiectivul principal al legii este combaterea violenței în sport și protejarea minorilor care frecventează evenimentele sportive. Inițiatorii susțin că prezența alcoolului și a jocurilor de noroc în imediata apropiere a stadioanelor contribuie la creșterea incidentelor violente între galerii și creează un mediu nepotrivit pentru familii și tineri. Interdicția se aplică pe durata desfășurării competițiilor, începând cu câteva ore înainte de eveniment și continuând până la evacuarea completă a zonei. De asemenea, proiectul prevede sancțiuni aspre pentru agenții economici care nu respectă aceste perimetre de siguranță, mergând până la suspendarea autorizației de funcționare. Autoritățile locale și Jandarmeria Română vor avea obligația de a delimita clar aceste zone de restricție și de a monitoriza respectarea legii în timpul meciurilor de importanță națională sau internațională. Expunerea de motive subliniază că această măsură aliniază România la bunele practici din alte țări europene, unde siguranța spectatorilor și prevenirea adicțiilor în rândul tinerilor sunt priorități majore în cadrul evenimentelor de masă.
  • Aviz FAVORABIL, cu observația: și propunere de modificare: observații este necesară modificarea art. 20, lit. c) și a art. 201, alin. (1), care să permită comercializarea mai multor sortimente de produse alcoolice, ceea ce ar oferi consumatorilor o paleta mult mai largă de alegere, fără a crește riscul unor efecte negative. Astfel, diferența de 0,5% concentrație alcoolică este una foarte mică, insesizabilă, în ceea ce privește influența asupra consumatorului, dar are un impact important asupra ofertei. propuneri de modificare

6. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea art.69 alin.(1) din Legea educației fizice și sportului nr.69/2000 (b754/23.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Proiectul propune definirea clară a asociațiilor de presă sportive și stabilirea unui cadru legal care să le permită o colaborare mai strânsă cu federațiile sportive naționale și cu Ministerul Sportului. O prevedere importantă a documentului se referă la facilitarea accesului jurnaliștilor sportivi din cadrul acestor agenții la infrastructura sportivă publică și la evenimentele de interes național, în scopul asigurării unei informări corecte și prompte a publicului. De asemenea, inițiativa legislativă urmărește sprijinirea activității de documentare și arhivare a performanțelor sportive, considerând că agențiile de presă sportivă joacă un rol crucial în conservarea memoriei sportului românesc. În acest sens, proiectul propune mecanisme prin care aceste entități pot beneficia de finanțări sau facilități pentru proiecte de promovare a sportului de masă și a performanței, contribuind astfel la educarea publicului și la creșterea vizibilității sportivilor români pe plan internațional. Expunerea de motive subliniază că, în contextul digitalizării masive, este necesară o profesionalizare a transmiterii informației sportive și o protecție mai bună a celor care activează în acest domeniu specializat. Prin oficializarea statutului agențiilor de presă sportivă, se dorește crearea unui standard de calitate în jurnalismul de profil și o mai bună organizare a comunicării oficiale în domeniul sportului.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: finanțarea cu sume de la bugetul de stat și de la bugetele locale trebuie să susțină activitățile sportive și nu să fie direcționate către asociațiile de presă sportivă recunoscute conform dispozițiilor legale ca fiind de utilitate publică care sa promoveze sportul.

7. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru reducerea gradului de recidivă în cadrul reformei legii penale și a condițiilor din penitenciare (b759/23.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Proiectul de lege B759 propune modificarea mai multor acte normative pentru a facilita reintegrarea socială a persoanelor eliberate din detenție și a reduce rata de recidivă. Modificarea principală în domeniul sănătății impune Ministerului Sănătății obligația de a asigura asistența medicală în penitenciare prin detașarea de personal medical, în special pentru specialitățile deficitare. În plan social, legea modifică regimul locuințelor sociale, oferind persoanelor eliberate care nu au adăpost acces prioritar la locuințe cu chirie subvenționată pentru o perioadă de trei luni. Pe piața muncii, se introduc noi facilități financiare pentru angajatorii care încadrează foști deținuți, completând astfel măsurile de stimulare a ocupării forței de muncă. Totodată, serviciile de probațiune sunt obligate să implementeze programe de mentorat și campanii de combatere a stigmatizării, în colaborare cu autoritățile locale, pentru a sprijini tranziția acestor persoane către viața civilă. Toate aceste schimbări vizează eliminarea barierelor administrative și sociale care împiedică recuperarea deținuților după executarea pedepsei.
  • Aviz FAVORABIL, cu observațiile: este necesară eliminarea accesului prioritar la locuințele sociale a condamnaților eliberați din penitenciare, indiferent de situația acestora; accesul la locuințe sociale trebuie realizat în ordinea depunerii cererii, deoarece nu putem dezavantaja alte categorii de persoane vulnerabile.

8. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal (b760/23.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Această propunere legislativă vizează reforma sistemului penitenciar prin introducerea a două modalități alternative de executare a pedepselor privative de libertate. Modificarea principală constă în introducerea posibilității de a executa pedeapsa la locul de muncă pentru condamnări de până la șapte ani închisoare, în cazul persoanelor fără antecedente penale semnificative. În acest regim, din veniturile condamnatului se reține o cotă obligatorie între 25% și 50%, destinată cu prioritate acoperirii despăgubirilor civile și apoi bugetului de stat. A doua schimbare majoră este introducerea executării pedepsei închisorii la domiciliu, care implică restricționarea libertății de mișcare, monitorizarea prin brățară electronică și obligația de a presta muncă neremunerată în folosul comunității între 60 și 120 de zile. Această alternativă este condiționată de plata obligațiilor civile și a cheltuielilor judiciare în termen de șase luni, nerespectarea acestui angajament ducând la revocarea măsurii. Proiectul urmărește reducerea supraaglomerării din penitenciare, scăderea ratei de recidivă prin menținerea legăturilor profesionale ale condamnaților și eficientizarea recuperării prejudiciilor cauzate victimelor.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă mută în Codul penal elemente ample de „executare” (supraveghere, atribuții instituționale, monitorizare electronică, roluri pentru poliție/probațiune/judecător delegat, inclusiv vizite inopinate), ceea ce tinde să fragmenteze regimul executării pedepselor și să genereze suprapuneri operaționale și de competențe, cu potențial de neunitate în aplicare și creștere a sarcinii pentru instanțe, probațiune și MAI; pragul de până la 7 ani pentru ambele alternative, combinat cu condiții relativ larg formulate (aprecieri privind „temeiuri suficiente”, „nu va mai comite alte infracțiuni”), poate produce o extindere semnificativă a executării în afara detenției chiar pentru pedepse medii, cu efecte de percepție asupra funcției de descurajare și cu riscuri de tratament neuniform între persoane comparabile; propunerea legislativă introduce obligații și costuri administrative noi fără o garanție credibilă de implementare în termenele propuse, în condițiile în care chiar expunerea de motive recunoaște necesarul de investiții, personal și infrastructură de monitorizare electronică; o astfel de propunere ar putea încălca principiul legalității și finalității pedepsei, prevăzut de art. 52 și 53 din Codul penal, care impun ca pedeapsa să aibă un caracter reeducativ și preventiv, dar și un nivel proporțional de constrângere. Executarea la locul de muncă, în condițiile în care persoana își menține libertatea de circulație și o parte semnificativă din viața socială, ar putea fi apreciată ca neasigurând suficient caracterul coercitiv necesar pentru atingerea scopului pedepsei. Se creează astfel riscul ca aplicarea acestei sancțiuni să devină simbolică, golind de conținut ideea de răspundere penală efectivă.

9. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.98/2016 privind achizițiile publice (b765/23.12.2025) ( termen de avizare 26.01.2026, conform prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 248/2013, republicată, cu modificările și completările ulterioare) – Inițiator: Gheorghe VELA – senator neafiliat – aviz favorabil cu observații

  • Obiectul de reglementare: Proiectul de lege B765/2026 propune o reformă a Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, având ca scop principal eliminarea ofertelor de slabă calitate și responsabilizarea furnizorilor prin măsuri stricte de monitorizare. Modificarea centrală instituie obligativitatea criteriului „cel mai bun raport calitate-preț”, impunând o pondere minimă de 40% pentru factorii calitativi, pentru a preveni atribuirea contractelor exclusiv pe baza prețului cel mai scăzut. O schimbare majoră este înființarea Registrului Național al Performanței Contractuale, o bază de date publică interconectată cu SEAP, unde va fi stocat istoricul fiecărui operator economic prin fișe de evaluare întocmite la finalul contractelor. Operatorii care acumulează două sau mai multe evaluări negative în decurs de trei ani vor fi excluși automat de la viitoarele proceduri de achiziție. Totodată, proiectul introduce răspunderea personală pentru funcționarii care semnează recepții pentru lucrări defectuoase și stabilește un filtru de admisibilitate la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor pentru a bloca acțiunile abuzive care întârzie licitațiile. Această inițiativă a fost generată de necesitatea de a evita incidente cauzate de execuții deficitare, precum prăbușirea unui acoperiș reabilitat recent la o instituție publică din București. Prevederile referitoare la noile criterii de atribuire intră în vigoare rapid, în timp ce sistemul digital de monitorizare a performanței are un termen de implementare fixat pentru data de 30 iunie 2026.
  • Aviz FAVORABIL, cu observațiile: introducerea criteriului celui ”mai bun raport calitate-preț sau calitate-cost”, precum și introducerea unei ponderi pentru factorii calitativi, poate determina o execuție a contractelor mai riguroasă, precum și o creștere a calității bunurilor și serviciilor contractate prin proceduri de achiziții publice, cu impact pozitiv asupra utilizării fondurilor publice, îndeplinirii obiectivelor de politici publice și nevoilor comunităților Cu toate acestea, subliniem faptul că, în forma supusă dezbaterii, propunerea legislativă cuprinde o serie de prevederi disproporționate, ce pot genera situații abuzive în practică. Atragem atenția asupra nevoii de a redefini criteriile luate în calcul pentru evaluarea negativă, precum și motivele pentru care operatorii economici sunt excluși de la participarea la licitații publice, astfel încât aceștia din urmă să nu fie penalizați nejustificat pentru aspecte minore sau care nu țin de diligența operatorului economic în cauză. În special în cazul lucrărilor sau produselor complexe, cu lanțuri de aprovizionare și valorice lungi, pot apărea, pe perioada executării contractului, incidente ce generează întârzieri sau necesitatea unor remedieri minore, care nu afectează în mod semnificativ buna finalizare a obligațiilor contractuale sau calitatea finală a produselor/serviciilor. în consecință, propunerea legislativă trebuie să țină cont de următoarele: cu privire la excluderea operatorilor economici de la participarea la viitoare proceduri de atribuire, prevăzută la art. 4 alin. (2), considerăm că aceasta ar trebui să opereze doar dacă în decursul a trei ani anteriori procedurii în curs ofertantul în cauză nu executat contractul din culpa sa exclusivă. Formularea actuală (”două sau mai multe evaluări negative în decurs de trei ani”) crează premisa excluderii din viitoare proceduri de atribuire și a acelor ofertanți care au întârzieri justificate sau livrări cu minime deficiențe, ce au fost remediate ulterior. O astfel de sancțiune nu este justificată ținând cont de faptul că astfel de sincope sunt inerente în executrea unei relații contractuale, operatorul fiind de bună credință. O modificare în sensul celor menționate mai sus ar trebui prevăzută cel puțin pentru operatorii economici cu cicluri de fabricație lungi (echipamente complexe, lanțuri de aprovizionare lungi), astfel încât propunerea să ia în considerare particularitățile proceselor de producție și valoarea bunurilor și serviciilor și să nu afecteze competitivitatea companiilor din România și Europa, ce pot depinde de furnizori din țări terțe și aplică standarde mult mai riguroase față de competitorii ce nu se supun reglementărlor UE; considerăm că definiția ”evaluării negative” ar trebui să se bazeze pe o serie de indici bine definiți și proporționali în raport cu realitățile proceselor de producție/executare, care să ia în considerare un prag de gravitate pentru întârzieri/neconformități/penalități, în sensul producerii unui prejudiciu semnificativ pentru autoritatea contractantă. Simpla întârziere în livrare, ce poate apărea din cauze firești în procesul de producție (probleme pe lanțul de aprovizionare, defecțiuni, etc.) sau livrarea unor produse cu neconformități minore ce au fost remediate/produsele înlocuite nu ar trebui să conducă la o evaluare negativă; criteriile nefinanciare introduse în procesul de evaluare a ofertelor ar trebui să fie măsurabile și să nu lase loc interpretărilor, prin introducerea unor definiții exacte ale acestor criterii. În caz contrar, nu este asigurată claritatea normei juridice și se lasă posibilitatea unor aprecieri diferite și subiective;

10. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea art.470 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal (b766/23.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Acest proiect de lege propune modificarea Codului fiscal pentru a stimula înnoirea parcului auto prin acordarea unor facilități fiscale posesorilor de autoturisme mai puțin poluante și tinerilor. Modificarea principală constă în introducerea unei reduceri de 25% a impozitului pe mijloacele de transport pentru vehiculele care respectă normele de poluare Euro 6d-TEMP și Euro 7, facilitate aplicabilă pentru o perioadă de trei ani de la prima înmatriculare în România. O altă schimbare majoră vizează sprijinirea persoanelor sub 35 de ani, care vor beneficia de o scutire integrală de la plata impozitului auto timp de doi ani dacă aleg să caseze un vehicul vechi (Euro 5 sau inferior) și să achiziționeze un autoturism Euro 7, electric sau hibrid plug-in. Implementarea acestor măsuri este programată pentru data de 1 ianuarie 2026, oferind timp autorităților locale și contribuabililor să își adapteze sistemele informatice și planificările bugetare. Impactul financiar estimat asupra bugetelor locale este considerat moderat, fiind evaluat la aproximativ 16,24 milioane de lei pe an începând cu 2028, ceea ce reprezintă sub 1,5% din totalul veniturilor din impozitul auto. Proiectul urmărește reducerea poluării urbane și a costurilor medicale asociate, stimularea pieței de vehicule noi și facilitarea accesului tinerilor la mijloace de transport moderne și sigure. Această inițiativă aliniază legislația națională cu bunele practici europene din state precum Spania, Olanda sau Germania, introducând în plus o dimensiune de echitate socială prin criteriul de vârstă.
  • Aviz FAVORABIL, cu observațiile: având în vedere că o lege nu poate retroactiva, nu se poate propune ca prezenta propunere legislativă să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Concluzii

În ședința din 19 ianuarie 2026, Comisia C8 a analizat 10 proiecte de acte normative, formulând 4 avize favorabile cu observații și 6 avize nefavorabile.

Motivarea avizelor nefavorabile (b733, b742, b744, b745, b754, b760) și observațiile formulate (b752, b759, b765, b766) sunt redate integral mai sus.

Din partea Fundației Naționale pentru Tineret a participat la ședință Bogdan-Petru CRIȘAN.

Proiectele de aviz ale comisiei au fost supuse aprobării Plenului CES (21.01.2026).