Ședința C8 (16.02.2026): Proiecte din domeniile justiție, fiscalitate, economie, digitalizare, energie, cultură, administrație publică

Comisia pentru drepturi și libertăți ale organizațiilor societății civile (C8) din cadrul Consiliului Economic și Social (CES) s-a reunit în ședință luni, 16 februarie 2026, pentru a discuta și aviza o serie de proiecte de acte normative. Ședința a avut loc online.

Ordinea de zi propusă

Comisia a avut în atenție elaborarea proiectelor de aviz la următoarele proiecte de acte normative:

Proiect de Ordonanță a Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2022 privind prevenirea, verificarea şi constatarea neregulilor/dublei finanțări, a neregulilor grave apărute în obținerea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora şi recuperarea creanțelor rezultate (termen de avizare: 9.02.2026) – Inițiator: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
Proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului privind instituirea unor măsuri de relansare economică, creștere a investițiilor productive și a competitivității, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar (termen de avizare: 24.02.2026) – Inițiator: Ministerul Finanțelor
Proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 2022/2554 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2022 privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014, (UE) nr. 909/2014 şi (UE) 2016/1011 (termen de avizare: 27.02.2026) – Inițiator: Ministerul Finanțelor
Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, în vederea informării debitorului asupra prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită (b17/03.02.2026) (termen de avizare: 25.02.2026) – Inițiator: Lucian-Nicolae ANDRUŞCĂ – deputat PSD
Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.123/2012 energiei electrice şi a gazelor naturale (b20/03.02.2026) (termen de avizare: 24.02.2026) – Inițiatori: senatori si deputați PNL, PSD, AUR, UDMR, SOS
Propunere legislativă privind instituirea anului 2026 ca „Anul Centenar al Partidului Naţional Ţărănesc” (b21/03.02.2026) (termen de avizare: 24.02.2026) – Inițiatori: deputați PNL și neafiliați
Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea art.30 din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare (b22/03.02.2026) (termen de avizare: 25.02.2026) – Inițiator: senator PACE – Întâi România, deputat neafiliat
Propunere legislativă pentru reglementarea, autorizarea şi protecţia activităţilor de natură sexuală (b24/03.02.2026) (termen de avizare: 25.02.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD, PNL, POT, neafiliați
Propunere legislativă pentru instituirea zilei de 18 iulie ca „Ziua Naţională a Rezistenței Anticomuniste din România” (b26/03.02.2026) (termen de avizare: 25.02.2026) – Inițiatori: deputați PNL
Propunere legislativă pentru abrogarea Legii nr.241/2025 (b29/04.02.2026) (termen de avizare: 25.02.2026) – Inițiatori: deputați AUR, neafiliați
Propunere legislativă privind instituirea Zilei Alesului Local (b30/04.02.2026) (termen de avizare: 25.02.2026) – Inițiatori: deputați PSD, neafiliați
Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală cu modificările şi completările ulterioare (b33/04.02.2026) (termen de avizare: 25.02.2026) – Inițiator: Ştefan-Alexandru BĂIŞANU – deputat PSD
Propunere legislativă pentru modificarea art.113 din Codul penal – reducerea limitei de vârstă a răspunderii penale de la 14 la 12 ani, exclusiv pentru infracţiunea de omor, condiţionată de discernământ (b34/04.02.2026) (termen de avizare: 25.02.2026) – Inițiator: Ştefan-Alexandru BĂIŞANU – deputat PSD
Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.287/2009 privind Codul civil (b36/04.02.2026) (termen de avizare: 25.02.2026) – Inițiator: Raisa ENACHI – deputat neafiliat
Propunere legislativă pentru modificarea art.94 alin.(2) al Legii nr.208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente (b38/05.02.2026) (termen de avizare: 25.02.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (b39/05.02.2026) (termen de avizare: 25.02.2026) – Inițiator: Corneliu NEGRU – senator AUR

Ce a decis Comisia:

1. Aviz favorabil pentru Proiect de Ordonanță a Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2022 privind prevenirea, verificarea şi constatarea neregulilor/dublei finanțări, a neregulilor grave apărute în obținerea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora şi recuperarea creanțelor rezultate

Obiectul de reglementare: Proiectul de Ordonanță modifică OUG nr. 70/2022 prin instituirea obligației autorităților de a raporta Comisiei Europene, prin sistemul AFIS-IMS, toate neregulile grave și cazurile de fraudă din fondurile PNRR pentru a evita sancțiunile financiare asupra României. Se introduce un nou mecanism de aplicare a corecțiilor financiare individuale pentru beneficiarii privați care încalcă normele procedurale, cuantumul acestor sancțiuni fiind cuprins între 5.000 lei și 30.000 lei, sume ce vor fi deduse din plățile solicitate. De asemenea, actul actualizează procedurile de sesizare a Parchetului European și DLAF și stabilește modalitatea de recuperare a creanțelor bugetare rezultate direct din conturile de venituri distincte ale bugetului de stat.

2. Aviz favorabil cu observații pentru Proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului privind instituirea unor măsuri de relansare economică, creștere a investițiilor productive și a competitivității, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar

Obiectul de reglementare: Proiectul de Ordonanță de Urgență pentru relansarea economică instituie un mecanism integrat de susținere a „investițiilor strategice” (proiecte de minim 1 miliard de lei), introducând un credit fiscal extins pe 7 ani pentru diminuarea impozitului pe profit și, ca măsură radicală, derogarea de la Codul Administrativ pentru a permite concesionarea directă a terenurilor statului către investitori fără licitație publică. Actul mobilizează capitalul privat (fonduri de pensii) și bugetar pentru domenii critice precum tehnologia „zero net”, mineralele rare și industria de apărare, oferind totodată granturi pentru start-up-urile diasporei, totul cu scopul de a reduce deficitul comercial și de a evita recesiunea economică.
Aviz FAVORABIL, cu propunerile: și observații: observații referitor la Art. VI, după pct. 44 este necesar a se introduce un nou punct, pct. 45, cu următorul cuprins: „45. Alin. (315) al art. 435 se abrogă începând cu data de 1 martie 2026.” Este necesară eliminarea garanției de 250.000 de lei pentru operatorii economici care doresc să distribuie /comercializeze băuturi alcoolice și tutun prelucrat. Nu există o motivare pentru introducerea acestei garanții de 250.000 de lei în cazul distribuitorilor, aceștia neplătind accize. Accizele de la antrepozitari/destinatari sunt pentru evitarea prejudiciilor neplății accizelor. propuneri de modificare

3. Aviz favorabil pentru Proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 2022/2554 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2022 privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014, (UE) nr. 909/2014 şi (UE) 2016/1011

4. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, în vederea informării debitorului asupra prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită (b17/03.02.2026)

Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă b17/2026 are ca obiectiv completarea Codului de procedură civilă (Legea nr. 134/2010) pentru a proteja debitorii de executările silite abuzive, vizând în mod specific cazurile în care datoria este deja prescrisă, dar debitorul nu știe că se poate apăra. Principala modificare adusă de acest act normativ este instituirea unei obligații legale de informare: executorul judecătoresc sau instanța (prin actele de procedură) va trebui să înștiințeze explicit debitorul că are dreptul să invoce prescripția dreptului de a cere executarea silită. Până acum, prescripția nu opera din oficiu, iar dacă debitorul nu o invoca (adesea din necunoaștere), executarea continua chiar și pentru datorii vechi, stinse legal. De asemenea, proiectul introduce o măsură de responsabilizare a creditorilor (bănci, recuperatori de creanțe etc.): dacă aceștia demarează sau continuă o executare silită pentru o creanță prescrisă, vor fi obligați să suporte toate cheltuielile de executare și pot răspunde pentru prejudiciile cauzate debitorului. Măsura urmărește să descurajeze practica firmelor de recuperare de a reactiva datorii „moarte” sperând în pasivitatea datornicilor.
Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă este redundantă în raport cu cadrul normativ existent, întrucât regimul prescripției și posibilitatea invocării acesteia sunt deja reglementate în legislația civilă și procesual civilă, iar debitorul beneficiază de garanții procedurale adecvate pentru protejarea drepturilor sale. Introducerea obligației creditorului de a comunica un document distinct privind situația prescripției adaugă o formalitate suplimentară, fără un beneficiu proporțional în planul protecției debitorului, dar cu potențial de a genera sarcini administrative și litigii suplimentare. De asemenea, instituirea unei răspunderi exprese a creditorului pentru inițierea sau continuarea executării în contextul împlinirii termenului de prescripție, precum și condiționarea cererii de executare de dovada comunicării documentului, pot conduce la blocaje procedurale și la îngreunarea nejustificată a accesului la executarea silită. În ansamblu, intervenția legislativă este disproporționată și afectează echilibrul dintre drepturile creditorului și cele ale debitorului; impunerea obligației creditorului de a întocmi și comunica un document privind situația prescripției înainte de formularea cererii de executare silită afectează caracterul obiectiv al prescripției, transformând-o într-o sarcină procedurală suplimentară, care nu există în dreptul comun. Această obligație impune creditorului să efectueze o apreciere juridică asupra curgerii și împlinirii termenului, apreciere care, potrivit legislației în vigoare, aparține instanței de executare în cadrul controlului de legalitate; obligația creditorului de a-și asuma, prin semnătură, răspunderea pentru exactitatea unor informații juridice asupra prescripției îl plasează într-o poziție similară unui organ judiciar, ceea ce contravine principiului separației între rolul părților și rolul instanței în stabilirea situației juridice reale; norma care permite invocarea prescripției în orice etapă a executării silite, inclusiv după acte de executare deja îndeplinite, contravine principiului stabilității raporturilor juridice și caracterului peremptoriu al prescripției; norma propusă prin care exclude posibilitatea punerii cheltuielilor de executare în sarcina debitorului în cazul în care creditorul „știa sau trebuia să știe” că prescripția este împlinită introduce un criteriu subiectiv incompatibil cu mecanismele executării silite. Executorul judecătoresc este cel care verifică legalitatea cererii, iar nu creditorul; propunerea legislativă încalcă dreptul creditorului de a-și recupera creanța, chiar dacă aceasta dintr-un motiv sau altul s-a prescris, prin introducerea în sarcina creditorului a obligației de informare către debitor a posibilității invocării prescripției. Debitorul este responsabil de modul în care își gestionează patrimoniul și de a cunoaște legea.

5. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.123/2012 energiei electrice şi a gazelor naturale (b20/03.02.2026)

Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă analizată (B20/2026) vizează completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 pentru a rezolva conflictul dintre infrastructura energetică și dezvoltarea agriculturii, având ca scop principal deblocarea investițiilor în sistemele de irigații care sunt momentan împiedicate de rețelele electrice aeriene. Cea mai importantă modificare pe care o aduce acest act normativ este instituirea unui drept procedural clar pentru proprietarii de terenuri agricole de a solicita și obține relocarea sau trecerea în subteran a liniilor electrice de distribuție care le traversează proprietatea, atunci când acestea blochează activitățile agricole performante (cum ar fi instalarea pivoților de irigații sau accesul utilajelor mari), corectând astfel asimetria actuală a legii care proteja doar dreptul de servitute al operatorilor de rețea, fără a oferi fermierilor o pârghie legală pentru eliberarea terenului necesar modernizării.
Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă nu îndeplinește condițiile de necesitate, fundamentare și proporționalitate, pentru considerentele detaliate în cele ce urmează: clarificări privind cadrul normativ aplicabil relocării infrastructurii electrice inițiativa legislativă are ca obiect facilitarea posibilității proprietarilor de terenuri agricole de a solicita relocarea infrastructurii electrice aeriene, exclusiv prin trecerea acesteia în subteran. În fundamentare este evidențiată necesitatea instituirii unui mecanism care să permită formularea și soluționarea unor astfel de solicitări. în acest context, apreciem utilă o analiză a cadrului normativ deja existent în materie. astfel, Legea nr. 123/2012 reglementează, la art. 44 alin. (7)–(8), posibilitatea modificării instalațiilor electrice, inclusiv în scopul eliberării amplasamentului. Dispozițiile legale, în vigoare, creează premisele pentru realizarea lucrărilor de deviere sau relocare, în condițiile stabilite de lege. de asemenea, reglementările secundare emise de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), respectiv Ordinele nr. 25/2026, nr. 239/2019 și nr. 59/2013, detaliază: procedura aplicabilă solicitărilor de modificare sau eliberare a amplasamentului; responsabilitățile privind suportarea costurilor; condițiile tehnice de coexistență; etapele de realizare a lucrărilor. în practică, aceste mecanisme permit analizarea și soluționarea solicitărilor privind modificarea infrastructurii electrice, fără a fi condiționate exclusiv de existența unui interes public general. Totodată, soluțiile tehnice identificate nu sunt limitate la trecerea în subteran a rețelelor aeriene, ci sunt stabilite de la caz la caz, în funcție de criterii tehnice, economice și de eficiență a implementării. în acest sens, apreciem că nu poate fi reținută existența unui vid legislativ și nici a unui blocaj juridic sau investițional care să justifice intervenția legislativă propusă. 2. limitarea soluțiilor tehnice și afectarea principiului eficienței propunerea impune, în esență, prevalența soluției de trecere din LEA în LES, eliminând posibilitatea identificării celei mai eficiente soluții tehnico-economice, de la caz la caz. Această abordare contravine principiilor de eficiență și optimizare a investițiilor în infrastructura energetică și poate conduce la costuri nejustificate și la soluții suboptime din punct de vedere tehnic. Legea nr. 123/2012 prevede la Art. 44 alin (6): Rețelele electrice de distribuție se dezvoltă pe baza principiilor de eficiență economică, cu respectarea planurilor de urbanism, a dreptului de proprietate, a protecției mediului, a sănătății şi vieții persoanelor şi cu economisirea energiei, conform normelor tehnice şi de siguranță cuprinse în reglementările tehnice în vigoare. 3. problema regimului juridic al proprietății simpla schimbare a soluției tehnice (aerian/subteran) nu poate constitui, în sine, un temei juridic pentru modificarea titularului dreptului de proprietate asupra activului. Se ridică, astfel, o problemă fundamentală de ordin juridic: modul în care o linie electrică aflată în proprietatea operatorului de distribuție ar putea trece în proprietatea statului exclusiv ca efect al trecerii acesteia în subteran. asemenea modificare a regimului juridic al bunului: nu este fundamentată pe un temei constituțional sau legal clar; nu este corelată cu regimul juridic al concesiunilor și al bunurilor aferente serviciului public de distribuție a energiei electrice; generează incertitudine cu privire la dreptul de proprietate și la regimul investițiilor realizate. Instituirea unor obligații care exced prevederilor licenței operatorilor de distribuție operatorii de rețea își desfășoară activitatea în baza unei licențe acordate de ANRE, în condițiile Legii nr. 123/2012. Astfel, acesta nu are nicio atribuție de a interveni în negocierea dintre solicitant și alți proprietari cu privire la cuantumul despăgubirilor aferente drepturilor de uz și servitute. În plus, amplasarea rețelei electrice pe proprietatea unui terț se poate face doar cu acordul acestuia. de asemenea, nu există nicio justificare legală prin care operatorul de rețea să poată avea calitate procesuală într-un eventual litigiu dintre solicitant și ceilalți proprietari afectați privind cuantumul despăgubirilor. implicații tehnice și economice majore pentru ceilalți utilizatori ai rețelei propunerea nu distinge între diferitele categorii de linii de distribuție (medie tensiune – MT, respectiv 110 kV), deși implicațiile tehnice și sistemice sunt fundamental diferite și presupun costuri importante. lucrările de trecere în subteran a rețelelor electrice de medie și înaltă tensiune sunt complexe și presupun întreruperea alimentării pentru mii de clienți. Sunt zone de rețea care nu permit tehnic soluții alternative de alimentare (în buclă) pe timpul lucrărilor. În plus, intențiile proprietarilor de terenuri legate de eliberarea amplasamentelor, decalate în timp, pot duce la indisponibilizări de lungă durată a acestor linii. aspecte tehnice și economice pe care inițiativa legislativă nu le ia în considerare din perspectiva impunerii soluției de trecere în subteran: când o linie de 110 kV este parțial aeriană și parțial subterană, la punctele unde se face trecerea trebuie construite instalații speciale (echipamente de protecție și conectare). Asta înseamnă că, deși se eliberează terenul de pe traseul vechii linii aeriene, vor trebui ocupate alte suprafețe de teren pentru punctele de conexiune. Aceste aspecte implică investiții importante cu impact în costurile suportate de ceilalți utilizatori ai rețelei. pentru liniile de medie tensiune sunt costuri legate de investiții conexe în stații și echipamente precum cabine de secționare. toate aceste costuri se vor reflecta inevitabil în tariful de distribuție, fiind suportate de toți consumatorii. Considerăm că beneficiul real al trecerii în subteran trebuie evaluat în raport cu interesul public și stabilitatea rețelei. Aspecte privind corelarea cu normele de tehnică legislativă raportat la exigențele stabilite prin Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, textul inițiativei nu asigură coerența și claritatea reglementării propuse în privința următoarelor aspecte: clarificarea necesității intervenției legislative – Pentru consolidarea fundamentării, ar fi fost necesară o detaliere a eventualelor dificultăți practice întâmpinate în aplicarea cadrului normativ actual, inclusiv prin indicarea unor situații concrete. O astfel de analiză poate evidenția dacă problema este una de conținut normativ (lacune, contradicții, neclarități) sau mai degrabă una de implementare și pot fi remediate prin soluții administrative și nu neapărat prin modificarea legislației. evitarea paralelismelor normative – Introducerea art. 51¹ – privind procedura de relocare/trecere în subteran – prezintă elemente care se suprapun cu dispozițiile art. 44 alin. (7)–(9) din Legea nr. 123/2012. fundamentarea tehnică şi economică – Având în vedere implicațiile tehnice și financiare ale relocării infrastructurii electrice (inclusiv trecerea în subteran), ar fi fost necesară completarea expunerii de motive cu o analiză de impact care să evalueze costurile, termenele de implementare și efectele asupra operatorilor de rețea și utilizatorilor.

6. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind instituirea anului 2026 ca „Anul Centenar al Partidului Naţional Ţărănesc” (b21/03.02.2026)

Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă b21/2026 are ca scop instituirea anului 2026 drept „Anul Centenar al Partidului Național Țărănesc”, pentru a marca 100 de ani de la formarea istorică a acestei formațiuni politice (prin fuziunea Partidului Național Român din Transilvania cu Partidul Țărănesc din Vechiul Regat în 1926). Actul normativ creează cadrul legal pentru ca autoritățile centrale și locale să poată finanța și organiza manifestări cultural-științifice dedicate acestui eveniment, obligând totodată Societatea Română de Radiodifuziune și Televiziunea Română să includă în programele lor materiale de promovare a istoriei și semnificației acestui partid în dezvoltarea democratică a României.
Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă are potențialul de a crea precedent pentru ca partidele politice să fie sărbătorite de către statul român. În acest context, nu este adecvată instituirea anului 2026 ca Anul Centenar al Partidului Național Țărănesc, istoria acestui partid fiind una marcată atât de reușite, cât și de eșecuri cu consecințe asupra societății românești. Astfel, deși nu poate să fie negată contribuția unor lideri politici ai partidului la dezvoltarea statului român, activitatea generală a partidului a fost una politică. Constituția României interzice confuzia dintre stat și partidele politice, precizând că acestea sunt asociații de drept public care contribuie la definirea și exprimarea voinței politice a cetățenilor, dar nu pot fi asimilate instituțiilor statului și nu pot beneficia de tratament preferențial din partea acestuia. În momentul în care Statul Român adoptă o lege prin care dedică un an întreg unui partid, se produce o interferență între autoritatea publică și o entitate politică, interferență ce poate fi interpretată ca o formă de promovare politică, chiar dacă textul legii încearcă să prevadă contrariul. instituirea prin lege a unui „An Național” dedicat unui partid politic, fie și cu relevanță istorică, nu reprezintă un instrument necesar pentru valorizarea memoriei democratice. Contribuția Partidului Național Țărănesc este deja recunoscută în spațiul academic, cultural și memorial, iar marcarea centenarului poate fi realizată prin inițiative academice și civice, fără consacrare legislativă și fără implicarea formală a autorităților publice. Legea nu adaugă un cadru normativ substanțial, ci introduce o consacrare simbolică punctuală, care nu justifică instituirea unui an național. nu este necesar un act normativ pentru celebrarea contribuției istorice a unui partid politic.

7. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea art.30 din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare (b22/03.02.2026)

Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă b22/2026, are ca obiectiv principal restabilirea controlului Parlamentului asupra Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, modificând în acest sens articolul 30 din Legea nr. 500/2002. Principala modificare constă în interzicerea expresă a utilizării acestui fond pentru finanțarea cheltuielilor permanente sau a programelor și proiectelor deja incluse în bugetul anual aprobat, fondul trebuind să rămână destinat exclusiv situațiilor urgente și neprevăzute. De asemenea, actul normativ introduce obligativitatea controlului parlamentar ulterior, impunând Guvernului să informeze Legislativul cu privire la alocările efectuate. În cazuri de urgență majoră cu risc de pierdere de vieți omenești, Guvernul poate dispune alocări imediate, dar este obligat să transmită Parlamentului un raport detaliat în termen de maximum 3 zile lucrătoare, care să justifice urgența și destinația banilor. Totodată, proiectul stipulează că orice ajutor financiar sau umanitar acordat altor state sau entități externe din acest fond se poate face numai în baza unei legi adoptate de Parlament, iar pentru transparență, toate alocările trebuie publicate într-o secțiune dedicată pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: deși urmărește consolidarea transparenței, propunerea legislativă rigidizează excesiv mecanismele de execuție bugetară și poate afecta capacitatea Guvernului de a reacționa rapid în situații excepționale, introduce suprapuneri și incertitudini privind efectele controlului parlamentar ulterior, creează potențiale blocaje procedurale și formulează criterii insuficient definite, cu risc de interpretare neunitară și dificultăți în aplicare; Guvernul este organul executiv, prin urmare el este responsabil cu privire la executarea bugetului statului iar Parlamentul prin moțiunile de cenzura poate sancționa activitatea acestuia; Regimul Fondului de rezervă bugetară este deja reglementat prin norme cu caracter organic, acesta având rolul de a permite Guvernului să răspundă rapid unor situații neprevăzute, urgente și cu caracter excepțional; introducerea obligației ca toate alocările să fie supuse unui control parlamentar ulterior nu este în sine contrară Constituției și mecanismelor legale existente, dar devine o eroare atunci când transformă controlul parlamentar într-o procedură obligatorie, formalizată, impusă pentru fiecare alocare, ceea ce afectează autonomia executivului în administrarea bugetului aprobat de Parlament; prevederea potrivit căreia alocările destinate altor state sau entități externe pot fi făcute numai prin lege adoptată de Parlament contravine principiului separării competențelor în politica externă și bugetară; Guvernul are atribuția constituțională de a conduce politica externă și de a acorda ajutoare de urgență în situații internaționale, iar condiționarea oricărei astfel de alocări de o lege specială ar bloca reacțiile diplomatice și umanitare rapide, transformând acțiuni necesare într-un proces legislativ lent și nepractic.

8. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru reglementarea, autorizarea şi protecţia activităţilor de natură sexuală (b24/03.02.2026)

Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă b24/2026 are ca obiectiv fundamental reglementarea juridică a activităților de natură sexuală comercială, propunând practic legalizarea și fiscalizarea prostituției, care ar trece din zona ilicitului penal în sfera profesiilor liberale autorizate. Actul normativ instituie obligativitatea obținerii unui certificat de autorizare pentru prestatori, condiționând desfășurarea activității de împlinirea vârstei de 18 ani, efectuarea unor controale medicale periodice stricte și plata impozitelor pe venit, totodată interzicând practicarea acestei meserii în spații publice, în apropierea școlilor sau a instituțiilor religioase. Prin aceste măsuri, proiectul urmărește scoaterea fenomenului de sub controlul grupărilor infracționale, reducerea riscurilor de sănătate publică și crearea unui cadru legal care să permită protecția socială a persoanelor implicate, simultan cu generarea de venituri la bugetul de stat.
Aviz FAVORABIL, cu observațiile: inițiativa de a aduce activitățile de natură sexuală într-un cadru juridic clar, capabil să asigure exercitarea atribuțiilor statului în domeniul sănătății publice, fiscalității și prevenirii exploatării este una necesară. Reglementarea unui domeniu aflat până în prezent într-o zonă de ambiguitate administrativă poate contribui la reducerea vulnerabilităților și la creșterea transparenței, precum și la integrarea veniturilor în circuitul fiscal; propunerea legislativă instituie un regim de autorizare strictă și condiționează exercitarea activității de obținerea unor acorduri administrative și sanitare. În absența acestora, activitatea rămâne sancționabilă. Este important ca implementarea acestui mecanism să fie însoțită de măsuri administrative clare și accesibile, astfel încât persoanele care doresc să intre în legalitate să poată face acest lucru în mod real și eficient. Această opțiune legislativă poate genera riscul menținerii în afara protecției legale a exact acelor persoane aflate în situații de vulnerabilitate, lucrătoare stradale, persoane fără domiciliu stabil, migrante sau victime ale violenței, care nu pot accesa cu ușurință forma autorizată. Într-o asemenea situație, o parte a activității ar putea rămâne în zona informală, ceea ce ar contraveni obiectivului de reducere a exploatării și de creștere a transparenței; În acest context, este necesară o clarificare a raportului dintre legalizare și dezincriminare. O reglementare care permite activitatea exclusiv în forma administrativ autorizată, dar păstrează sancțiuni pentru exercitarea independentă în afara cadrului formal, poate perpetua marginalizarea segmentelor cele mai expuse riscurilor. Este necesară o evaluare atentă a oportunității eliminării sancțiunilor pentru activitatea consensuală între adulți, în lipsa oricărui element de exploatare sau constrângere, astfel încât legea să reducă vulnerabilitatea, nu să o redistribuie; în ceea ce privește obiectivul combaterii traficului de persoane, propunerea legislativă trebuie să depășească nivelul declarativ și să includă mecanisme operaționale clare de protecție: acces la sprijin social, proceduri rapide de intervenție în caz de violență, formarea autorităților competente și garanția că solicitarea ajutorului nu expune persoana la sancțiuni administrative. În lipsa acestor elemente, reglementarea riscă să trateze formal un fenomen profund social; în ceea ce privește dimensiunea sănătății publice, obligațiile de examinare medicală și autorizare sanitară reprezintă un element central al proiectului și contribuie la protejarea atât a persoanelor implicate, cât și a interesului public. Pentru eficiența acestui mecanism, este esențial ca obligațiile sanitare să fie corelate cu acces efectiv la servicii medicale și la sistemele de asigurări sociale, astfel încât conformarea să fie susținută prin integrare și sprijin instituțional; de asemenea, având în vedere impactul direct asupra drepturilor fundamentale, demnitate, integritate fizică, protecție socială, acces la sănătate, procesul legislativ ar trebui să includă consultări reale și structurate cu persoanele care practică munca sexuală și cu organizațiile care le reprezintă; în concluzie, reglementarea domeniului este necesară, însă eficiența acesteia depinde de capacitatea legii de a reduce vulnerabilitatea și de a consolida protecția socială, fără a menține în afara cadrului juridic tocmai persoanele pe care își propune să le protejeze.

9. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru instituirea zilei de 18 iulie ca „Ziua Naţională a Rezistenței Anticomuniste din România” (b26/03.02.2026)

Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă b26/2026 are ca obiectiv instituirea zilei de 18 iulie ca „Ziua Naţională a Rezistenței Anticomuniste din România”, dată cu o puternică încărcătură simbolică ce marchează începutul eliminării sistematice a opoziției democratice prin arestarea liderilor țărăniști în urma înscenării de la Tămădău din 1947. Actul normativ creează cadrul legal pentru organizarea de manifestări cultural-educative și comemorative de către autoritățile centrale și locale, obligând totodată Societatea Română de Radiodifuziune și Televiziunea Română să difuzeze emisiuni speciale dedicate memoriei victimelor regimului totalitar și istoriei luptei împotriva comunismului.
Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: Parlamentul României a instituit deja, prin Legea nr. 247/2011, ziua de 9 martie drept „Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989”, consacrând astfel oficial memoria victimelor regimului comunist și a celor care au suferit represalii pentru opoziția față de acesta. În acest context, instituirea unei noi zile naționale dedicate rezistenței anticomuniste generează o suprapunere tematică evidentă; din punct de vedere al cheltuielilor publice, propunerea legislativă este nelegală deoarece instituie obligații potențiale pentru bugetul de stat fără o fundamentare financiară, fără identificarea surselor de finanțare și fără analiza impactului bugetar, ceea ce contravine normelor de responsabilitate fiscală și prevederilor constituționale privind gestionarea resurselor publice; nu este necesar un act normativ pentru a celebra un moment istoric ci astfel de rememorări și celebrări de momente importante se pot realiza de către entitățile juridice care au ca scop promovarea momentelor istorice.

10. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru abrogarea Legii nr.241/2025 (b29/04.02.2026)

Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă b29/2026 are ca obiectiv principal abrogarea Legii nr. 241/2025, un act normativ recent care modificase și completase legislația privind combaterea extremismului (Ordonanța de urgență nr. 31/2002 și Legea nr. 157/2018). Inițiativa urmărește revenirea la cadrul legal anterior, argumentând că legea vizată pentru abrogare, care a introdus pedepse mai aspre pentru distribuirea materialelor antisemite și a extins definițiile faptelor de natură xenofobă, ar restrânge excesiv drepturile fundamentale, în special libertatea de exprimare și libertatea academică. Textul propunerii susține că măsurile introduse în 2025 nu respectă principiile necesității și proporționalității, generând riscuri de autocenzură și de aplicare arbitrară, motiv pentru care se impune eliminarea acestora pentru a restabili echilibrul dintre combaterea discursului instigator la ură și protejarea pluralismului de idei într-o societate democratică.
Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: Curtea Constituțională a României s-a pronunțat asupra propunerii legislative care a devenit Legea nr. 241/2025 și a respins sesizările de neconstituționalitate în repetate rânduri; O.U.G. nr. 31/2002 reprezintă cadrul normativ fundamental prin care România își îndeplinește obligațiile asumate prin tratate internaționale, inclusiv Convențiile europene privind combaterea rasismului și xenofobiei, precum și cele privind prevenirea și sancționarea genocidului, crimei de război și a crimelor împotriva umanității. Abrogarea unei legi de modificare și revenirea la forma veche a actului normativ afectează stabilitatea regimului juridic aplicabil și poate lăsa perioade sau segmente normative incoerente, fără corelare cu evoluțiile legislative și sociale recente; din punct de vedere legal, o asemenea schimbare ar fi o regresie normativă gravă, contrară obligațiilor României de a preveni radicalizarea și de a combate fascismul, antisemitismul și xenofobia; revenirea la forma anterioară a O.U.G. nr. 31/2002 ar însemna să se dezincrimineze faptele de glorificare a liderilor partidelor extremiste: Corneliu Zelea Codreanu, A.C. C uza, Nicolae Paulescu sau Horia Sima. Astfel de lideri nu sunt simpli actori istorici: ei reprezintă nucleul ideologic al unor mișcări care au generat violență politică, epurări, persecuții antisemite, crime și acțiuni teroriste. Codreanu și Sima au condus Mișcarea Legionară, o organizație paramilitară responsabilă pentru asasinate, violențe politice și Rebeliunea legionară din anul 1941. A.C. Cuza și Nicolae Paulescu au fundamentat ideologic antisemitismul românesc modern, justificând excluderea și persecutarea comunităților evreiești, contribuind, indirect, la climatul care a făcut posibil Holocaustul în România. A permite glorificarea acestor figuri înseamnă a accepta implicit reabilitarea unor ideologii care au atacat direct statul de drept și drepturile fundamentale. în ultimii ani, Europa a asistat la creșterea mișcărilor radicale, la proliferarea simbolisticii extremiste și la utilizarea ei în spațiul public, inclusiv online. O legislație mai slabă le-ar permite acestor curente să se manifeste mai liber, crescând riscul de normalizare a discursului extremist și reducând capacitatea statului de a interveni rapid și eficient împotriva propagandei radicale. din perspectiva ordinii constituționale și a obligațiilor asumate de România la nivel european, inițiativa legislativă ridică probleme serioase de oportunitate și de protecție a drepturilor fundamentale. Combaterea ideologiilor totalitare și a formelor de glorificare a unor regimuri sau persoane responsabile de crime grave nu reprezintă o opțiune politică circumstanțială, ci o obligație derivată din art. 1 alin. (3) din Constituție, care consacră demnitatea umană și valorile statului de drept, precum și din angajamentele europene în materia prevenirii și combaterii rasismului și xenofobiei; libertatea de exprimare, garantată de art. 30 din Constituție și de art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, constituie un pilon fundamental al democrației. Cu toate acestea, jurisprudența constantă a CEDO stabilește că protecția nu se extinde asupra discursului care promovează ideologii totalitare, antisemitism, ură rasială sau glorificarea unor crime împotriva umanității . Statele dispun de o marjă de apreciere în adoptarea unor măsuri proporționale pentru protejarea demnității umane, a ordinii publice și a pluralismului democratic. În acest context, abrogarea integrală a Legii nr. 241/2025 ar reprezenta un regres normativ într-un domeniu în care standardele europene și internaționale evoluează în direcția consolidării mecanismelor de prevenire a radicalizării și a propagării ideologiilor extremiste. Dacă anumite formulări legislative pot necesita clarificări sau ajustări tehnice, soluția adecvată într-un stat de drept este perfecționarea normei, nu eliminarea sa completă. Propunerea legislativă are implicații directe asupra protecției grupurilor vulnerabile. Istoric și social, ideologiile fasciste, legionare și rasiste sunt asociate cu persecuție, excludere și violență sistemică îndreptată împotriva comunității evreiești, a comunității rome, a minorităților etnice și religioase, precum și a altor categorii expuse discriminării. Slăbirea cadrului normativ care sancționează promovarea și cultul acestor ideologii afectează nivelul de protecție acordat acestor persoane și transmite un semnal de relativizare a gravității faptelor istorice asociate cu ele; democrația constituțională nu este neutră față de ideologii care urmăresc subminarea principiilor egalității și pluralismului. Statul are responsabilitatea de a asigura un cadru normativ care previne reapariția și legitimarea discursului extremist. Eliminarea unor instrumente legislative destinate acestui scop, în absența unei analize de impact solide și a unei alternative normative echivalente, afectează coerența politicilor publice în domeniul combaterii discriminării și al protecției demnității umane; având în vedere aceste considerente, apreciem că propunerea legislativă generează un regres în materia protecției drepturilor fundamentale, creează vulnerabilități în combaterea extremismului și este inoportun în contextul actual, caracterizat de intensificarea discursului radical și a formelor de intoleranță în spațiul public european.

11. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind instituirea Zilei Alesului Local (b30/04.02.2026)

Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă b30/2026 are ca obiectiv instituirea zilei de 9 februarie ca „Ziua Alesului Local”, dată cu o semnificație istorică aparte, marcând momentul desfășurării primelor alegeri locale democratice după Revoluția din 1989. Actul normativ creează cadrul legal pentru ca autoritățile administrației publice centrale și locale să organizeze manifestări cultural-educative și programe evocatoare, oferind totodată posibilitatea acordării de premii, medalii și titluri onorifice aleșilor locali pentru merite deosebite în activitate. În susținerea acestor demersuri, proiectul prevede implicarea posturilor publice de radio și televiziune prin difuzarea de materiale dedicate, iar fondurile necesare organizării evenimentelor vor putea fi asigurate din bugetele locale sau, după caz, din cele centrale, în limita alocărilor disponibile.
Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: într-un context economic nefavorabil marcat de deficit bugetar și recesiune tehnică nu este oportună implicarea de cheltuieli suplimentare din partea administrației publice centrale și locale, prevăzute de prezenta propunere legislativă; nu este necesar un act normativ pentru celebrarea unei categorii de persoane care exercită o autoritate publică; funcția de ales local reprezintă o demnitate publică reglementată prin Constituție și prin Codul administrativ, exercitată în temeiul votului cetățenilor și supusă controlului democratic permanent. Recunoașterea rolului administrației publice locale se exprimă prin consolidarea autonomiei locale, prin creșterea calității serviciilor publice și prin responsabilitate instituțională; instituirea prin lege a unei „Zile a Alesului Local”, însoțită de posibilitatea acordării de premii, distincții și alocări bugetare pentru manifestări dedicate, introduce o dimensiune simbolică suplimentară care nu adaugă valoare normativă cadrului existent. Calendarul legislativ al sărbătorilor publice trebuie construit cu măsură și coerență, în raport cu interesul general și cu echilibrul instituțional; orice zi oficială instituită prin lege generează cheltuieli publice repetitive, deoarece instituțiile locale și centrale se simt obligate să marcheze formal această zi prin organizarea de evenimente, activități, ceremonii sau comunicări publice. Chiar dacă legea nu impune explicit astfel de activități, caracterul solemn al unei „zile oficiale” împinge administrațiile să includă anual în bugetul lor alocări pentru materiale informative, evenimente publice, întâlniri instituționale sau manifestări culturale. Aceasta duce la costuri suplimentare, neprevăzute în bugetele anuale, încălcând principiul legal al previzibilității cheltuielilor publice.

12. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală cu modificările şi completările ulterioare (b33/04.02.2026)

Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă b33/2026 vizează completarea Codului de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015) cu scopul de a impune o destinație strictă pentru veniturile provenite din taxele și impozitele locale, precum și de a diversifica metodele de plată a datoriilor către stat. Actul normativ modifică articolul 2, instituind obligativitatea ca banii colectați din taxele locale și județene să fie folosiți exclusiv pentru investiții publice, fiind interzisă utilizarea lor pentru cheltuieli curente de funcționare, salarii sau prime administrative. Totodată, proiectul completează articolul 22, introducând noi modalități de stingere a creanțelor fiscale, printre care darea în plată, cesiunea de creanță și munca în folosul comunității, măsuri menite să sprijine contribuabilii aflați în dificultate și să crească gradul de colectare a veniturilor la buget.
Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: normele care limitează utilizarea impozitelor și taxelor locale exclusiv la „investiții județene și locale” sunt contrare principiului autonomiei locale garantat de normele existente de drept pozitiv, astfel cum acesta permite autorităților locale să își stabilească liber bugetele și structura cheltuielilor în funcție de nevoile comunității; Legea nr. 500/2002 a finanțelor publice locale stabilește deja destinațiile legale ale fondurilor locale, incluzând cheltuieli de funcționare, cheltuieli sociale, acțiuni administrative și servicii publice. A impune prin Codul de procedură fiscală o limitare absolută la „investiții” subminează rolul autorităților locale și contravine principiului descentralizării administrative; transformarea oricărei utilizări legitime a fondurilor locale în afara investițiilor într-o „deturnare de fonduri” contravine regimului penal, care nu poate fi extins prin norme fiscale. Infracțiunea de deturnare de fonduri are o sferă strictă, definită prin Codul penal, iar legiuitorul nu poate crea printr-o normă fiscală situații artificiale care să califice conduite administrative obișnuite drept infracțiuni. Această extindere ar aduce un risc grav la adresa legalității penale, încălcând principiul constituțional al tipicității faptelor incriminate; modificarea art. 22 din Codul de procedură fiscală este, de asemenea, contrară principiilor sistemului fiscal. Introducerea unor modalități extralegale de stingere a creanțelor fiscale precum „darea în plată”, „cesiunea” sau „munca în folosul comunității” contrazice regimul juridic al creanțelor bugetare, care pot fi stinse numai prin modalități expres prevăzute în legislația fiscală de drept public; folosirea impozitelor și taxelor, ce constituie venituri la bugetul județean sau la bugetul local se aprobă în bugetul local sau județean prin Hotărâri ale Consiliilor Locale sau Județene și țin de funcționalitatea și nevoile fiecărei Unități Administrativ Teritoriale. restricțiile impuse de propunerea legislativă poate crea disfuncționalități în desfășurarea activității în UAT-uri.

13. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru modificarea art.113 din Codul penal – reducerea limitei de vârstă a răspunderii penale de la 14 la 12 ani, exclusiv pentru infracţiunea de omor, condiţionată de discernământ (b34/04.02.2026)

Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă b34/2026 vizează modificarea articolului 113 din Codul Penal pentru a coborî pragul minim al răspunderii penale de la 14 la 12 ani, însă strict pentru infracțiunea de omor și numai în cazurile în care se poate dovedi discernământul minorului. Inițiativa apare pe fondul unei creșteri a violenței juvenile și a unor cazuri recente de infracțiuni grave comise de minori sub 14 ani, care în prezent nu pot fi trași la răspundere penală indiferent de gravitatea faptei. Proiectul propune un regim derogatoriu prin care minorii cu vârsta între 12 și 14 ani să poată răspunde penal exclusiv pentru omor, condiționat de o expertiză medico-legală psihiatrică ce atestă capacitatea de a înțelege consecințele faptelor, punând totodată accent pe măsuri de recuperare, educație și reintegrare socială, adaptate dezvoltării lor.
Aviz FAVORABIL, cu observațiile: decizia de scădere a vârstei pentru răspunderea penală nu trebuie limitată doar la fapta de omor, aceasta ar trebui să se aplice la toate faptele penale care implică violență, iar răspunderea trebuie să fie corelată întotdeauna cu existența discernământului.

14. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.287/2009 privind Codul civil (b36/04.02.2026)

Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă b36/2026 are ca obiect modificarea și completarea Codului Civil (Legea nr. 287/2009) pentru a întări garanțiile privind recuperarea pensiei de întreținere cuvenite minorilor, corectând o vulnerabilitate a cadrului legal actual. Inițiativa intervine asupra normelor de prescripție extinctivă, stabilind că dreptul la acțiune pentru recuperarea restanțelor din pensia de întreținere este imprescriptibil pe toată perioada în care subzistă obligația legală de plată. Astfel, prin noile prevederi introduse la articolele 2517 și 2523, se asigură că termenele de prescripție nu curg împotriva minorului cât timp acesta este îndreptățit la întreținere, eliminând posibilitatea ca debitorii rău-platnici să scape de plata datoriilor acumulate prin simpla trecere a timpului și garantând o protecție efectivă și continuă a interesului superior al copilului.
Aviz FAVORABIL, cu observațiile: modificarea art. 2523 Cod Civil ar accentua o eroare juridică, deoarece prescripția extinctivă începe, potrivit dreptului comun, din momentul în care dreptul la acțiune se naște. Dacă prescripția nu ar mai putea începe să curgă până la încetarea obligației de întreținere, atunci drepturile de creanță pentru perioade vechi s-ar acumula nelimitat, fără niciun mecanism juridic de filtrare sau temperare.

15. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea art.94 alin.(2) al Legii nr.208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente (b38/05.02.2026)

Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă b38/2026 vizează modificarea articolului 94 alineatul (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, având ca scop eliminarea pragului electoral alternativ care permite accesul în Parlament al partidelor ce nu întrunesc procentul național de 5%. Actul normativ propune abrogarea excepției actuale prin care o formațiune politică poate obține mandate parlamentare dacă realizează cel puțin 20% din totalul voturilor valabil exprimate în patru circumscripții electorale, impunând astfel ca singură condiție de reprezentare atingerea pragului electoral de 5% la nivel național. Măsura este justificată prin necesitatea respectării principiului egalității de șanse între competitorii electorali și a reprezentativității naționale, eliminând avantajul competitiv al formațiunilor cu electorat concentrat doar în anumite zone geografice în detrimentul partidelor cu susținere difuză la nivelul întregii țări.
Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă poate crea probleme în stabilirea reprezentantului în Camera Deputatilor sau Senat în cazul în care se indeplineste cumulativ și pragul de 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel național cat si 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puțin 8 circumscripții electorale pentru toți competitorii electorali; majorarea pragului alternativ restrânge în mod semnificativ accesul formațiunilor politice la reprezentare parlamentară, fără a demonstra existența unei probleme sistemice reale care să justifice această intervenție. Argumentul stabilității politice invocat în expunerea de motive nu este susținut de o analiză empirică privind impactul concret al pragului alternativ actual asupra funcționalității Parlamentului. O intervenție asupra regulilor de reprezentare trebuie să fie fundamentată pe date și evaluări obiective, nu pe afirmații generale privind „fragmentarea excesivă”; în plus, România aplică deja unul dintre cele mai restrictive regimuri de acces la reprezentare parlamentară din UE, prin cumulul unui prag național de 5%, al unui prag alternativ teritorial și al unor condiții suplimentare pentru alianțe electorale. În multe state membre, pragurile sunt mai reduse sau nu sunt dublate de mecanisme teritoriale cumulative; în jurisprudența și recomandările sale, Comisia de la Veneția a subliniat că pragurile electorale pot fi admise în scopul asigurării funcționalității parlamentare, însă acestea trebuie să fie proporționale și să nu afecteze substanța pluralismului politic. Orice creștere a barierelor de acces la reprezentare trebuie justificată printr-o necesitate reală și demonstrabilă, evaluată în raport cu impactul asupra diversității politice și asupra dreptului de a fi ales. În lipsa unei asemenea fundamentări, modificarea propusă riscă să depășească marja rezonabilă de apreciere a legiuitorului și să producă un efect de restrângere excesivă a competiției politice; creșterea la 8 circumscripții electorale ridică pragul de acces pentru formațiunile cu susținere teritorială concentrată, afectând proporționalitatea sistemului și reducând diversitatea politică în Parlament. Pluralismul este o valoare constituțională esențială și nu poate fi subordonat exclusiv obiectivului de simplificare a aritmeticii parlamentare; impactul social al modificării este subevaluat. Formațiunile politice noi sau cele care reprezintă interese regionale legitime, inclusiv comunități marginalizate sau zone cu probleme socio-economice specifice, vor avea dificultăți sporite în a accede la reprezentare. În absența unei justificări riguroase privind necesitatea măsurii, modificarea poate produce un efect de îngustare a spațiului democratic și de consolidare a poziției partidelor mari deja instituționalizate; procesul de consultare descris în expunerea de motive este generic și nu indică existența unui dialog public transparent cu partidele politice neparlamentare, organizațiile societății civile sau experți independenți în domeniul drepturilor electorale. O modificare a regulilor de acces în Parlament ar trebui să fie rezultatul unui consens larg și al unei dezbateri publice consistente, pentru a evita percepția de ajustare strategică a regulilor în favoarea actorilor dominanți; propunerea legislativă introduce o restrângere suplimentară a accesului la reprezentare parlamentară, fără o fundamentare suficientă privind necesitatea și proporționalitatea măsurii, cu potențial impact negativ asupra pluralismului politic și asupra reprezentării diversității teritoriale și sociale; propunerea legislativa riscă să producă o barieră suplimentară de reprezentare fără o fundamentare suficientă privind necesitatea și proporționalitatea intervenției, limitând capacitatea minorităților naționale să fie reprezentate adecvat în Parlamentul României.

16. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (b39/05.02.2026)

Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă b39/2026 are ca obiectiv modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 pentru a înăspri regimul sancționator aplicabil infracțiunilor de trafic și consum ilicit de droguri, considerând legislația actuală insuficientă pentru descurajarea fenomenului. Actul normativ propune eliminarea posibilității instanțelor de judecată de a dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea acesteia în cazul traficanților, impunând astfel executarea efectivă a pedepselor privative de libertate. De asemenea, inițiativa vizează introducerea unor măsuri coercitive mai ferme pentru consumatori și instituie obligativitatea evaluării acestora în scopul includerii lor în circuitul integrat de asistență medicală și psihologică, punând accent pe necesitatea unor pârghii legale mai dure pentru combaterea criminalității organizate din acest spectru.
Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă accentuează componenta represivă, în detrimentul acțiunilor de prevenției. Combaterea eficientă a consumului de droguri presupune intervenții timpurii în școli, programe comunitare susținute, educație pentru sănătate, campanii de informare și servicii accesibile de consiliere, care reduc cererea și vulnerabilitatea, nu doar sancțiuni sporite. Eliminarea posibilității individualizării judiciare și accentuarea pedepsei privative de libertate riscă să genereze efecte contraproductive, inclusiv supraaglomerarea sistemului penitenciar, fără a aborda cauzele structurale ale fenomenului; propunerea legislativă urmărește o înăsprire generalizată a regimului sancționator, eliminarea unor mecanisme de individualizare a pedepsei și extinderea caracterului coercitiv al intervenției statului, inclusiv asupra consumatorilor; stabilirea unor pedepse ridicate inclusiv pentru cantități foarte mici și apropierea regimului juridic aplicabil consumatorilor de cel aplicabil traficanților riscă să conducă la o aplicare excesivă a pedepselor privative de libertate, fără o fundamentare solidă privind eficiența acestei abordări. România este parte la convențiile Organizației Națiunilor Unite în materia controlului drogurilor, care, pe lângă obligația de incriminare, încurajează utilizarea măsurilor alternative la detenție pentru consumatori, inclusiv tratament, consiliere și reintegrare. De asemenea, Strategia Uniunii Europene privind Drogurile 2021-2025 promovează un echilibru între reducerea ofertei și reducerea cererii, cu accent pe sănătate publică, prevenție și intervenții bazate pe dovezi. Proiectul analizat abordează aproape exclusiv componenta represivă și se îndepărtează de aceste orientări. Un aspect esențial ignorat de propunerea legislativă îl reprezintă capacitatea reală a sistemului penitenciar. România se confruntă de ani de zile cu supraaglomerarea locurilor de detenție și cu deficiențe structurale constatate inclusiv la nivel european. Extinderea aplicării pedepselor cu executare, în lipsa unei analize de impact, riscă să agraveze aceste probleme. În plus, mediul carceral, în special în cazul tinerilor sau al persoanelor aflate la prima abatere, nu oferă garanții reale de reeducare, iar experiența comparată indică riscuri crescute de marginalizare și recidivă; costurile bugetare ale încarcerării sunt considerabile și suportate din fonduri publice, în timp ce investițiile în prevenție, educație și tratament rămân insuficiente. Proiectul nu este însoțit de o evaluare financiară și instituțională care să demonstreze sustenabilitatea măsurilor propuse. deși propunerea legislativă include elemente privind dezvoltarea infrastructurii de tratament, acestea sunt integrate într-o arhitectură legislativă predominant punitivă, fără o fundamentare solidă pe date și fără o analiză de impact social; propunerea legislativă privilegiază răspunsul represiv în detrimentul unei politici publice echilibrate, proporționale și aliniate standardelor internaționale; propunerea legislativă privind modificarea art. 4 din Legea nr. 143/2000 ar duce la dezincriminarea faptei de cultivare/producere/fabricare etc. a cantităților drogurilor de risc a cantităților mai mari de un gram, fără drept; modificările privind art. 5–8 păstrează incriminări necesare (punerea la dispoziție a spațiilor, prescripții medicale abuzive, administrarea nelegală, furnizarea de inhalanți toxici minorilor), dar le reîncadrează în bareme de pedeapsă necorelate cu gravitatea comparativă a faptelor din capitol. De pildă, se majorează pedepse pentru situații colaterale, dar în același timp se reduce drastic răspunderea pentru forme tipice ale traficului sub 1 gram, rezultând un tablou sancționator inegal și inconsistent, care nu respectă principiul proporționalității și al individualizării pedepsei pe baza pericolului concret; incriminarea „nedenunțării” în forma propusă, prin reconfigurarea art. 25 din Legea nr. 143/2000, extinde răspunderea penală la un cerc foarte larg de persoane, cu un standard vag de „a lua cunoștință”, fără excepții suficiente și fără a distinge între situații de pericol actual și simple informații de notorietate, ceea ce contravine principiului legalității incriminării și poate descuraja accesul la servicii medicale și programe de reducere a riscurilor.

Concluzii

În ședința din 16 februarie 2026, Comisia C8 a analizat 16 proiecte de acte normative, formulând 2 avize favorabile, 4 avize favorabile cu observații și 10 avize nefavorabile.

Motivarea avizelor nefavorabile (b17, b20, b21, b22, b26, b29, b30, b33, b38, b39) și observațiile formulate (proiectul de la punctul 2.2, b24, b34, b36) sunt redate integral mai sus.

Din partea Fundației Naționale pentru Tineret a participat la ședință Bogdan-Petru CRIȘAN.

Proiectele de aviz ale comisiei au fost supuse aprobării Plenului CES (28.01.2026, 18.02.2026).