Comisia pentru drepturi și libertăți ale organizațiilor societății civile (C8) din cadrul Consiliului Economic și Social (CES) s-a reunit în ședință luni, 9 februarie 2026, pentru a discuta și aviza o serie de proiecte de acte normative. Ședința a avut loc online.
Ordinea de zi propusă
Comisia a avut în atenție elaborarea proiectelor de aviz la următoarele proiecte de acte normative:
- Proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea si completarea Legii nr.200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale (termen de avizare: 12.02.2026) – Inițiator: Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale
- Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale (plx29/2.02.2026) (termen de avizare: 17.02.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PNL
Ce a decis Comisia:
1. Aviz favorabil cu observații pentru Proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea si completarea Legii nr.200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale
- Obiectul de reglementare: Proiectul de Ordonanță de Urgență modifică Legea nr. 200/2006 prin instituirea unui regim special de protecție pentru salariații operatorilor economici de interes strategic, definiți ca atare prin Hotărâre de Guvern în baza unor criterii de securitate națională și economică. Modificarea esențială constă în majorarea plafonului creanțelor salariale garantate suportate din Fond pentru acești angajați de la 5 la 12 salarii medii brute pe economie și extinderea perioadei acoperite la 12 luni consecutive. Actul introduce obligația angajatorilor strategici de a restitui sumele decontate purtătoare de dobândă la nivelul pieței și limitează sprijinul la 6 salarii medii în cazul procedurii de concordat preventiv, textul analizat neprecizând un cuantum fix al amenzilor contravenționale, ci doar mecanisme de recuperare a debitelor.
- Aviz FAVORABIL, cu observațiile: inadvertență față de standardele Comisiei Europene Nota de fundamentare exclude categoric existența resurselor de stat, a avantajului economic și a selectivității, pe baza obiectivului social declarat și a punctului de vedere invocat al Consiliului Concurenței, concluzionând asupra neîndeplinirii cumulative a condițiilor prevăzute la art. 107 alin. (1) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Această abordare nu este corelată explicit cu standardele stabilite de Comisia Europeană în Comunicarea privind noțiunea de ajutor de stat (2016/C 262/01, JOUE C 262/19.07.2016), care impun: analiza cumulativă a criteriilor art. 107 alin. (1) TFUE și evaluarea pe baza efectelor concrete ale măsurii, indiferent de obiectivul social declarat (pct. 67–69); includerea în noțiunea de avantaj a degrevării de sarcini economice, inclusiv a costurilor cu personalul, precum și a avantajului indirect (pct. 68–69 și pct. 116); aprecierea selectivității de facto atunci când beneficiul rezultă din discreția autorităților în aplicare sau din criterii generale/vagi (pct. 121–124); evaluarea criteriului privind resursele de stat prin prisma controlului public asupra resurselor și a mecanismului de alocare, indiferent de originea contributivă/parafiscală (pct. 50, 57–58 și 63–64); aprecierea afectării schimburilor comerciale pe baza aptitudinii măsurii de a produce efecte, fără a fi necesară dovada unui impact actual asupra exporturilor (pct. 190–195). În lipsa unei astfel de analize explicite în Nota de fundamentare, invocarea unui punct de vedere consultativ, neatașat, nu poate închide analiza din perspectiva dreptului Uniunii. În măsura în care, în urma evaluării pe criteriile art. 107 alin. (1) TFUE, măsura ar putea fi calificată ca ajutor de stat, devin relevante obligațiile procedurale prevăzute de art. 108 alin. (3) TFUE (control preventiv al Comisiei și interdicția punerii în aplicare înainte de autorizare), aspect care impune o fundamentare completă și verificabilă încă din etapa de avizare; momentul determinant al evaluării concurențiale Aplicarea regimului derogatoriu propus (plafon și durată extinse ale creanțelor salariale) este condiționată de desemnări ulterioare prin hotărâre a Guvernului a operatorilor economici de interes strategic. Acest lucru rezultă din: definiția „operatorului economic de interes strategic”, care prevede stabilirea prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort, în baza criteriilor aprobate tot prin hotărâre a Guvernului (art. 4 lit. e) propus); regimul derogatoriu al plafonului, aplicabil exclusiv operatorilor desemnați prin HG (art. 14 alin. (11) și (12) propuse); mecanismul de desemnare pe baza unor condiții-cadru generale și a unor criterii sectoriale stabilite de ministere și aprobate prin HG (art. 14 alin. (13)–(15) propuse). Prin urmare, efectele concurențiale și riscurile de selectivitate se vor determina în mod real la nivelul acestor hotărâri, nu la nivelul textului general al OUG. Această observație justifică semnalarea necesității unui filtru concurențial efectiv în etapa de desemnare, inclusiv prin consultarea/avizarea Consiliului Concurenței la adoptarea și actualizarea hotărârilor de Guvern; concordatul preventiv – observații de fond Proiectul extinde aplicarea mecanismului Fondului de garantare și la procedura de concordat preventiv, instituind un regim derogatoriu distinct pentru salariații angajatorilor calificați ca „operatori economici de interes strategic” (art. 2 modificat; art. 14 alin. (12); art. 15 alin. (3) propuse). Se poate reține că, în arhitectura dreptului intern al procedurilor de prevenire a insolvenței, concordatul preventiv are finalitate de prevenție (pre-insolvență), ceea ce justifică, în mod normal, un tratament diferențiat față de insolvență în privința condițiilor de acces, a garanțiilor și a riscurilor de utilizare a mecanismului. În acest context, Nota de fundamentare nu explică suficient: de ce se extinde mecanismul de garantare la concordat fără condiționalități suplimentare raportate la natura pre-insolvență a procedurii; cum se asigură proporționalitatea intervenției (raportul dintre sprijinul acordat și stadiul procedurii); cum se gestionează riscul de utilizare a Fondului ca sprijin operațional în concordat (prin efectul plății extinse a creanțelor salariale); dacă și cum sunt avute în vedere diferențele de tratament față de insolvență din perspectiva riscului bugetar și a recuperării sumelor. În lipsa acestor clarificări, aplicarea regimului derogatoriu în cadrul concordatului preventiv poate genera incertitudini juridice și bugetare; fișa financiară – precedent legislativ relevant Propunerea legislativă care a stat la baza adoptării Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale a fost însoțită de o fișă financiară privind influențele aplicării legii (estimări de venituri/cheltuieli ale Fondului și impact asupra bugetului asigurărilor pentru șomaj). Dacă se dorește indicarea în mod expres a numărului de înregistrare parlamentară (PL-x), este recomandabilă anexarea documentului din procedura parlamentară care atestă această corespondență. În documentația analizată pentru proiectul actual de OUG nu este anexată o fișă financiară, Nota de fundamentare menționând imposibilitatea cuantificării anticipate a impactului.
|
2. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale (plx29/2.02.2026)
- Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă analizată (Pl-x nr. 29/2026) vizează modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, având ca scop principal responsabilizarea judecătorilor constituționali și eliminarea blocajelor instituționale cauzate de absenteismul strategic sau „boicotul” ședințelor de Plen. Cea mai importantă modificare pe care o aduce acest act normativ este instituirea obligativității ferme a prezenței judecătorilor la ședințe, eliminând posibilitatea absențelor nemotivate care până acum puteau paraliza activitatea Curții. Textul introduce un regim sancționator drastic: absențele pot fi motivate exclusiv prin cauze medicale sau de forță majoră, verificate de Președintele Curții, iar fiecare absență nejustificată se sancționează automat cu tăierea a 10% din indemnizația brută lunară. Mai mult, legea propune o măsură radicală de încetare a mandatului înainte de termen în cazul în care un judecător înregistrează trei absențe consecutive nemotivate sau dacă se află în imposibilitatea exercitării funcției timp de 90 de zile, similar regimului incapacității temporare de muncă. O altă noutate majoră este introducerea obligației explicite de abținere în caz de conflict de interese (cu referire directă la situațiile în care judecătorii se pronunță asupra propriilor pensii speciale), nerespectarea acestei conduite devenind motiv de sancționare. De asemenea, se modifică procedura de revocare din funcție pentru aceste abateri, stabilind că decizia de constatare a încetării mandatului nu se mai ia intern, ci prin hotărâre a autorității care a numit judecătorul respectiv (Camera Deputaților, Senatul sau Președintele României), asigurând astfel un control extern asupra disciplinei magistraților constituționali.
- Aviz FAVORABIL, cu propunerile: b)Propuneri de modificare:
|
Concluzii
În ședința din 9 februarie 2026, Comisia C8 a analizat 2 proiecte de acte normative, formulând 2 avize favorabile cu observații.
Observațiile formulate (proiectul de la punctul 2.1, plx29) sunt redate integral mai sus.
Din partea Fundației Naționale pentru Tineret a participat la ședință Bogdan-Petru CRIȘAN.
Proiectele de aviz ale comisiei au fost supuse aprobării Plenului CES (30.01.2026, 11.02.2026).
