Ședința C5 (17.02.2026): Proiecte din domeniile energie, justiție, fiscalitate, economie, cultură, administrație publică

Comisia pentru educație, tineret, sport, cercetare, formare profesională și cultură (C5) din cadrul Consiliului Economic și Social (CES) s-a reunit în ședință marți, 17 februarie 2026, pentru a discuta și aviza o serie de proiecte de acte normative. Ședința a avut loc online.

Ordinea de zi propusă

Comisia a avut în atenție elaborarea proiectelor de aviz la următoarele proiecte de acte normative:

  1. Proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului privind instituirea unor măsuri de relansare economică, creștere a investițiilor productive și a competitivității, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar (termen de avizare: 24.02.2026) – Inițiator: Ministerul Finanțelor
  2. Proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul energiei în vederea promovării producerii de biometan (termen de avizare: 2.03.2026) – Inițiator: Ministerul Energiei
  3. Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, în vederea informării debitorului asupra prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită (b17/03.02.2026) (termen de avizare: 25.02.2026) – Inițiator: Lucian-Nicolae ANDRUŞCĂ – deputat PSD
  4. Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.123/2012 energiei electrice şi a gazelor naturale (b20/03.02.2026) (termen de avizare: 24.02.2026) – Inițiatori: senatori si deputați PNL, PSD, AUR, UDMR, SOS
  5. Propunere legislativă privind instituirea anului 2026 ca „Anul Centenar al Partidului Naţional Ţărănesc” (b21/03.02.2026) (termen de avizare: 24.02.2026) – Inițiatori: deputați PNL și neafiliați
  6. Propunere legislativă pentru reglementarea, autorizarea şi protecţia activităţilor de natură sexuală (b24/03.02.2026) (termen de avizare: 25.02.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD, PNL, POT, neafiliați
  7. Propunere legislativă pentru instituirea zilei de 18 iulie ca „Ziua Naţională a Rezistenței Anticomuniste din România” (b26/03.02.2026) (termen de avizare: 25.02.2026) – Inițiatori: deputați PNL
  8. Propunere legislativă pentru abrogarea Legii nr.241/2025 (b29/04.02.2026) (termen de avizare: 25.02.2026) – Inițiatori: deputați AUR, neafiliați
  9. Propunere legislativă privind instituirea Zilei Alesului Local (b30/04.02.2026) (termen de avizare: 25.02.2026) – Inițiatori: deputați PSD, neafiliați
  10. Propunere legislativă pentru modificarea art.113 din Codul penal – reducerea limitei de vârstă a răspunderii penale de la 14 la 12 ani, exclusiv pentru infracţiunea de omor, condiţionată de discernământ (b34/04.02.2026) (termen de avizare: 25.02.2026) – Inițiator: Ştefan-Alexandru BĂIŞANU – deputat PSD
  11. Propunere legislativă pentru modificarea art.94 alin.(2) al Legii nr.208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente (b38/05.02.2026) (termen de avizare: 25.02.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
  12. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (b39/05.02.2026) (termen de avizare: 25.02.2026) – Inițiator: Corneliu NEGRU – senator AUR

Ce a decis Comisia:

1. Aviz favorabil pentru Proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului privind instituirea unor măsuri de relansare economică, creștere a investițiilor productive și a competitivității, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar

  • Obiectul de reglementare: Proiectul de Ordonanță de Urgență pentru relansarea economică instituie un mecanism integrat de susținere a „investițiilor strategice” (proiecte de minim 1 miliard de lei), introducând un credit fiscal extins pe 7 ani pentru diminuarea impozitului pe profit și, ca măsură radicală, derogarea de la Codul Administrativ pentru a permite concesionarea directă a terenurilor statului către investitori fără licitație publică. Actul mobilizează capitalul privat (fonduri de pensii) și bugetar pentru domenii critice precum tehnologia „zero net”, mineralele rare și industria de apărare, oferind totodată granturi pentru start-up-urile diasporei, totul cu scopul de a reduce deficitul comercial și de a evita recesiunea economică.

2. Aviz favorabil pentru Proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul energiei în vederea promovării producerii de biometan

3. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, în vederea informării debitorului asupra prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită (b17/03.02.2026)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă b17/2026 are ca obiectiv completarea Codului de procedură civilă (Legea nr. 134/2010) pentru a proteja debitorii de executările silite abuzive, vizând în mod specific cazurile în care datoria este deja prescrisă, dar debitorul nu știe că se poate apăra. Principala modificare adusă de acest act normativ este instituirea unei obligații legale de informare: executorul judecătoresc sau instanța (prin actele de procedură) va trebui să înștiințeze explicit debitorul că are dreptul să invoce prescripția dreptului de a cere executarea silită. Până acum, prescripția nu opera din oficiu, iar dacă debitorul nu o invoca (adesea din necunoaștere), executarea continua chiar și pentru datorii vechi, stinse legal. De asemenea, proiectul introduce o măsură de responsabilizare a creditorilor (bănci, recuperatori de creanțe etc.): dacă aceștia demarează sau continuă o executare silită pentru o creanță prescrisă, vor fi obligați să suporte toate cheltuielile de executare și pot răspunde pentru prejudiciile cauzate debitorului. Măsura urmărește să descurajeze practica firmelor de recuperare de a reactiva datorii „moarte” sperând în pasivitatea datornicilor.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă este redundantă în raport cu cadrul normativ existent, întrucât regimul prescripției și posibilitatea invocării acesteia sunt deja reglementate în legislația civilă și procesual civilă, iar debitorul beneficiază de garanții procedurale adecvate pentru protejarea drepturilor sale. Introducerea obligației creditorului de a comunica un document distinct privind situația prescripției adaugă o formalitate suplimentară, fără un beneficiu proporțional în planul protecției debitorului, dar cu potențial de a genera sarcini administrative și litigii suplimentare. De asemenea, instituirea unei răspunderi exprese a creditorului pentru inițierea sau continuarea executării în contextul împlinirii termenului de prescripție, precum și condiționarea cererii de executare de dovada comunicării documentului, pot conduce la blocaje procedurale și la îngreunarea nejustificată a accesului la executarea silită. În ansamblu, intervenția legislativă este disproporționată și afectează echilibrul dintre drepturile creditorului și cele ale debitorului.

4. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.123/2012 energiei electrice şi a gazelor naturale (b20/03.02.2026)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă analizată (B20/2026) vizează completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 pentru a rezolva conflictul dintre infrastructura energetică și dezvoltarea agriculturii, având ca scop principal deblocarea investițiilor în sistemele de irigații care sunt momentan împiedicate de rețelele electrice aeriene. Cea mai importantă modificare pe care o aduce acest act normativ este instituirea unui drept procedural clar pentru proprietarii de terenuri agricole de a solicita și obține relocarea sau trecerea în subteran a liniilor electrice de distribuție care le traversează proprietatea, atunci când acestea blochează activitățile agricole performante (cum ar fi instalarea pivoților de irigații sau accesul utilajelor mari), corectând astfel asimetria actuală a legii care proteja doar dreptul de servitute al operatorilor de rețea, fără a oferi fermierilor o pârghie legală pentru eliberarea terenului necesar modernizării.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: apreciem că acesta nu îndeplinește condițiile de necesitate, fundamentare și proporționalitate, pentru considerentele detaliate în cele ce urmează: clarificări privind cadrul normativ aplicabil relocării infrastructurii electrice inițiativa legislativă are ca obiect facilitarea posibilității proprietarilor de terenuri agricole de a solicita relocarea infrastructurii electrice aeriene, exclusiv prin trecerea acesteia în subteran. În fundamentare este evidențiată necesitatea instituirii unui mecanism care să permită formularea și soluționarea unor astfel de solicitări. în acest context, apreciem utilă o analiză a cadrului normativ deja existent în materie. astfel, Legea nr. 123/2012 reglementează, la art. 44 alin. (7)–(8), posibilitatea modificării instalațiilor electrice, inclusiv în scopul eliberării amplasamentului. Dispozițiile legale, în vigoare, creează premisele pentru realizarea lucrărilor de deviere sau relocare, în condițiile stabilite de lege. de asemenea, reglementările secundare emise de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), respectiv Ordinele nr. 25/2026, nr. 239/2019 și nr. 59/2013, detaliază: procedura aplicabilă solicitărilor de modificare sau eliberare a amplasamentului; responsabilitățile privind suportarea costurilor; condițiile tehnice de coexistență; etapele de realizare a lucrărilor. în practică, aceste mecanisme permit analizarea și soluționarea solicitărilor privind modificarea infrastructurii electrice, fără a fi condiționate exclusiv de existența unui interes public general. Totodată, soluțiile tehnice identificate nu sunt limitate la trecerea în subteran a rețelelor aeriene, ci sunt stabilite de la caz la caz, în funcție de criterii tehnice, economice și de eficiență a implementării. în acest sens, apreciem că nu poate fi reținută existența unui vid legislativ și nici a unui blocaj juridic sau investițional care să justifice intervenția legislativă propusă. 2. limitarea soluțiilor tehnice și afectarea principiului eficienței propunerea impune, în esență, prevalența soluției de trecere din LEA în LES, eliminând posibilitatea identificării celei mai eficiente soluții tehnico-economice, de la caz la caz. Această abordare contravine principiilor de eficiență și optimizare a investițiilor în infrastructura energetică și poate conduce la costuri nejustificate și la soluții suboptime din punct de vedere tehnic. Legea nr. 123/2012 prevede la Art. 44 alin (6): Rețelele electrice de distribuție se dezvoltă pe baza principiilor de eficiență economică, cu respectarea planurilor de urbanism, a dreptului de proprietate, a protecției mediului, a sănătății şi vieții persoanelor şi cu economisirea energiei, conform normelor tehnice şi de siguranță cuprinse în reglementările tehnice în vigoare. 3. problema regimului juridic al proprietății simpla schimbare a soluției tehnice (aerian/subteran) nu poate constitui, în sine, un temei juridic pentru modificarea titularului dreptului de proprietate asupra activului. Se ridică, astfel, o problemă fundamentală de ordin juridic: modul în care o linie electrică aflată în proprietatea operatorului de distribuție ar putea trece în proprietatea statului exclusiv ca efect al trecerii acesteia în subteran. asemenea modificare a regimului juridic al bunului: nu este fundamentată pe un temei constituțional sau legal clar; nu este corelată cu regimul juridic al concesiunilor și al bunurilor aferente serviciului public de distribuție a energiei electrice; generează incertitudine cu privire la dreptul de proprietate și la regimul investițiilor realizate. Instituirea unor obligații care exced prevederilor licenței operatorilor de distribuție operatorii de rețea își desfășoară activitatea în baza unei licențe acordate de ANRE, în condițiile Legii nr. 123/2012. Astfel, acesta nu are nicio atribuție de a interveni în negocierea dintre solicitant și alți proprietari cu privire la cuantumul despăgubirilor aferente drepturilor de uz și servitute. În plus, amplasarea rețelei electrice pe proprietatea unui terț se poate face doar cu acordul acestuia. de asemenea, nu există nicio justificare legală prin care operatorul de rețea să poată avea calitate procesuală într-un eventual litigiu dintre solicitant și ceilalți proprietari afectați privind cuantumul despăgubirilor. implicații tehnice și economice majore pentru ceilalți utilizatori ai rețelei propunerea nu distinge între diferitele categorii de linii de distribuție (medie tensiune – MT, respectiv 110 kV), deși implicațiile tehnice și sistemice sunt fundamental diferite și presupun costuri importante. lucrările de trecere în subteran a rețelelor electrice de medie și înaltă tensiune sunt complexe și presupun întreruperea alimentării pentru mii de clienți. Sunt zone de rețea care nu permit tehnic soluții alternative de alimentare (în buclă) pe timpul lucrărilor. În plus, intențiile proprietarilor de terenuri legate de eliberarea amplasamentelor, decalate în timp, pot duce la indisponibilizări de lungă durată a acestor linii. aspecte tehnice și economice pe care inițiativa legislativă nu le ia în considerare din perspectiva impunerii soluției de trecere în subteran: când o linie de 110 kV este parțial aeriană și parțial subterană, la punctele unde se face trecerea trebuie construite instalații speciale (echipamente de protecție și conectare). Asta înseamnă că, deși se eliberează terenul de pe traseul vechii linii aeriene, vor trebui ocupate alte suprafețe de teren pentru punctele de conexiune. Aceste aspecte implică investiții importante cu impact în costurile suportate de ceilalți utilizatori ai rețelei. pentru liniile de medie tensiune sunt costuri legate de investiții conexe în stații și echipamente precum cabine de secționare. toate aceste costuri se vor reflecta inevitabil în tariful de distribuție, fiind suportate de toți consumatorii. Considerăm că beneficiul real al trecerii în subteran trebuie evaluat în raport cu interesul public și stabilitatea rețelei. Aspecte privind corelarea cu normele de tehnică legislativă raportat la exigențele stabilite prin Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, textul inițiativei nu asigură coerența și claritatea reglementării propuse în privința următoarelor aspecte: clarificarea necesității intervenției legislative – Pentru consolidarea fundamentării, ar fi fost necesară o detaliere a eventualelor dificultăți practice întâmpinate în aplicarea cadrului normativ actual, inclusiv prin indicarea unor situații concrete. O astfel de analiză poate evidenția dacă problema este una de conținut normativ (lacune, contradicții, neclarități) sau mai degrabă una de implementare și pot fi remediate prin soluții administrative și nu neapărat prin modificarea legislației. evitarea paralelismelor normative – Introducerea art. 51¹ – privind procedura de relocare/trecere în subteran – prezintă elemente care se suprapun cu dispozițiile art. 44 alin. (7)–(9) din Legea nr. 123/2012. fundamentarea tehnică şi economică – Având în vedere implicațiile tehnice și financiare ale relocării infrastructurii electrice (inclusiv trecerea în subteran), ar fi fost necesară completarea expunerii de motive cu o analiză de impact care să evalueze costurile, termenele de implementare și efectele asupra operatorilor de rețea și utilizatorilor.

5. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind instituirea anului 2026 ca „Anul Centenar al Partidului Naţional Ţărănesc” (b21/03.02.2026)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă b21/2026 are ca scop instituirea anului 2026 drept „Anul Centenar al Partidului Național Țărănesc”, pentru a marca 100 de ani de la formarea istorică a acestei formațiuni politice (prin fuziunea Partidului Național Român din Transilvania cu Partidul Țărănesc din Vechiul Regat în 1926). Actul normativ creează cadrul legal pentru ca autoritățile centrale și locale să poată finanța și organiza manifestări cultural-științifice dedicate acestui eveniment, obligând totodată Societatea Română de Radiodifuziune și Televiziunea Română să includă în programele lor materiale de promovare a istoriei și semnificației acestui partid în dezvoltarea democratică a României.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă are potențialul de a crea precedent pentru ca partidele politice să fie sărbătorite de către statul român. În acest context, nu este adecvată instituirea anului 2026 ca Anul Centenar al Partidului Național Țărănesc, istoria acestui partid fiind una marcată atât de reușite, cât și de eșecuri cu consecințe asupra societății românești. Astfel, deși nu poate să fie negată contribuția unor lideri politici ai partidului la dezvoltarea statului român, activitatea generală a partidului a fost una politică.

6. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru reglementarea, autorizarea şi protecţia activităţilor de natură sexuală (b24/03.02.2026)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă b24/2026 are ca obiectiv fundamental reglementarea juridică a activităților de natură sexuală comercială, propunând practic legalizarea și fiscalizarea prostituției, care ar trece din zona ilicitului penal în sfera profesiilor liberale autorizate. Actul normativ instituie obligativitatea obținerii unui certificat de autorizare pentru prestatori, condiționând desfășurarea activității de împlinirea vârstei de 18 ani, efectuarea unor controale medicale periodice stricte și plata impozitelor pe venit, totodată interzicând practicarea acestei meserii în spații publice, în apropierea școlilor sau a instituțiilor religioase. Prin aceste măsuri, proiectul urmărește scoaterea fenomenului de sub controlul grupărilor infracționale, reducerea riscurilor de sănătate publică și crearea unui cadru legal care să permită protecția socială a persoanelor implicate, simultan cu generarea de venituri la bugetul de stat.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: formulează o serie de obiective care, la nivel declarativ, ar urmări protejarea persoanelor implicate și reducerea fenomenelor infracționale conexe. Totuși, analiza fiecărui scop în parte, prin raportare la experiența statelor care au adoptat modele similare și la datele empirice disponibile, ridică semne serioase de întrebare cu privire la eficiența și coerența acestor intenții: protejarea sănătății fizice și psihice, a integrității și demnității persoanelor care desfășoară activități de natură sexuală (lit. a). Deși legea menționează protecția fizică și psihică, experiența supraviețuitoarelor exploatării sexuale arată că legalizarea nu asigură, în practică, siguranța sau demnitatea. În statele care au legalizat prostituția (Olanda, Germania, Elveția, Austria), femeile sunt expuse în continuare la violență fizică și sexuală: studiile arată că 41% dintre ele au raportat agresiuni, iar ratele de mortalitate sunt semnificativ mai mari decât în populația generală. Controalele medicale și reglementările nu neutralizează inegalitatea de putere dintre client și persoana aflată în prostituție, iar sănătatea femeilor rămâne subordonată cererii sexuale a clienților; revenirea și combaterea exploatării sexuale, a abuzului, a constrângerii și a traficului de persoane în legătură cu aceste activități (lit. b). Legalizarea nu reduce traficul de persoane, ci îl amplifică. Un raport asupra situației din Olanda arată că anual sunt identificate între 5.000 și 8.000 de victime ale traficului de persoane; două treimi sunt forțate în industria sexului, iar 21% provin din trafic transfrontalier pentru prostituție. Experiența Germaniei post-legalizare (2002) indică, de asemenea, creșterea complexității rețelelor de exploatare și dificultatea autorităților de a monitoriza exploatatorii; asigurarea exercitării activităților sexuale în condiții de legalitate (lit. c). Acest obiectiv normalizează piața sexuală și consolidează ideea că trupul femeilor este un bun tranzacționabil. Legalizarea creează un cadru care protejează mai degrabă consumatorii și exploatatorii decât persoanele vulnerabile, ignorând violența intrinsecă industriei sexului. În Germania și Olanda, prostituția „legală” nu a redus agresiunile: femeile continuă să fie controlate de proxeneți, iar violența sexuală rămâne omniprezentă; statul devine complice la exploatare. În timp ce transparența fiscală poate fi un obiectiv administrativ, ea nu contribuie la protecția victimelor sau la reducerea exploatării. Profitul din prostituția legalizată poate facilita traficul de persoane și controlul exercitat de proxeneți sau operatori de bordeluri, așa cum s-a observat în Germania și Elveția, unde legalizarea nu a împiedicat exploatarea economică și violența sistemică. În acest scenariu, statul, prin taxele colectate de la persoanele exploatate, ar putea deveni complice; deficit de personal specializat în combaterea criminalității organizate. La nivelul principalelor instituții publice cu competențe în combaterea traficului de persoane, de exemplu IGPR sau DIICOT, există un deficit de personal situat la aproximativ 20%, pe lângă fluctuația de personal, care determină o nevoie constantă de instruire. Proactivitatea în vederea identificării victimelor în rândul persoanelor vulnerabile este o necesitate a sistemului antitrafic, care nu poate fi îndeplinită în lipsa personalului suficient și specializat; victimele traficului prin exploatare sexuală sunt, în majoritate, copii. Componenta minorilor reprezintă unul dintre cele mai critice elemente ale fenomenului exploatării sexuale. În perioada 2019–2023, numărul minorilor identificați anual variază între aproximativ 221 și 327 de cazuri, reprezentând, în majoritatea anilor, între 40% și peste 55% din totalul victimelor. În anii 2021 și 2023, România s-a situat între primele trei state din UE ca număr de minori identificați, alături de Franța, Italia și Germania. În 2024, datele naționale indică 277 (45,40%) minori din totalul de 610 victime, confirmând menținerea unei ponderi ridicate a copiilor în structura victimelor. Profilul victimelor minore este puternic feminizat, fetele adolescente reprezentând constant majoritatea covârșitoare, fenomen corelat direct cu prevalența exploatării sexuale și a pornografiei infantile. Această tendință reflectă vulnerabilități structurale legate de sărăcie, abandon școlar, violență familială, lipsa accesului la servicii de protecție și expunerea crescută în mediul online. O creștere a cererii de servicii sexuale va duce la o vulnerabilizare și mai mare la exploatare a copiilor și adolescenților; sub aspect tehnic, propunerea legislativă intră în contradicție flagrantă cu normele Codului penal, respectiv cu dispozițiile art. 213, care incriminează proxenetismul. Conform Codului penal român, dar și celorlalte reglementări similare din Europa, proxenetismul reprezintă determinarea sau înlesnirea practicării prostituției. Or, din acest punct de vedere, crearea unui cadru legal care să „reglementeze” desfășurarea serviciilor sexuale reprezintă o veritabilă înlesnire a practicării prostituției. Cu alte cuvinte, prin protejarea și încurajarea acestei activități, statul devine subiectul activ al infracțiunii de proxenetism, contrazicând propria politică penală; asigurarea unui cadru legal în care serviciile de natură sexuală pot fi prestate va crește exploatarea și traficul de persoane, așa cum arată experiența statelor care au legalizat această activitate, exacerbând vulnerabilitățile deja existente în țara noastră: sărăcia, lipsa alternativelor reale, violența anterioară și marginalizarea socială.

7. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru instituirea zilei de 18 iulie ca „Ziua Naţională a Rezistenței Anticomuniste din România” (b26/03.02.2026)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă b26/2026 are ca obiectiv instituirea zilei de 18 iulie ca „Ziua Naţională a Rezistenței Anticomuniste din România”, dată cu o puternică încărcătură simbolică ce marchează începutul eliminării sistematice a opoziției democratice prin arestarea liderilor țărăniști în urma înscenării de la Tămădău din 1947. Actul normativ creează cadrul legal pentru organizarea de manifestări cultural-educative și comemorative de către autoritățile centrale și locale, obligând totodată Societatea Română de Radiodifuziune și Televiziunea Română să difuzeze emisiuni speciale dedicate memoriei victimelor regimului totalitar și istoriei luptei împotriva comunismului.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: nu este necesar un act normativ pentru a celebra un moment istoric, ci astfel de rememorări și celebrări de momente importante se pot realiza de către entitățile juridice care au ca scop promovarea momentelor istorice.

8. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru abrogarea Legii nr.241/2025 (b29/04.02.2026)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă b29/2026 are ca obiectiv principal abrogarea Legii nr. 241/2025, un act normativ recent care modificase și completase legislația privind combaterea extremismului (Ordonanța de urgență nr. 31/2002 și Legea nr. 157/2018). Inițiativa urmărește revenirea la cadrul legal anterior, argumentând că legea vizată pentru abrogare, care a introdus pedepse mai aspre pentru distribuirea materialelor antisemite și a extins definițiile faptelor de natură xenofobă, ar restrânge excesiv drepturile fundamentale, în special libertatea de exprimare și libertatea academică. Textul propunerii susține că măsurile introduse în 2025 nu respectă principiile necesității și proporționalității, generând riscuri de autocenzură și de aplicare arbitrară, motiv pentru care se impune eliminarea acestora pentru a restabili echilibrul dintre combaterea discursului instigator la ură și protejarea pluralismului de idei într-o societate democratică.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: având în vedere raționamentele prezentate de inițiator în expunerea de motive pentru abrogarea Legii nr. 241/2025, menționăm faptul că toate aspectele sesizate au fost adresate de Curtea Constituțională a României prin decizia nr. 355 din 10 iulie 2025, care a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de anumiți deputați atunci când proiectul de lege se afla inițial în circuitul legislativ. Conform deciziei CCR, s-a concluzionat că forma actuală a Legii nr. 241/2025 nu reprezintă o ingerință asupra libertății de exprimare, informare și învățătură, întrucât, în urma aplicării testului de proporționalitate, legea își găsește justificarea raportat la exigențele indicate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul scopului legitim și al măsurii adecvate și necesare într-o societate democratică, păstrând echilibrul just între interesele colective și cele individuale.

9. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind instituirea Zilei Alesului Local (b30/04.02.2026)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă b30/2026 are ca obiectiv instituirea zilei de 9 februarie ca „Ziua Alesului Local”, dată cu o semnificație istorică aparte, marcând momentul desfășurării primelor alegeri locale democratice după Revoluția din 1989. Actul normativ creează cadrul legal pentru ca autoritățile administrației publice centrale și locale să organizeze manifestări cultural-educative și programe evocatoare, oferind totodată posibilitatea acordării de premii, medalii și titluri onorifice aleșilor locali pentru merite deosebite în activitate. În susținerea acestor demersuri, proiectul prevede implicarea posturilor publice de radio și televiziune prin difuzarea de materiale dedicate, iar fondurile necesare organizării evenimentelor vor putea fi asigurate din bugetele locale sau, după caz, din cele centrale, în limita alocărilor disponibile.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: într-un context economic nefavorabil marcat de deficit bugetar și recesiune tehnică nu este oportună implicarea de cheltuieli suplimentare din partea administrației publice centrale și locale, prevăzute de prezenta propunere legislativă.

10. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru modificarea art.113 din Codul penal – reducerea limitei de vârstă a răspunderii penale de la 14 la 12 ani, exclusiv pentru infracţiunea de omor, condiţionată de discernământ (b34/04.02.2026)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă b34/2026 vizează modificarea articolului 113 din Codul Penal pentru a coborî pragul minim al răspunderii penale de la 14 la 12 ani, însă strict pentru infracțiunea de omor și numai în cazurile în care se poate dovedi discernământul minorului. Inițiativa apare pe fondul unei creșteri a violenței juvenile și a unor cazuri recente de infracțiuni grave comise de minori sub 14 ani, care în prezent nu pot fi trași la răspundere penală indiferent de gravitatea faptei. Proiectul propune un regim derogatoriu prin care minorii cu vârsta între 12 și 14 ani să poată răspunde penal exclusiv pentru omor, condiționat de o expertiză medico-legală psihiatrică ce atestă capacitatea de a înțelege consecințele faptelor, punând totodată accent pe măsuri de recuperare, educație și reintegrare socială, adaptate dezvoltării lor.
  • Aviz FAVORABIL, cu observația: decizia de scădere a vârstei pentru răspunderea penală nu trebuie limitată doar la fapta de omor, ci și la toate faptele penale care implică violență. Iar răspunderea trebuie să fie corelată întotdeauna cu existența discernământului.

11. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea art.94 alin.(2) al Legii nr.208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente (b38/05.02.2026)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă b38/2026 vizează modificarea articolului 94 alineatul (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, având ca scop eliminarea pragului electoral alternativ care permite accesul în Parlament al partidelor ce nu întrunesc procentul național de 5%. Actul normativ propune abrogarea excepției actuale prin care o formațiune politică poate obține mandate parlamentare dacă realizează cel puțin 20% din totalul voturilor valabil exprimate în patru circumscripții electorale, impunând astfel ca singură condiție de reprezentare atingerea pragului electoral de 5% la nivel național. Măsura este justificată prin necesitatea respectării principiului egalității de șanse între competitorii electorali și a reprezentativității naționale, eliminând avantajul competitiv al formațiunilor cu electorat concentrat doar în anumite zone geografice în detrimentul partidelor cu susținere difuză la nivelul întregii țări.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: majorarea pragului alternativ la 8 circumscripții poate restrânge excesiv accesul formațiunilor politice emergente sau cu susținere regională legitimă, afectând pluralismul politic și echilibrul proporționalității consacrat constituțional. Măsura riscă să producă o barieră suplimentară de reprezentare fără o fundamentare suficientă privind necesitatea și proporționalitatea intervenției, limitând capacitatea minorităților naționale să fie reprezentate adecvat în Parlamentul României.

12. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (b39/05.02.2026)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă b39/2026 are ca obiectiv modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 pentru a înăspri regimul sancționator aplicabil infracțiunilor de trafic și consum ilicit de droguri, considerând legislația actuală insuficientă pentru descurajarea fenomenului. Actul normativ propune eliminarea posibilității instanțelor de judecată de a dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea acesteia în cazul traficanților, impunând astfel executarea efectivă a pedepselor privative de libertate. De asemenea, inițiativa vizează introducerea unor măsuri coercitive mai ferme pentru consumatori și instituie obligativitatea evaluării acestora în scopul includerii lor în circuitul integrat de asistență medicală și psihologică, punând accent pe necesitatea unor pârghii legale mai dure pentru combaterea criminalității organizate din acest spectru.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: soluțiile propuse accentuează componenta represivă, în detrimentul acțiunilor de prevenției. Combaterea eficientă a consumului de droguri presupune intervenții timpurii în școli, programe comunitare susținute, educație pentru sănătate, campanii de informare și servicii accesibile de consiliere, care reduc cererea și vulnerabilitatea, nu doar sancțiuni sporite. Eliminarea posibilității individualizării judiciare și accentuarea pedepsei privative de libertate riscă să genereze efecte contraproductive, inclusiv supraaglomerarea sistemului penitenciar, fără a aborda cauzele structurale ale fenomenului.

Concluzii

În ședința din 17 februarie 2026, Comisia C5 a analizat 12 proiecte de acte normative, formulând 2 avize favorabile, 1 aviz favorabil cu observații și 9 avize nefavorabile.

Motivarea avizelor nefavorabile (b17, b20, b21, b24, b26, b29, b30, b38, b39) și observațiile formulate (b34) sunt redate integral mai sus.

Din partea Fundației Naționale pentru Tineret a participat la ședință Georgiana LICĂ.

Proiectele de aviz ale comisiei au fost supuse aprobării Plenului CES (18.02.2026).