Ședința C5 (20.01.2026): Proiecte din domeniile sănătate, justiție, fiscalitate, protecție socială, muncă, administrație publică, mediu, apărare și ordine publică

Comisia pentru educație, tineret, sport, cercetare, formare profesională și cultură (C5) din cadrul Consiliului Economic și Social (CES) s-a reunit în ședință marți, 20 ianuarie 2026, pentru a discuta și aviza o serie de proiecte de acte normative. Ședința a avut loc online.

Ordinea de zi propusă

Comisia a avut în atenție elaborarea proiectelor de aviz la următoarele proiecte de acte normative:

  1. Proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (termen de avizare: 30.01.2026) – Inițiator: Ministerul Afacerilor Interne
  2. Propunere legislativă privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter comunist și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra umanității sau de încălcarea drepturilor fundamentale ale omului (b733/22.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  3. Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare (b736/22.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiatori: senatori PSD
  4. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ și a Legii nr.53/2003 – Codul Muncii (b737/22.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiatori: senatori POT, neafiliat
  5. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea „Legii nr.95/2006 (republicată) privind reforma în domeniul sănătății” (b740/23.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiatori: deputați PSD, PNL, AUR, neafiliți, minorități
  6. Propunere legislativă pentru completarea art.94 alin.(21) din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (b741/23.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiatori: senatori USR, PSD, PNL
  7. Propunere legislativă privind protecţia profesională şi stimularea stabilităţii personalului din Ministerul Educaţie (b743/23.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiator: Lucian-Nicolae ANDRUŞCĂ – deputat PSD
  8. Propunere legislativă privind protecţia profesională şi stabilitatea funcţională a personalului din sistemul public de sănătate (b744/23.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiator: Lucian-Nicolae ANDRUŞCĂ – deputat PSD
  9. Propunere legislativă privind sprijinirea activităţilor sociale şi comunitare desfăşurate de cultele religioase recunoscute din România (b745/23.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiator: Lucian-Nicolae ANDRUŞCĂ – deputat PSD
  10. Propunere legislativă privind completarea Legii nr.260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor (b746/23.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați POT, AUR, PSD, SOS RO, neafiliați, minorități
  11. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului (b748/23.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD, USR, UDMR
  12. Propunere legislativă privind prevenirea epuizării profesionale (b749/23.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiatori: senatori USR, PSD, PNL, UDMR
  13. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal (b751/23.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiatori: senatori USR, PSD
  14. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive, cu modificările și completările ulterioare (b752/23.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD, PNL
  15. Propunere legislativă pentru modificarea art.281 alin.(8) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal (b755/23.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
  16. Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și pentru completarea Legii nr.53/2003 – Codul muncii (b756/23.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
  17. Propunere legislativă pentru modificarea art.310 alin.(1) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal (b757/23.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
  18. Propunere legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.7/2023 privind calitatea apei destinate consumului uman (b758/23.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  19. Propunere legislativă pentru reducerea gradului de recidivă în cadrul reformei legii penale și a condițiilor din penitenciare (b759/23.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR, SOS RO
  20. Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal (b760/23.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR, PSD, POT, SOS RO
  21. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (b761/23.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR, PSD
  22. Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.360/2023 privind sistemul public de pensii (b763/23.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiatori: senatori și deputați UDMR, PSD, PNL, USR, minorități
  23. Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (b764/23.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiator: Gheorghe VELA – senator neafiliat
  24. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.98/2016 privind achizițiile publice (b765/23.12.2025) ( termen de avizare 26.01.2026, conform prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 248/2013, republicată, cu modificările și completările ulterioare) – Inițiator: Gheorghe VELA – senator neafiliat – aviz favorabil cu observații (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiator: Gheorghe VELA – senator neafiliat
  25. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea art.470 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal (b766/23.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiator: Gheorghe VELA – senator neafiliat
  26. Propunere legislativă privind CODUL DE PROCEDURĂ ADMINISTRATIVĂ (b767/23.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiator: Gheorghe VELA – senator neafiliat
  27. Propunere legislativă pentru transparența și informarea corectă a consumatorilor în procesul de comercializare a citricelor destinate consumului uman (b768/23.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiator: Lucian-Nicolae ANDRUŞCĂ – deputat PSD
  28. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea art.22 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal (b769/23.12.2025) (termen de avizare: 26.01.2026) – Inițiator: Lucian-Nicolae ANDRUŞCĂ – deputat PSD

Ce a decis Comisia:

1. Aviz nefavorabil pentru Proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare

  • Obiectul de reglementare: Acest proiect de Ordonanță de Urgență introduce modificări esențiale pentru corelarea legislației cu realitățile din sistemul de învățământ, vizând atât sectorul universitar, cât și cel preuniversitar. În învățământul superior, modificarea principală este reorganizarea prin divizare a programului „Pedagogia învățământului primar și preșcolar” (PIPP) în specializarea distinctă „Pedagogia învățământului primar” (PIP), fără a mai fi necesară o nouă procedură de acreditare, pentru a asigura traseul profesional al viitorilor învățători. Totodată, termenul de intrare în lichidare a programelor de masterat didactic organizate după vechea lege este amânat până în anul universitar 2027-2028, asigurând continuitatea formării cadrelor didactice. Pentru învățământul preuniversitar, proiectul introduce o excepție care permite liceelor tehnologice cu profil agricol, silvic sau celor cu peste 75% elevi în sistem dual să funcționeze cu personalitate juridică chiar și cu efective de elevi mai mici decât pragul standard. O altă schimbare majoră este introducerea autorizării automate, prin efectul legii, pentru școlile care dețin deja acreditare pentru calificări de nivel 3, permițându-le să școlarizeze și pentru nivelul 4 în același domeniu, și invers, pentru a preveni blocajele cauzate de deficitul de forță de muncă. De asemenea, liceele cu profil pedagogic acreditate primesc automat recunoașterea pentru noile specializări rezultate din reorganizarea prevăzută de noua lege a educației, măsura fiind necesară pentru a permite înscrierile elevilor în anul școlar 2026-2027.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă nu se încadrează în domeniul de activitate pentru care este constituită Comisia pentru educație, tineret, sport, formare profesională și cultură.

2. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter comunist și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra umanității sau de încălcarea drepturilor fundamentale ale omului (b733/22.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Proiectul de lege B733/2026 transformă condamnarea morală a comunismului în sancțiuni penale concrete, modificând OUG 31/2002 pentru a trata simbolurile comuniste exact ca pe cele legionare sau fasciste. Modificarea principală constă în incriminarea utilizării publice a însemnelor precum secera și ciocanul, steaua roșie sau efigiile liderilor totalitari, fapte pedepsite cu închisoare de la 3 luni la 3 ani. De asemenea, constituirea sau sprijinirea unor organizații cu caracter comunist devine infracțiune gravă, pedepsită cu închisoare de la 3 la 10 ani. În plan administrativ, legea interzice prezența în spațiul public a statuilor, monumentelor sau numelor de străzi dedicate reprezentanților regimului represiv, impunând totodată retragerea titlurilor onorifice pentru foștii opresori. Această inițiativă elimină dublul standard legislativ actual, asigurând un tratament juridic unitar împotriva tuturor formelor de extremism care au suprimat drepturile omului în istoria României.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: textul propunerii legislative este, pe alocuri, insuficient detaliat și poate da naștere la abuzuri în aplicarea legii. De exemplu, se interzice comercializarea de simboluri comuniste, dar trebuie să admitem că, în practică, există colecționari de obiecte din perioada respectivă care nu neapărat îmbrățișează ideologia.

3. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare (b736/22.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Proiectul de lege B736/2026 propune completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății pentru a schimba statutul medicilor specialiști în radiologie intervențională și neuroradiologie intervențională. Modificarea principală constă în definirea și recunoașterea acestora ca medici curanți, oferindu-le responsabilitate directă în diagnosticarea, tratamentul și monitorizarea pacienților pe durata spitalizării sau în ambulatoriu. În prezent, acești medici sunt încadrați în categoria specializărilor paraclinice, ceea ce le limitează capacitatea de a prescrie proceduri direct, fiind adesea nevoiți să retrimită pacienții către medici de familie sau alți specialiști clinicieni pentru formalități administrative. O schimbare majoră introdusă de proiect este reglementarea atribuțiilor medicului curant, care includ stabilirea diagnosticului, indicarea tratamentului și întocmirea documentelor medicale necesare. Această inițiativă urmărește eliminarea birocrației și fluidizarea parcursului medical al pacientului, asigurând în același timp că experții care realizează intervențiile au instrumentele legale de a gestiona integral cazurile de care se ocupă. După intrarea în vigoare, Ministerul Sănătății va avea la dispoziție 60 de zile pentru a elabora normele metodologice, perioadă în care se va analiza dacă acești specialiști necesită cursuri sau examene suplimentare pentru a exercita noul statut.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă nu se încadrează în domeniul de activitate pentru care este constituită Comisia pentru educație, tineret, sport, formare profesională și cultură.

4. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ și a Legii nr.53/2003 – Codul Muncii (b737/22.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Proiectul de lege B737/2026 propune modificarea Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare pentru a extinde utilitatea tichetelor de masă. Modificarea principală constă în permiterea utilizării acestora și pentru achitarea serviciilor de utilități, precum energia electrică, gazele naturale, apa și salubritatea, nu doar pentru produse alimentare. O altă schimbare majoră vizează eliminarea taxării suplimentare de 10% reprezentând contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS) pentru tichetele de masă, menținând doar impozitul pe venit de 10%. Această inițiativă urmărește creșterea puterii de cumpărare a angajaților și oferirea unei flexibilități mai mari în gestionarea veniturilor extrasalariale, în special pentru categoriile vulnerabile afectate de creșterea prețurilor la utilități. Din punct de vedere tehnic, proiectul redefinește tichetele de masă ca instrumente de plată hibride, păstrând interdicția de a fi preschimbate în numerar sau utilizate pentru achiziția de tutun și alcool.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă nu se încadrează în domeniul de activitate pentru care este constituită Comisia pentru educație, tineret, sport, formare profesională și cultură.

5. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea „Legii nr.95/2006 (republicată) privind reforma în domeniul sănătății” (b740/23.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Această propunere legislativă vizează reglementarea și recunoașterea oficială a serviciilor de telerecuperare în cadrul sistemului național de sănătate din România. Inițiativa definește telerecuperarea ca fiind ansamblul serviciilor de recuperare medicală furnizate prin intermediul tehnologiilor digitale, precum apelurile video, aplicațiile mobile și platformele dedicate, oferind astfel o alternativă modernă la metodele tradiționale de tratament fizic. Documentul subliniază că, deși utilitatea acestor metode a fost demonstrată în perioada pandemiei, cadrul legal actual nu le acoperă explicit, ceea ce limitează accesul pacienților la îngrijiri continue, în special în zonele rurale sau izolate unde specialiștii în medicină fizică și de reabilitare sunt greu de găsit. Prin această reglementare, se urmărește facilitarea accesului persoanelor cu mobilitate redusă sau dizabilități la programe de reabilitare fără a mai fi necesară deplasarea fizică frecventă la unitățile sanitare, reducând astfel costurile și timpul de așteptare pentru pacienți. De asemenea, propunerea include mecanisme pentru monitorizarea de la distanță a parametrilor funcționali și permite decontarea acestor servicii prin intermediul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, asigurând astfel sustenabilitatea financiară a tratamentelor. Implementarea telerecuperării este prezentată ca o soluție eficientă pentru optimizarea resurselor umane și tehnologice din sistemul medical, contribuind la creșterea aderenței la tratament și la prevenirea complicațiilor pe termen lung prin asigurarea unei monitorizări constante a evoluției stării de sănătate.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă nu se încadrează în domeniul de activitate pentru care este constituită Comisia pentru educație, tineret, sport, formare profesională și cultură.

6. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea art.94 alin.(21) din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (b741/23.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Această propunere legislativă vizează completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, având ca scop principal clarificarea regimului incompatibilităților pentru funcționarii publici care dețin calitatea de rezerviști voluntari în cadrul Ministerului Apărării Naționale. Inițiativa propune introducerea unei excepții clare care să stipuleze că nu se află în situație de incompatibilitate funcționarul public al cărui raport de serviciu este suspendat la inițiativa sa pentru a îndeplini serviciul militar în calitate de rezervist voluntar. Această modificare este corelată cu prevederile Codului administrativ și ale Statutului rezerviștilor voluntari, fiind menită să elimine orice ambiguitate juridică ce ar putea descuraja personalul din administrația publică să se implice în activități de apărare națională. Documentul subliniază necesitatea sprijinirii sistemului de apărare prin facilitarea participării cetățenilor la pregătirea militară fără ca aceștia să riște sancțiuni sau pierderea statutului profesional din cauza unor interpretări rigide ale legislației anticorupție. Prin această reglementare, se recunoaște importanța strategică a rezerviștilor voluntari și se asigură un cadru legal predictibil care protejează parcursul carierei funcționarilor publici pe durata în care aceștia își îndeplinesc obligațiile contractuale față de armată. În esență, proiectul urmărește armonizarea interesului public privind integritatea funcției publice cu necesitatea consolidării capacității de apărare a țării, oferind garanții juridice solide pentru personalul din sectorul public care optează pentru voluntariatul militar. Documentul subliniază necesitatea sprijinirii sistemului de apărare prin facilitarea participării cetățenilor la pregătirea militară fără ca aceștia să riște sancțiuni sau pierderea statutului profesional din cauza unor interpretări rigide ale legislației anticorupție. Prin această reglementare, se recunoaște importanța strategică a rezerviștilor voluntari și se asigură un cadru legal predictibil care protejează parcursul carierei funcționarilor publici pe durata în care aceștia își îndeplinesc obligațiile contractuale față de armată. În esență, proiectul urmărește armonizarea interesului public privind integritatea funcției publice cu necesitatea consolidării capacității de apărare a țării, oferind garanții juridice solide pentru personalul din sectorul public care optează pentru voluntariatul militar.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă nu se încadrează în domeniul de activitate pentru care este constituită Comisia pentru educație, tineret, sport, formare profesională și cultură.

7. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă privind protecţia profesională şi stimularea stabilităţii personalului din Ministerul Educaţie (b743/23.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Această propunere legislativă vizează consolidarea statutului profesional și asigurarea stabilității personalului administrativ din cadrul Ministerului Educației și al unităților sale subordonate, excluzând personalul didactic de predare. Inițiativa propune un set de măsuri de protecție menite să asigure asistență juridică angajaților acționați în instanță pentru fapte săvârșite în exercițiul funcțiunii, garantând în același timp un mediu de lucru guvernat de neutralitate politică și stabilitate pe post. Proiectul pune un accent deosebit pe echilibrul dintre viața profesională și cea privată, introducând prioritate la telemuncă sau program flexibil pentru salariații care au în îngrijire copii de până la zece ani. De asemenea, sunt prevăzute mecanisme clare pentru formarea profesională continuă și facilitarea mobilității personalului între structurile ministerului din motive medicale sau familiale întemeiate. Prin acest demers, se urmărește creșterea eficienței administrative și reducerea fluctuației de personal, fără a crea drepturi salariale noi, ci doar un cadru de lucru previzibil și protejat împotriva influențelor externe arbitrare.
  • Aviz FAVORABIL, cu observația: se propune eliminarea reglementării prevăzute la art. 7 – Organizarea timpului de muncă, deoarece telemunca este reglementată expres în legislația muncii din România printr-o combinație de norme din Codul muncii, Legea nr. 53/2003, și Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă. Astfel, în timp ce Codul muncii recunoaște telemunca ca formă de organizare a muncii care se desfășoară în baza contractului individual de muncă, numai cu acordul părților, Legea nr. 81/2018 precizează că telemunca trebuie prevăzută expres fie în contractul individual de muncă, fie prin act adițional, fiind stabilite, totodată, și alte detalii legate de locul/locurile de desfășurare a telemuncii, numărul de zile, programul de lucru, modul de verificare a activității, responsabilitățile în domeniul securității și sănătății în muncă, precum și suportarea cheltuielilor aferente echipamentelor, utilităților etc.

8. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind protecţia profesională şi stabilitatea funcţională a personalului din sistemul public de sănătate (b744/23.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Această propunere legislativă urmărește instituirea unui cadru de protecție profesională și stabilitate funcțională pentru personalul din sistemul public de sănătate care exercită atribuții de reglementare, control, avizare și decizie. Proiectul se aplică angajaților din aparatul central al Ministerului Sănătății, direcțiilor de sănătate publică județene și instituțiilor aflate sub autoritatea ministerului. Unul dintre principiile centrale ale inițiativei este cel al deciziei instituționale, conform căruia actele și măsurile adoptate cu respectarea legii sunt recunoscute ca rezultate ale procesului administrativ, răspunderea revenind instituției, cu excepția cazurilor de rea-credință sau încălcare vădită a legii. De asemenea, instituția angajatoare are obligația de a asigura sprijin juridic personalului supus unor proceduri administrative sau judiciare pentru fapte săvârșite în exercitarea funcției. În ceea ce privește stabilitatea pe post, modificarea sau încetarea raporturilor de serviciu pentru funcțiile cu atribuții critice trebuie să se realizeze pe baza unor criterii obiective și motivate, stabilite prin regulamente interne. Proiectul reglementează și activitatea în situații de criză sanitară, prevăzând că eventualele activități suplimentare sau reorganizarea programului vor fi compensate exclusiv prin timp liber, fără a genera drepturi salariale suplimentare. Implementarea acestor măsuri nu are impact asupra bugetului general consolidat, deoarece nu sunt instituite noi majorări salariale, sporuri sau indemnizații. Scopul final este reducerea blocajelor administrative și creșterea predictibilității decizionale prin protejarea personalului care își exercită atribuțiile cu bună-credință.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă nu se încadrează în domeniul de activitate pentru care este constituită Comisia pentru educație, tineret, sport, formare profesională și cultură.

9. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind sprijinirea activităţilor sociale şi comunitare desfăşurate de cultele religioase recunoscute din România (b745/23.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Această propunere legislativă are ca obiectiv principal stabilirea unui cadru juridic clar pentru susținerea activităților cu caracter social și comunitar desfășurate de cultele religioase recunoscute din România. Inițiativa vizează uniformizarea mecanismelor prin care bisericile pot obține sprijin pentru proiecte destinate persoanelor vulnerabile, punând un accent deosebit pe zonele rurale unde serviciile publice sunt adesea insuficiente. Documentul definește explicit categoriile de activități de interes comunitar care pot fi sprijinite, printre acestea numărându-se cantinele sociale, centrele de zi pentru copii, vârstnici sau persoane cu dizabilități, precum și serviciile de îngrijire la domiciliu și programele de tip after-school. Conform proiectului, cultele religioase pot accesa finanțări din bugetele naționale sau locale și din fonduri nerambursabile exclusiv pe bază de proiecte bine fundamentate, destinate strict acestor activități sociale. Totodată, autoritățile publice sunt obligate să asigure termene administrative predictibile pentru autorizarea acestor inițiative, respectând în același timp toate normele de siguranță sanitară și de securitate la incendiu în vigoare. Propunerea garantează protecția personalului implicat prin legislația muncii și reafirmă principiul autonomiei cultelor, asigurând neingerința statului în aspectele doctrinare sau de organizare internă. În esență, măsura urmărește un tratament egal și nediscriminatoriu pentru toate cultele, facilitând colaborarea dintre acestea și stat pentru îmbunătățirea asistenței sociale la nivel național fără a genera costuri bugetare automate suplimentare.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: cultele au acces la finanțare publică, acordată pe bază de proiecte, finanțate din: a) programe naționale; b) bugete locale; c) fonduri nerambursabile; d) parteneriate cu autorități publice, conform Legii nr. 489/2006 – Legea cultelor, care, la art. 9 alin. (3), precizează: „Autoritățile publice cooperează cu cultele în domeniile de interes comun și sprijină activitatea acestora”, iar la art. 10 alin. (7): „Statul sprijină activitatea cultelor recunoscute și în calitate de furnizori de servicii sociale”.

10. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind completarea Legii nr.260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor (b746/23.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Proiectul de lege b746/2026 vizează modificarea și completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor. Principala noutate adusă de această inițiativă este includerea exploziei accidentale în categoria riscurilor acoperite de polița de asigurare obligatorie (PAD). Această modificare definește explozia ca fiind eliberarea violentă de energie cauzată de aprinderea sau acumularea necontrolată de gaze combustibile, cum ar fi gazele naturale, GPL sau gazul din butelii, indiferent de sursa de aprindere sau de tipul instalației. Implementarea acestei măsuri presupune ca polița PAD să funcționeze ca o asigurare de prim risc, urmând ca eventualele daune care depășesc plafonul obligatoriu să poată fi acoperite prin polițe facultative suplimentare. Pentru a susține financiar acest nou risc, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) va aviza o nouă valoare a primei de asigurare, calculată pe baza unor studii actuariale realizate de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID). Expunerea de motive subliniază că această schimbare este necesară din cauza frecvenței ridicate a incidentelor cauzate de explozii în zonele urbane și rurale din România, oferind astfel cetățenilor un grad sporit de protecție financiară. Proiectul prevede că noile reglementări vor intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, iar ASF va avea la dispoziție 90 de zile pentru a actualiza normele tehnice de aplicare. În esență, inițiativa aliniază sistemul de asigurări obligatorii din România la modelele din alte state europene, unde protecția împotriva exploziilor este considerată un standard de siguranță locativă.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: în primul rând, subliniem faptul că asigurarea obligatorie a locuinței (”Contractul PAD”) reprezintă un instrument menit a răspunde unei necesități strategice a României, deoarece aceasta adresează cele mai importante trei riscuri naturale la care este expusă țara noastră, respectiv cutremur, alunecări de teren și inundații, definite în lege ca ”fenomene naturale, care generează prejudicii materiale” (art. 2 lit. b din Legea nr. 260/2008). Așa cum rezultă și din expunerea de motive care a însoțit prima formă a actului normativ, unul dintre obiectivele majore ale sistemului asigurării obligatorii de locuințe îl reprezintă reducerea cât mai mult posibil a efortului financiar și operațional al Statului în cazul producerii unor dezastre naturale majore, care ar putea astfel să se concentreze în mod prioritar asupra refacerii infrastructurii critice (spitale, drumuri, poduri, școli, etc.) Prin urmare, scopul acestei asigurări este de a despăgubi pentru riscuri naturale care ar putea afecta comunități mai mari, daune catastrofale ce ar putea fi cu greu despăgubite în alt mod; riscul de explozie accidentală este un risc generat de activitatea umană (antropogen) și nu se circumscrie scopului și conținutului Legii nr. 260/2008, care reglementează exclusiv dezastrele naturale, lucru subliniat chiar în titlul legii. Prin urmare, propunerea legislativă depășește și extinde nejustificat temeiul pe care s-a instituit acest mecanism de protecție împotriva prejudiciilor materiale generate de dezastre naturale majore, depășind domeniul de aplicare al Legii. Totodată, aceste considerente au stat la baza includerii riscului de explozie în pachetele de bază, minimale, ale asigurărilor facultative oferite de către asigurătorii din România, care vin în completarea asigurărilor obligatorii; în al doilea rând, în expunerea de motive se menționează un ”impact actuarial redus”, fără a fi făcut public pentru a înțelege care ar fi eventuala contravaloare a unei prime de asigurare suplimentare pentru riscul de explozie accidentală, inclusiv costurile suportate de PAID cu reasigurarea.

11. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului (b748/23.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă b748/2026 vizează modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, având ca scop principal eficientizarea modului în care este acordată alocația zilnică de hrană pentru copiii cu cerințe educaționale speciale. Obiectivul central al inițiativei este garantarea faptului că sprijinul financiar oferit de stat ajunge direct sub forma unei nutriții adecvate către beneficiari, eliminând riscul ca sumele bănești să fie utilizate în alte scopuri. Conform noului cadru legal propus, alocația de hrană se va acorda sub forma unui suport alimentar concret, adaptat posibilităților tehnice ale fiecărei unități de învățământ. Astfel, școlile care dispun de cantine proprii vor oferi o masă caldă preparată la fața locului, în timp ce unitățile fără infrastructură de bucătărie vor asigura hrana prin servicii de catering. În situațiile în care niciuna dintre aceste două variante nu este fezabilă din punct de vedere logistic, copiii vor primi un pachet alimentar care să respecte standardele nutriționale stabilite. Măsura este prezentată ca un instrument de îmbunătățire a calității vieții și de susținere a incluziunii școlare pentru copiii cu nevoi speciale, asigurându-le acestora un regim alimentar sănătos pe parcursul programului educațional. Implementarea detaliată a acestui sistem, inclusiv normele specifice privind compoziția meniurilor, urmează să fie reglementată prin ordin comun al ministerelor de resort în termen de două luni de la intrarea în vigoare a legii. În esență, proiectul transformă o prestație financiară într-un serviciu social direct, punând accent pe interesul superior al copilului și pe responsabilitatea instituțiilor de a asigura condiții optime de dezvoltare.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: sumele pentru alocația de hrană, alocate conform art. 7 alin. (3), coroborat cu alin. (6) și (7) din Legea nr. 272/2004, se acordă copiilor cu cerințe educaționale speciale, încadrați în grad de handicap, pentru care s-a stabilit o măsură de protecție specială. Cuantumul acestei sume se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului; unitățile de învățământ (nu „instituțiile”, așa cum este precizat în proiectul legislativ) nu beneficiază de capitole speciale pentru finanțarea suportului alimentar; conform art. 140 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cheltuielile pentru „subvenții și cantine” fac parte din finanțarea complementară, care se aprobă anual prin Legea bugetului de stat și se repartizează prin unitățile administrativ-teritoriale în a căror rază activează unitatea de învățământ respectivă; măsura finanțării unui „suport alimentar constând într-o masă caldă sau, după caz, un pachet alimentar, în situațiile în care masa caldă nu poate fi asigurată”, exclusiv pentru copiii cu cerințe educaționale speciale, încadrați în grad de handicap, din învățământul de masă, ar fi discriminatorie față de ceilalți copii participanți la procesul instructiv-educativ din învățământul de masă, care au aceleași necesități nutriționale și pentru care trebuie acordată o atenție egală în ceea ce privește condițiile de învățătură și hrană.

12. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind prevenirea epuizării profesionale (b749/23.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Proiectul de lege reglementează prevenirea epuizării profesionale (burn-out), definită ca un fenomen profesional non-medical cauzat de expunerea prelungită la stres cronic la locul de muncă. Inițiativa propune o abordare axată pe identificarea riscurilor psihosociale și pe organizarea echilibrată a muncii pentru a proteja eficiența și bunăstarea angajaților. Conform definiției adoptate, epuizarea profesională se manifestă prin extenuare persistentă, distanțare mentală sau sentimente de negativism față de muncă și scăderea eficacității profesionale.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: companiile sunt conștiente de importanța sănătății mintale și a bunăstării angajaților ca elemente vitale în ceea ce privește implicarea și motivarea acestora, productivitatea muncii și performanța. În societate, și în special în lumea muncii, este nevoie de o atenție sporită privind această dimensiune. Se observă o tendință de preocupare substanțială în rândul angajatorilor pentru amenajarea unui climat psihosocial propice pentru angajați; companiile mari, în special, dispun de numeroase proceduri și programe instituite pentru protejarea sănătății mintale a angajaților. Totodată, comunitățile de angajatori fac eforturi în această direcție – merită avut în vedere, cu titlu de exemplu, Ghidul pentru promovarea sănătății mintale la locul de muncă, elaborat în 2023 de Organizația Internațională a Angajatorilor (IOE); sănătatea mintală este un subiect extrem de complex, care reclamă o abordare multidisciplinară și la care trebuie să participe toate părțile cu atribuții și expertiză în domeniu. Pentru legiferarea epuizării profesionale, este necesară o dezbatere aprofundată, cu implicarea specialiștilor din domeniu (psihologi, psihiatri și alți practicieni), precum și mai ales a medicilor de medicina muncii. Numai așa se poate asigura că reglementarea se realizează în mod corect și va putea fi aplicată la nivelul angajatorilor, dar și al instituțiilor statului și al sistemului medical și de asigurări de sănătate; epuizarea profesională trebuie să se bucure, înainte de toate, de o definiție medicală oficială, profesionist elaborată. Fără o definire clară în Manualul Statistic al Afecțiunilor Mentale (DSM) și fără un set strict de criterii pentru o evaluare legală, posibilitatea de utilizare a noțiunii de epuizare profesională, în mod discreționar, este una ridicată. Din cauza lipsei de caracteristici specifice ale fenomenului, anumite manifestări descrise de angajați pot fi confundate cu alte afecțiuni psihologice, care au impact asupra performanței profesionale, precum depresia sau anxietatea socială. O reglementare prematură, fără criterii clare, ar putea dăuna angajaților care suferă efectiv, prin confuzie diagnostică și tratament inadecvat; pentru a putea preveni și gestiona eficient cazurile de epuizare profesională, este nevoie să le identificăm în mod corect, în relație cu sfera profesională. Se impune o diferențiere exactă a simptomelor și a tulburărilor care își au originea în contextul ocupațional, care poate fi realizată doar pe baza criteriilor medicale; o abordare responsabilă necesită mai întâi un consens medical și științific solid, pentru a proteja angajații și a asigura aplicarea coerentă a oricărei reglementări. În cazul de față, considerăm că este necesară o evaluare temeinică prealabilă a criteriilor de diagnostic și a modalităților de aplicare practică.

13. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal (b751/23.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă vizează modificarea Codului Penal în scopul extinderii protecției juridice pentru întreg personalul medico-sanitar. Se propune ca agresiunile comise asupra medicilor, asistentelor, infirmierilor sau brancardierilor să fie încadrate la infracțiunea de ultraj, ceea ce atrage sancțiuni mult mai aspre. Se motivează această măsură prin numărul tot mai mare de acte de violență, atât fizică, cât și verbală, la care sunt expuși angajații din sistemul de sănătate. În prezent, cadrul legal este considerat ambiguu, deoarece nu tot personalul medical beneficiază de statutul de funcționar public în sens penal, ceea ce face ca agresiunile împotriva lor să fie pedepsite mai blând decât cele împotriva polițiștilor sau jandarmilor. Proiectul urmărește să creeze un mediu de lucru sigur și să descurajeze orice formă de comportament agresiv în unitățile medicale.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă nu se încadrează în domeniul de activitate pentru care este constituită Comisia pentru educație, tineret, sport, formare profesională și cultură.

14. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive, cu modificările și completările ulterioare (b752/23.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Obiectivul principal al legii este combaterea violenței în sport și protejarea minorilor care frecventează evenimentele sportive. Inițiatorii susțin că prezența alcoolului și a jocurilor de noroc în imediata apropiere a stadioanelor contribuie la creșterea incidentelor violente între galerii și creează un mediu nepotrivit pentru familii și tineri. Interdicția se aplică pe durata desfășurării competițiilor, începând cu câteva ore înainte de eveniment și continuând până la evacuarea completă a zonei. De asemenea, proiectul prevede sancțiuni aspre pentru agenții economici care nu respectă aceste perimetre de siguranță, mergând până la suspendarea autorizației de funcționare. Autoritățile locale și Jandarmeria Română vor avea obligația de a delimita clar aceste zone de restricție și de a monitoriza respectarea legii în timpul meciurilor de importanță națională sau internațională. Expunerea de motive subliniază că această măsură aliniază România la bunele practici din alte țări europene, unde siguranța spectatorilor și prevenirea adicțiilor în rândul tinerilor sunt priorități majore în cadrul evenimentelor de masă.

15. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea art.281 alin.(8) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal (b755/23.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Proiectul de lege modifică Codul fiscal prin stabilirea unei reguli stricte pentru serviciile cu livrare continuă, precum utilitățile sau locațiunile. Modificarea principală impune ca taxa pe valoarea adăugată (TVA) să fie calculată folosind cota în vigoare la momentul consumului efectiv, indiferent de data la care se emite factura. Se elimină astfel ambiguitatea legată de aplicarea noilor cote de TVA în cazul facturilor emise cu întârziere pentru perioade de consum anterioare. De asemenea, se stabilește că termenul de decontare pentru aceste servicii nu poate depăși un an. Această schimbare vizează alinierea legislației românești la directivele europene și oferă predictibilitate fiscală atât furnizorilor, cât și consumatorilor finali prin raportarea taxei direct la perioada de prestare a serviciului.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă nu se încadrează în domeniul de activitate pentru care este constituită Comisia pentru educație, tineret, sport, formare profesională și cultură.

16. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și pentru completarea Legii nr.53/2003 – Codul muncii (b756/23.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Acest proiect de lege propune completarea Legii nr. 95/2006 și a Codului muncii pentru a recunoaște corect vechimea în muncă a personalului medical care efectuează gărzi. Modificarea principală constă în introducerea unei norme prin care fiecare zi calendaristică acoperită integral de o gardă de cel puțin 24 de ore este considerată zi distinctă de vechime. Astfel, o gardă care se întinde pe două zile calendaristice va fi contabilizată ca două zile de vechime, nu ca una singură, cum se întâmplă în prezent. Noua reglementare impune angajatorilor din unitățile sanitare obligația de a evidenția aceste zile separat în documentele de pontaj și în registrul de evidență a timpului de muncă. Măsura se aplică exclusiv personalului medical și nu modifică regulile privind munca suplimentară sau remunerarea, având impact doar asupra stabilității carierei și a drepturilor de pensie.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă nu se încadrează în domeniul de activitate pentru care este constituită Comisia pentru educație, tineret, sport, formare profesională și cultură.

17. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea art.310 alin.(1) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal (b757/23.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Această inițiativă legislativă propune modificarea Articolului 310 alin. (1) din Codul Fiscal prin majorarea plafonului de scutire de TVA pentru întreprinderile mici de la 395.000 lei la 500.000 lei cifră de afaceri anuală. Modificarea principală constă în alinierea legislației naționale cu pragul maxim permis de Directiva Europeană 2020/285, echivalentul a 100.000 euro, fără a mai fi necesară o derogare suplimentară de la Comisia Europeană. Măsura este justificată de necesitatea de a reflecta realitățile pieței marcate de inflație și de creșterea costurilor de operare, urmând exemplul altor state membre precum Austria sau Franța. Implementarea noului plafon de 500.000 lei vizează reducerea directă a poverii birocratice pentru microîntreprinderi și stimularea activității economice, în special în zonele rurale sau marginalizate. Totodată, prin această schimbare se urmărește creșterea conformării voluntare a micilor antreprenori și consolidarea securității juridice prin norme fiscale predictibile. Proiectul subliniază că ridicarea pragului va restabili încrederea contribuabililor în sistemul fiscal, oferind micilor afaceri spațiul necesar pentru a rămâne competitive fără costurile administrative complexe impuse de regimul standard de TVA.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă nu se încadrează în domeniul de activitate pentru care este constituită Comisia pentru educație, tineret, sport, formare profesională și cultură.

18. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.7/2023 privind calitatea apei destinate consumului uman (b758/23.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Acest proiect de lege propune completarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2023 pentru a asigura accesul gratuit la apă potabilă în spațiile publice. Modificarea principală constă în introducerea obligației pentru instituțiile publice, spitale, școli și operatorii de transport (metrou, gări, aeroporturi) de a instala dozatoare de apă în zonele de așteptare și tranzit. O schimbare importantă este flexibilitatea tehnică, permitând utilizarea dozatoarelor cu bidon acolo unde racordarea directă la rețea este imposibilă. De asemenea, legea impune condiții stricte de igienă: utilizarea exclusivă a paharelor biodegradabile și obligativitatea furnizorului de a prezenta un buletin de analiză pentru fiecare lot de apă livrat. Sancțiunile și mecanismele de control sunt introduse pentru a garanta siguranța sanitară și trasabilitatea calității apei oferite cetățenilor.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă nu se încadrează în domeniul de activitate pentru care este constituită Comisia pentru educație, tineret, sport, formare profesională și cultură.

19. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru reducerea gradului de recidivă în cadrul reformei legii penale și a condițiilor din penitenciare (b759/23.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Proiectul de lege B759 propune modificarea mai multor acte normative pentru a facilita reintegrarea socială a persoanelor eliberate din detenție și a reduce rata de recidivă. Modificarea principală în domeniul sănătății impune Ministerului Sănătății obligația de a asigura asistența medicală în penitenciare prin detașarea de personal medical, în special pentru specialitățile deficitare. În plan social, legea modifică regimul locuințelor sociale, oferind persoanelor eliberate care nu au adăpost acces prioritar la locuințe cu chirie subvenționată pentru o perioadă de trei luni. Pe piața muncii, se introduc noi facilități financiare pentru angajatorii care încadrează foști deținuți, completând astfel măsurile de stimulare a ocupării forței de muncă. Totodată, serviciile de probațiune sunt obligate să implementeze programe de mentorat și campanii de combatere a stigmatizării, în colaborare cu autoritățile locale, pentru a sprijini tranziția acestor persoane către viața civilă. Toate aceste schimbări vizează eliminarea barierelor administrative și sociale care împiedică recuperarea deținuților după executarea pedepsei.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă nu se încadrează în domeniul de activitate pentru care este constituită Comisia pentru educație, tineret, sport, formare profesională și cultură.

20. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal (b760/23.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Această propunere legislativă vizează reforma sistemului penitenciar prin introducerea a două modalități alternative de executare a pedepselor privative de libertate. Modificarea principală constă în introducerea posibilității de a executa pedeapsa la locul de muncă pentru condamnări de până la șapte ani închisoare, în cazul persoanelor fără antecedente penale semnificative. În acest regim, din veniturile condamnatului se reține o cotă obligatorie între 25% și 50%, destinată cu prioritate acoperirii despăgubirilor civile și apoi bugetului de stat. A doua schimbare majoră este introducerea executării pedepsei închisorii la domiciliu, care implică restricționarea libertății de mișcare, monitorizarea prin brățară electronică și obligația de a presta muncă neremunerată în folosul comunității între 60 și 120 de zile. Această alternativă este condiționată de plata obligațiilor civile și a cheltuielilor judiciare în termen de șase luni, nerespectarea acestui angajament ducând la revocarea măsurii. Proiectul urmărește reducerea supraaglomerării din penitenciare, scăderea ratei de recidivă prin menținerea legăturilor profesionale ale condamnaților și eficientizarea recuperării prejudiciilor cauzate victimelor.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă nu se încadrează în domeniul de activitate pentru care este constituită Comisia pentru educație, tineret, sport, formare profesională și cultură.

21. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (b761/23.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Proiectul de lege B761/2026 propune o reformă a sistemului penitenciar prin stabilirea unor standarde minime obligatorii pentru condițiile de detenție și consolidarea drepturilor persoanelor private de libertate. Modificarea principală instituie obligativitatea asigurării unui spațiu util minim de patru metri pătrați pentru fiecare deținut, acces permanent la apă potabilă, grupuri sanitare funcționale și actualizarea anuală a alocației de hrană în funcție de inflație. O noutate semnificativă este introducerea camerelor de protecție cu supraveghere video permanentă, care pot fi solicitate necondiționat de către deținuții vulnerabili pentru a preveni abuzurile. Proiectul introduce, de asemenea, o permisiune specială de ieșire din penitenciar bazată pe interesul superior al copilului minor, pentru a menține legăturile familiale. În domeniul sănătății, se impune externalizarea serviciilor medicale pentru posturile vacante și asigurarea permanentă a medicilor ginecologi și pediatri în unitățile pentru femei. Pentru reintegrarea socială, se propune înființarea a opt centre regionale care să ofere locuință temporară timp de două luni, consiliere juridică și sprijin pentru angajare foștilor deținuți. Totodată, condițiile pentru vizitele intime sunt relaxate, permițând dovedirea parteneriatului prin declarație pe propria răspundere sau pe baza evidențelor vizitelor anterioare. Scopul final al acestor măsuri este alinierea la standardele europene și reducerea ratei de recidivă prin tratament uman și sprijin post-detenție.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă nu se încadrează în domeniul de activitate pentru care este constituită Comisia pentru educație, tineret, sport, formare profesională și cultură.

22. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.360/2023 privind sistemul public de pensii (b763/23.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Această propunere legislativă vizează modificarea Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii pentru a elimina inechitățile dintre persoanele care au contribuit atât la sistemul public, cât și la sisteme de asigurări sociale neintegrate (cum este cel al cultelor sau al avocaților). Modificarea principală constă în recunoașterea reciprocă deplină a stagiilor de cotizare, astfel încât pensia din sistemul public să poată fi stabilită luând în calcul perioadele lucrate în oricare dintre aceste sisteme, nu doar în cel public. O schimbare majoră introdusă de proiect este posibilitatea de a cumula stagiile din ambele sisteme pentru a beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare în cazul condițiilor speciale de muncă, drept care în prezent este limitat doar la anii lucrați în sistemul public. De asemenea, legea propune ca punctele de stabilitate să fie acordate proporțional cu stagiul de cotizare din fiecare sistem pentru persoanele care au un stagiu total cumulat de peste 25 de ani. Totodată, proiectul prevede că persoanele care au contribuit la oricare dintre aceste sisteme vor beneficia proporțional de drepturile sociale legate de sprijinul pentru consumatorii de energie aflați în situație de sărăcie energetică.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă vizează modificarea modului în care se valorifică stagiile de cotizare pentru înscrierea la pensie, astfel încât acestea să fie luate în considerare indiferent de sistemul în care au fost realizate. În acest sens se propune modificarea dispozițiilor art. 162 alin. (1) și introducerea a trei alineate care prevăd: pensia în sistemul public de pensii se stabilește pentru perioadele de stagiu de cotizare realizate în oricare dintre sisteme; perioadele de cotizare din sistemul public și cele din sisteme neintegrate pot fi cumulate în vederea acordării punctelor de stabilitate; stagiul de cotizare realizat în sistemul de asigurări sociale neintegrate poate fi luat în calcul pentru completarea stagiului de cotizare necesar reducerii vârstei standard de pensionare datorită activităților desfășurate în condiții superioare de muncă; sprijinul prevăzut de OUG nr. 35/2025 să fie acordat proporțional cu pensia realizată în fiecare sistem. conform Legii nr. 360/2023, între sistemul public de pensii și alte sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia există o recunoaștere reciprocă a stagiilor de cotizare în vederea deschiderii dreptului la pensie pentru limită de vârstă, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5 la lege și la deschiderea dreptului de pensie de invaliditate. Dar pensia din sistemul public se stabilește numai pentru perioadele realizate în sistemul public de pensii. Sistemul public de pensii se întemeiază pe principiul contributivității, potrivit căruia drepturile de asigurări sociale sunt corelate direct cu contribuțiile efectiv plătite la bugetul asigurărilor sociale de stat; prin valorificarea, în sistemul public, a unor perioade realizate în alte sisteme de asigurări sociale, pentru care nu au fost plătite contribuții la bugetul public de pensii, propunerea legislativă instituie un mecanism care decuplează dreptul de pensie de obligația de contribuție, cu efecte negative asupra percepției de echitate socială; măsura propusă creează un tratament diferențiat între: persoanele care au contribuit exclusiv și integral la sistemul public de pensii și persoanele care beneficiază de valorificarea unor stagii realizate în sisteme distincte, fără contribuții corespunzătoare la sistemul public de pensii. astfel, va exista posibilitatea apariției unor situații în care o persoană va beneficia cumulativ de pensie de serviciu și pensie din sistemul public, cu acordarea de puncte de stabilitate, în condițiile în care un alt asigurat care a contribuit exclusiv la sistemul public va obține drepturi mai reduse, ceea ce generează un dezechilibru și afectează principiul echității între contributori; de asemenea, măsura este de natură a afecta solidaritatea socială care stă la baza sistemului public de pensii. Acordarea unor drepturi neacoperite de contribuții efective poate conduce la: accentuarea presiunii asupra generației active; diminuarea încrederii contribuabililor în sustenabilitatea și corectitudinea sistemului public de pensii. în acest context, se poate crea o percepție potrivit căreia drepturile de pensie pot fi obținute independent de nivelul și durata contribuțiilor; implementarea propunerii legislative va extinde baza de beneficiari ai sistemului public de pensii fără o extindere corespunzătoare a bazei de contribuție, generând presiuni suplimentare asupra bugetului asigurărilor sociale și afectând sustenabilitatea socială a sistemului, în condițiile în care o parte dintre drepturile recunoscute nu sunt susținute de contribuții efective; apreciem că nu se justifică includerea în Legea nr. 360/2023 a unor condiții de aplicare a OUG nr. 35/2025, întrucât aceasta reprezintă un act normativ cu caracter temporar și distinct, care își produce efectele potrivit propriului regim juridic.

23. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (b764/23.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Acest proiect de lege propune completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății pentru a asigura transparența și echitatea în procesul de programare a serviciilor medicale. Modificarea principală constă în introducerea dreptului asiguratului de a fi informat clar cu privire la programare, inclusiv asupra termenului estimat de așteptare și primirea unei confirmări. O schimbare importantă este obligația impusă furnizorilor de servicii medicale, atât publici cât și privați aflați în contract cu casele de asigurări, de a menține un registru de programări, fie în format electronic, fie fizic. Documentul stabilește, de asemenea, principiul conform căruia programările prioritare pot fi acordate exclusiv pe baza unor criterii medicale obiective sau în cazurile de urgență prevăzute de lege. Noua reglementare urmărește să elimine tratamentele diferențiate nejustificate și să crească încrederea pacienților în sistemul de sănătate prin standarde minime de transparență. Implementarea acestor măsuri nu presupune costuri bugetare suplimentare, utilizând infrastructura administrativă deja existentă la nivelul furnizorilor. Legea ar urma să intre în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă nu se încadrează în domeniul de activitate pentru care este constituită Comisia pentru educație, tineret, sport, formare profesională și cultură.

24. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.98/2016 privind achizițiile publice (b765/23.12.2025) ( termen de avizare 26.01.2026, conform prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 248/2013, republicată, cu modificările și completările ulterioare) – Inițiator: Gheorghe VELA – senator neafiliat – aviz favorabil cu observații

  • Obiectul de reglementare: Proiectul de lege B765/2026 propune o reformă a Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, având ca scop principal eliminarea ofertelor de slabă calitate și responsabilizarea furnizorilor prin măsuri stricte de monitorizare. Modificarea centrală instituie obligativitatea criteriului „cel mai bun raport calitate-preț”, impunând o pondere minimă de 40% pentru factorii calitativi, pentru a preveni atribuirea contractelor exclusiv pe baza prețului cel mai scăzut. O schimbare majoră este înființarea Registrului Național al Performanței Contractuale, o bază de date publică interconectată cu SEAP, unde va fi stocat istoricul fiecărui operator economic prin fișe de evaluare întocmite la finalul contractelor. Operatorii care acumulează două sau mai multe evaluări negative în decurs de trei ani vor fi excluși automat de la viitoarele proceduri de achiziție. Totodată, proiectul introduce răspunderea personală pentru funcționarii care semnează recepții pentru lucrări defectuoase și stabilește un filtru de admisibilitate la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor pentru a bloca acțiunile abuzive care întârzie licitațiile. Această inițiativă a fost generată de necesitatea de a evita incidente cauzate de execuții deficitare, precum prăbușirea unui acoperiș reabilitat recent la o instituție publică din București. Prevederile referitoare la noile criterii de atribuire intră în vigoare rapid, în timp ce sistemul digital de monitorizare a performanței are un termen de implementare fixat pentru data de 30 iunie 2026.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă nu se încadrează în domeniul de activitate pentru care este constituită Comisia pentru educație, tineret, sport, formare profesională și cultură.

25. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea art.470 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal (b766/23.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Acest proiect de lege propune modificarea Codului fiscal pentru a stimula înnoirea parcului auto prin acordarea unor facilități fiscale posesorilor de autoturisme mai puțin poluante și tinerilor. Modificarea principală constă în introducerea unei reduceri de 25% a impozitului pe mijloacele de transport pentru vehiculele care respectă normele de poluare Euro 6d-TEMP și Euro 7, facilitate aplicabilă pentru o perioadă de trei ani de la prima înmatriculare în România. O altă schimbare majoră vizează sprijinirea persoanelor sub 35 de ani, care vor beneficia de o scutire integrală de la plata impozitului auto timp de doi ani dacă aleg să caseze un vehicul vechi (Euro 5 sau inferior) și să achiziționeze un autoturism Euro 7, electric sau hibrid plug-in. Implementarea acestor măsuri este programată pentru data de 1 ianuarie 2026, oferind timp autorităților locale și contribuabililor să își adapteze sistemele informatice și planificările bugetare. Impactul financiar estimat asupra bugetelor locale este considerat moderat, fiind evaluat la aproximativ 16,24 milioane de lei pe an începând cu 2028, ceea ce reprezintă sub 1,5% din totalul veniturilor din impozitul auto. Proiectul urmărește reducerea poluării urbane și a costurilor medicale asociate, stimularea pieței de vehicule noi și facilitarea accesului tinerilor la mijloace de transport moderne și sigure. Această inițiativă aliniază legislația națională cu bunele practici europene din state precum Spania, Olanda sau Germania, introducând în plus o dimensiune de echitate socială prin criteriul de vârstă.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă nu se încadrează în domeniul de activitate pentru care este constituită Comisia pentru educație, tineret, sport, formare profesională și cultură.

26. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind CODUL DE PROCEDURĂ ADMINISTRATIVĂ (b767/23.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Proiectul de lege înregistrat sub numărul B767/2026 reprezintă unul dintre cele mai ample și complexe demersuri legislative din ultimii ani, având ca obiectiv fundamental adoptarea Codului de procedură administrativă al României. Această inițiativă nu este doar o simplă modificare a unor acte normative existente, ci o încercare istorică de a codifica și unifica ansamblul regulilor care guvernează raporturile juridice dintre cetățeni și administrația publică, punând capăt unei perioade lungi de fragmentare legislativă care a durat peste trei decenii. Necesitatea acestui cod provine din faptul că, până în prezent, regulile procedurale erau dispersate în zeci sau chiar sute de acte normative sectoriale, cum ar fi Ordonanța privind petițiile, Legea liberului acces la informații, Codul administrativ sau legile speciale privind achizițiile publice și urbanismul, fapt care a generat o practică administrativă neuniformă și adesea contradictorie. În inima acestei reforme se află dorința de a transforma administrația publică dintr-o entitate adesea percepută ca fiind opacă și birocratică într-un partener transparent și predictibil al cetățeanului. Codul stabilește un set de principii fundamentale care vor avea valoare de normă imperativă, printre care se numără legalitatea, egalitatea, imparțialitatea și, poate cel mai important, principiul bunei administrări. Acest principiu obligă autoritățile să trateze orice problemă cu obiectivitate, într-un termen rezonabil și să garanteze dreptul fiecărei persoane de a fi ascultată înainte de a se lua o decizie care ar putea să îi afecteze interesele sau drepturile. Prin această abordare, proiectul urmărește să reducă substanțial numărul de litigii în instanțele de contencios administrativ, oferind soluții clare încă din faza procedurii derulate în fața funcționarului public. O noutate absolută adusă de Codul de procedură administrativă este reglementarea detaliată a întregului ciclu de viață al unui act administrativ, de la etapa de inițiere a procedurii, fie din oficiu, fie la cererea părții, până la momentul comunicării și producerii efectelor juridice. Proiectul impune standarde riguroase pentru cercetarea faptelor, obligând autoritatea să strângă toate probele necesare, chiar dacă acestea nu au fost furnizate de cetățean, aplicând astfel principiul adevărului oficial. Totodată, se instituie obligația de motivare a oricărui act administrativ, nu doar în drept, prin invocarea articolelor de lege, ci și în fapt, prin explicarea raționamentului logic care a dus la acea decizie. Această măsură este esențială pentru a preveni abuzul de putere și pentru a permite destinatarului actului să înțeleagă argumentele autorității, facilitând astfel exercitarea dreptului la apărare. Un alt capitol extrem de important vizează drepturile procedurale ale persoanelor implicate în procedurile administrative. Codul garantează dreptul de acces la dosarul administrativ, permițând cetățenilor să consulte documentele pe baza cărora se pregătește o decizie, cu excepția informațiilor strict clasificate sau a celor care vizează viața privată a altor persoane. De asemenea, este reglementat în detaliu dreptul la informare, autoritățile fiind obligate să notifice părțile despre începerea unei proceduri și despre stadiul acesteia. În ceea ce privește termenele, proiectul aduce o claritate mult așteptată, stabilind termene generale de soluționare și reglementând regimul tăcerii administrației, astfel încât cetățeanul să nu mai rămână blocat în incertitudine din cauza inacțiunii funcționarilor.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă nu se încadrează în domeniul de activitate pentru care este constituită Comisia pentru educație, tineret, sport, formare profesională și cultură.

27. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru transparența și informarea corectă a consumatorilor în procesul de comercializare a citricelor destinate consumului uman (b768/23.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Proiectul de lege B768/2026 propune măsuri stricte pentru asigurarea transparenței și informării corecte a consumatorilor în procesul de comercializare a citricelor destinate consumului uman. Inițiativa urmărește eliminarea practicilor prin care citrice de calitate inferioară sau destinate inițial procesării industriale sunt prezentate la raft ca produse de calitate superioară. Modificarea principală constă în impunerea unei etichetări distincte și vizibile pentru citricele care nu îndeplinesc standardele de calibru sau calitate pentru categoria I. Eticheta trebuie să specifice clar categoria reală de calitate, dimensiunea și mențiunea obligatorie „produs sub standardul comercial uzual”. O altă schimbare majoră este obligativitatea separării fizice la raft a acestor fructe față de cele din categoriile I sau Extra, fiind interzisă expunerea lor în aceeași zonă comercială. Proiectul introduce, de asemenea, o interdicție totală privind schimbarea destinației comerciale pentru citricele importate inițial pentru procesare sau utilizări non-alimentare în scopul vânzării lor pentru consum uman. Pentru nerespectarea acestor norme, legea instituie răspunderea solidară a importatorului și a comerciantului, cel din urmă neputând să se exonereze de vină invocând documentele furnizorului. Sancțiunile propuse sunt semnificative, amenzile pentru contravenții variind între 50.000 lei și 500.000 lei, fiind raportate la cifra de afaceri a operatorului economic. În caz de repetare a abaterilor, autoritățile de control, precum ANPC sau ANSVSA, pot dispune chiar suspendarea temporară a activității de comercializare a fructelor pentru respectivul operator. Legea ar urma să intre în vigoare la 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial pentru a permite adaptarea practicilor comerciale.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: se impune agentului economic obligația de a aloca noi spații pentru expunerea acestor produse, deși nu se analizează dacă acesta este un magazin mic sau un supermarket și dacă există posibilitatea fizică de îndeplinire a acestei obligații. În plus, nu este clar dacă trebuie să existe etichetare pe fiecare produs sau unde trebuie făcută această informare; sectorul fructelor și legumelor, inclusiv standarde de comercializare și calibru, pe categorii de produse, este deja reglementat de legislația europeană prin Regulamentul delegat (UE) 2019/428 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 în ceea ce privește standardele de comercializare în sectorul fructelor și legumelor, prezentul proiect de act normativ reprezentând o suprareglementare națională, ce poate avea un impact negativ asupra bunei funcționări a pieței unice. De asemenea, în conformitate cu reglementările în vigoare, produsele sunt etichetate cu toate informațiile ce țin de calibru, soi, denumire origine, așa cum prevede legislația în vigoare pentru informarea completă, corectă și precisă a consumatorului. Pentru produsele vrac, informațiile sunt preluate de pe documentele colective de livrare; propunerea generează ambiguitate și presiune pentru comercianți, dar și pentru consumatori, prin introducerea unor noi etichete, ce afectează claritatea mesajului transmis către consumator, și instituirea unor rafturi distincte.

28. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea art.22 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal (b769/23.12.2025)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă B769/2026 vizează modificarea Articolului 22 din Codul fiscal pentru a moderniza și eficientiza regimul de scutire a impozitului pe profitul reinvestit. Modificarea principală constă în extinderea și definirea explicită a investițiilor eligibile, incluzând acum echipamente tehnologice, active destinate automatizării și digitalizării, programe informatice, soluții de securitate cibernetică, precum și investiții în eficiență energetică și tehnologii verzi. O schimbare majoră este introducerea aplicării automate a scutirii pe baza evidențelor contabile, eliminând necesitatea unei aprobări prealabile din partea autorităților fiscale. Pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM), proiectul introduce condiții adaptate care permit includerea investițiilor realizate prin leasing financiar și reducerea perioadei minime de menținere a activelor în patrimoniu de la cinci la trei ani. De asemenea, IMM-urile vor avea posibilitatea de a reporta scutirea pe o perioadă de până la șapte ani fiscali consecutivi. Această inițiativă urmărește stimularea investițiilor productive și a digitalizării, fiind prevăzută să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2027 pentru a asigura predictibilitatea fiscală.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă nu se încadrează în domeniul de activitate pentru care este constituită Comisia pentru educație, tineret, sport, formare profesională și cultură.

Concluzii

În ședința din 20 ianuarie 2026, Comisia C5 a analizat 28 proiecte de acte normative, formulând 2 avize favorabile cu observații și 26 avize nefavorabile.

Motivarea avizelor nefavorabile (proiectul de la punctul 2.4, b733, b736, b737, b740, b741, b744, b745, b746, b748, b749, b751, b755, b756, b757, b758, b759, b760, b761, b763, b764, b765, b766, b767, b768, b769) și observațiile formulate (b743) sunt redate integral mai sus.

Din partea Fundației Naționale pentru Tineret a participat la ședință Georgiana LICĂ.

Proiectele de aviz ale comisiei au fost supuse aprobării Plenului CES (21.01.2026).