Ședința C5 (24.02.2026): Proiecte din domeniile protecție socială, mediu, educație, cultură, muncă, agricultură, siguranță alimentară

Comisia pentru educație, tineret, sport, cercetare, formare profesională și cultură (C5) din cadrul Consiliului Economic și Social (CES) s-a reunit în ședință marți, 24 februarie 2026, pentru a discuta și aviza o serie de proiecte de acte normative. Ședința a avut loc online.

Ordinea de zi propusă

Comisia a avut în atenție elaborarea proiectelor de aviz la următoarele proiecte de acte normative:

  1. Proiect de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea măsurilor de organizare și funcționare, precum și de reorganizare ale Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva (termen de avizare: 3.03.2026) – Inițiator: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
  2. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului preuniversitar nr.198/2023 (plx60/16.02.2026) (termen de avizare: 3.03.2026) – Inițiatori: deputați PNL
  3. Propunere legislativă pentru protecţia minorilor împotriva riscurilor utilizării rețelelor sociale (plx61/16.02.2026) (termen de avizare: 3.03.2026) – Inițiatori: deputați SOS RO
  4. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.282/2005 privind organizarea activității de transfuzie sanguină, donarea de sânge și componente sanguine de origine umană, precum și asigurarea calității și securității sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice (b40/09.02.2026) (termen de avizare: 5.03.2026) – Inițiatori: deputați AUR, POT, SOS RO, neafiliați
  5. Propunere legislativă pentru completarea art.36 alin.(7) din Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului (b41/09.02.2026) (termen de avizare: 5.03.2026) – Inițiatori: deputați PSD
  6. Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.117/2017 privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizația Levantului (b43/10.02.2026) (termen de avizare: 5.03.2026) – Inițiatori: deputați PNL, PSD
  7. Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului (b45/10.02.2026) (termen de avizare: 5.03.2026) – Inițiator: Ştefan-Alexandru BĂIŞANU – deputat PSD
  8. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.53/2003 – Codul muncii și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.217/2000 privind structura coșului minim de consum pentru un trai decent în România (b47/10.02.2026) (termen de avizare: 3.03.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD, USR, PNL, minorități
  9. Propunere legislativă pentru instituirea unei cotizații profesionale agricole voluntare aplicate fermierilor pentru finanțarea Asociațiilor Profesionale membre în Organizații Profesionale/ Interprofesionale reprezentative din sectorul agroalimentar (b48/10.02.2026) (termen de avizare: 5.03.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR, PSD, PNL, UDMR
  10. Propunere legislativă privind protecţia minorilor sub 16 ani pe platformele de social media (b54/11.02.2026) (termen de avizare: 5.03.2026) – Inițiator: Raisa ENACHI – deputat neafiliat

Ce a decis Comisia:

1. Aviz favorabil cu observații pentru Proiect de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea măsurilor de organizare și funcționare, precum și de reorganizare ale Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva

  • Obiectul de reglementare: Are ca obiectiv principal eficientizarea administrării fondului forestier de stat și alinierea la principiile moderne de guvernanță corporativă, reprezentând o măsură de reformă asumată de România prin PNRR și corelată cu noul Cod Silvic. Actul normativ propune o structură administrativă mult mai suplă prin reducerea drastică a funcțiilor de conducere și comasarea direcțiilor județene în 16-19 direcții silvice regionale, stabilind criterii stricte de performanță pentru directorii cu mandate de 5 ani și centralizarea concursurilor de angajare pentru a garanta transparența. Deși inițiativa guvernamentală urmărește combaterea exploatărilor ilegale și reducerea cheltuielilor bugetare, aceasta a stârnit reacții puternice din partea sindicatelor din domeniu, care avertizează asupra riscului unor concedieri colective și a provocărilor sociale cauzate de necesitatea relocării personalului din structurile teritoriale desființate.
  • Aviz FAVORABIL, cu observațiile: cu toate că, față de varianta anterioară a proiectului de Hotărâre a Guvernului, indicatorii de performanță cuprinși în Anexa 3 sunt într-o formă îmbunătățită, în continuare sunt absenți indicatorii care să facă referire la valorificarea superioară și în cascadă a masei lemnoase. În acest sens, considerăm că sunt necesari indicatori mai fermi cu privire la investiții, cel cuprins la poziția 8 fiind destul de vag. Reforma Romsilva ar trebui să se bazeze pe un concept clar de reinvestire a profiturilor pentru dotări cu mijloace de producție, pentru digitalizare și cercetare-dezvoltare, precum și pentru dezvoltarea și întreținerea infrastructurii forestiere (drumuri forestiere, depozite de masă lemnoasă, etc.), care că concure la valorificarea superioară a masei lemnoase și să sprijine creșterea competitivității sectoarelor economice bazate pe resursele pădurii, precum industria de prelucrare a lemnului, industria mobilei, etc. de asemenea, sunt necesare clarificări cu privire la indicatorul financiar cuprins la poziția 3, referitor la profitul net raportat la suprafață. Este necesară precizarea unității de măsură avută în vedere pentru suprafață.

2. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului preuniversitar nr.198/2023 (plx60/16.02.2026)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă plx60/2026 pentru modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 vizează introducerea obligatorie a disciplinei „Educație media și digitală” în planurile-cadru ale învățământului gimnazial și liceal. Actul normativ reglementează direct asigurarea unui cadru curricular național uniform pentru formarea competențelor de alfabetizare media și digitală, depășind astfel stadiul actual în care aceste noțiuni depindeau de inițiative locale sau cursuri opționale sporadice. Măsurile propuse includ stabilirea unor cerințe clare privind programele școlare, formarea specifică a cadrelor didactice și dezvoltarea resurselor educaționale necesare, având ca scop principal dezvoltarea discernământului informațional al elevilor, combaterea eficientă a dezinformării și crearea unor mecanisme solide de protecție civică și personală în mediul digital.

3. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru protecţia minorilor împotriva riscurilor utilizării rețelelor sociale (plx61/16.02.2026)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă plx61/2026 privind protecția minorilor împotriva riscurilor utilizării rețelelor sociale vizează combaterea efectelor negative majore pe care mediul online le are asupra dezvoltării emoționale și sănătății mintale a copiilor. Actul normativ reglementează direct restricționarea accesului liber la rețelele sociale pentru minorii sub vârsta de 16 ani, permițând utilizarea acestora doar cu acordul explicit și verificabil al părinților sau reprezentanților legali. Totodată, instituie obligații stricte pentru furnizorii de platforme de a implementa instrumente reale de verificare a vârstei la crearea conturilor, cu scopul de a preveni fenomene alarmante precum dependența digitală, cyberbullying-ul și expunerea la conținuturi nocive. Măsurile propuse nu reprezintă acte de cenzură, ci creează un cadru juridic imperativ de responsabilizare a companiilor tech, aliniat la standardele europene (GDPR și Digital Services Act), având ca obiectiv primordial plasarea siguranței minorului în centrul politicilor de reglementare a spațiului digital.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: în timp ce împărtășim preocuparea autorităților române pentru protecția minorilor în mediul digital, considerăm importantă existența unui cadru coerent care să asigure siguranța online printr-o colaborare constructivă cu toate părțile implicate. În acest sens, atragem atenția că, în forma actuală, proiectul de act normativ aflat în dezbatere ridică probleme de compatibilitate cu dreptul Uniunii Europene și pot genera un impact negativ disproporționat asupra mediului de afaceri și inovării; adoptarea unor măsuri legislative la nivel național în domeniul protecției minorilor în mediul online este nu numai inoportună, ci riscă să afecteze piața unică europeană și să înlăture de pe piața românească operatori ai anumitor platforme de la nivel mondial. Există un cadru de reglementare armonizat la nivel cu privire la furnizorii de servicii online și garantarea unui mediu digital sigur, incident platformelor digitale care operează pe întreg teritoriul european, inclusiv în România; prin adoptarea Regulamentului (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (în continuare Regulamentul privind serviciile digitale – DSA), Uniunea Europeană și-a propus să elimine fragmentarea pieței unice în privința serviciilor digitale, facilitând astfel interoperabilitatea și inovarea, dar și garantarea unui mediu online sigur și de încredere pentru consumatori. Regulamentul vine cu obligații pentru furnizorii de servicii intermediare, așa cum sunt definite la art. 3 lit. (g), cu privire la conținut, informare, tranzacții comerciale online, asigurând totodată un echilibru între protejarea drepturilor utilizatorilor și asigurarea unui mediu concurențial just în sectoarele digitale. Regulamentul instituie obligații pentru platformele digitale, în sensul adoptării unor măsuri care să: contracareze conţinutul ilegal și să asigure o reacţie rapidă pentru eliminarea acestuia (propagandă, știri false, incitare la ură, abuzuri asupra copiilor); combată comercializarea produselor și serviciilor ilegale; implementeze instrumente de moderare a conţinutului, asigurând și opţiuni de contestare a deciziilor de eliminare/restricţionare a conţinutului utilizatorilor; restricţioneze publicitatea destinată copiilor și modelarea anunţurilor publicitare în baza datelor cu caracter personal sensibile (gen, orientare sexuală, rasă, religie sau convingeri politice); – restricţioneze elementele de design manipulator (dark patterns). din perspectiva protecției minorilor, preambulul Regulamentului recunoaște în mod explicit ca fiind un obiectiv principal al politicilor Uniunii Europene, precum și o serie de elemente, cu caracter non-exhaustiv, ce ar trebui avute în vedere de către furnizorii de platforme online foarte mari și de motoare de căutare online foarte mari pentru evaluarea riscurilor pentru drepturile copiilor. Interesul superior al minorilor este evidențiat ca fiind unul dintre principalele elemente ce trebuie avute în vedere în proiectarea platformelor și a motoarelor de căutare, furnizorii trebuind să se asigure că minorii au acces la mecanismele prevăzute în Regulament, iar conținutul nu le periclitează dezvoltarea fizică, mentală sau morală; prevederile specifice protecției minorilor în mediul online se regăsesc cuprinse în art. 28 al Regulamentului, care la alin. (1) instituie obligația furnizorilor de platforme online accesibile minorilor de a adopta „măsuri adecvate și proporționale pentru a asigura un nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate a minorilor în cadrul serviciului lor.” Protecția drepturilor minorilor se regăsește cuprinsă și în prevederi subsecvente ce vizează evaluarea riscurilor, atenuarea riscurilor și standarde. Mai mult, art. 44 prevede la alin. (1) lit. g) faptul că măsurile specifice de protecție a minorilor în mediul online fac parte din acele subiecte pentru care Comisia se va consulta cu Comitetul european pentru servicii digitale și va sprijini elaborarea și punerea în aplicare a unor standarde europene și internaționale; fiind un regulament direct aplicabil, DSA nu permite adoptarea de măsuri naționale suplimentare. Obligațiile introduse prin proiectul de act normativ depășesc cadrul stabilit de DSA și pot genera conflicte de aplicare între cerințele naționale și obligațiile armonizate la nivel european, incertitudine juridică și costuri disproporționate de conformare. Este important de subliniat că DSA permite platformelor să determine cele mai potrivite măsuri de reducere a riscurilor pentru minori, în urma unor evaluări anuale de risc; în același timp, în Comunicarea cu privire la Agenda pentru Consumatori 2030, Comisia Europeană a anunțat demararea în 2026 a unei noi inițiative care să asigure echitatea digitală și protecția consumatorilor în mediul online, sub forma „Digital Fairness Act (DFA)”, care va acorda o atenție deosebită protecției copiilor în mediul online, pentru a reduce astfel expunerea minorilor la practici și caracteristici dăunătoare ale produselor digitale; în final, proiectul de act normativ contravine orientărilor Comisiei Europene privind protecția minorilor și, în mod particular, principiului proporționalității. Comisia Europeană recomandă ca măsurile de protecție să fie proporționale cu riscurile identificate, evitând restricții excesive. În mod concret, o interdicție generală pentru serviciile online poate fi disproporționată, deoarece nu toate serviciile prezintă același nivel de risc pentru minori. Potrivit orientărilor CE, controlul parental, deși util, nu poate substitui responsabilitatea platformelor de a proteja minorii, astfel că măsurile excesive sau intruzive trebuie evitate, iar implementarea unor mecanisme de protecție trebuie să fie echilibrată și scalabilă. În plus, în spiritul alinierii la inițiativele UE, România ar trebui să aibă în vedere demersurile Comisiei Europene pentru dezvoltarea unei soluții tehnice standardizate pentru verificarea vârstei, care să fie utilizată de toate statele membre, și să evite adoptarea unui mecanism național complex și potențial în contradicție cu această direcție; prin urmare, din cele expuse mai sus, reiese cu certitudine intenția legiuitorului european de a avea o reglementare uniformă în materie de servicii digitale, inclusiv cu privire la protecția minorilor în mediul online, ținând cont de caracterul transfrontalier al acestui tip de servicii. Impunerea unor obligații suplimentare în prestarea serviciilor în România este de natură a fragmenta piața unică și/sau a limita accesul anumitor companii pe piața din România; propunerile sunt generale, exagerate și nerealiste. Unele prevederi presupun modificarea Codului Penal pentru „expunerea gravă, repetată și nesupravegheată a minorului la rețele sociale, consecințe dovedite asupra sănătății sau dezvoltării acestuia, [care] poate constitui formă de neglijență”. Este dificil de dovedit impactul rețelelor sociale asupra sănătății și dezvoltării copilului\; sancțiunile sunt disproporționate, greu de aplicat și de urmărit, cum ar fi, de exemplu, „suspendarea temporară a activității”; există riscul ca această suspendare să degenereze cu ușurință în cenzură online sau în restricții digitale, control digital al informațiilor etc.

4. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.282/2005 privind organizarea activității de transfuzie sanguină, donarea de sânge și componente sanguine de origine umană, precum și asigurarea calității și securității sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice (b40/09.02.2026)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 282/2005 eficientizează acordarea beneficiilor materiale pentru donatorii de sânge prin eliminarea obligativității emiterii unui nou card valoric fizic la fiecare donare. Actul normativ reglementează direct modalitățile de recompensare, introducând opțiunea ca donatorii să poată alege fie reîncărcarea unui card electronic deja existent, fie virarea directă a contravalorii financiare aferente donării în contul lor bancar personal, măsuri menite să reducă cheltuielile administrative nejustificate și risipa materială.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: luând în considerare obiectul propunerii legislative B40/2026, care urmărește modificarea Legii nr. 282/2005 în sensul acordării contravalorii tichetelor de masă destinate donatorilor de sânge în bani, prin transfer pe carduri bancare, respectiv prin posibilitatea de a încărca cardurile de masă existente la fiecare donare, includem mai jos argumentele pentru care propunem emiterea unui aviz negativ. neconformitatea cu cadrul european și național privind caracterul neremunerat al donării. Directiva 2002/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului stabilește standardele de calitate și securitate pentru colectarea și utilizarea sângelui uman și consacră în mod expres caracterul neremunerat al donării. În considerentul (18) se prevede că „Donarea de sânge și componente sanguine ar trebui să fie voluntară și neremunerată.” în interpretarea Comisiei Europene, „neremunerat” înseamnă că donatorul nu poate primi bani sau echivalent în bani, fiind permise doar forme de compensare care nu constituie venit sau avantaj financiar, precum masa caldă, gustările sau tichetele de masă cu utilizare exclusiv alimentară. acordarea unei sume de bani pe un card bancar reprezintă, în mod evident, o remunerație, ceea ce contravine principiilor europene obligatorii pentru statele membre. Reglementările europene permit doar compensarea cheltuielilor efective sau acordarea unor beneficii strict alimentare, pentru a evita transformarea donării într-o activitate remunerată. tichetele de masă, în forma actuală, sunt conforme deoarece au utilizare limitată la produse alimentare și nu pot fi convertite în bani. Transformarea lor într-o sumă de bani transferată pe card bancar ar încălca direct aceste principii. la nivel național, Legea nr. 282/2005 stabilește la art. 3 lit. c): „Donarea de sânge este un act voluntar, anonim și neremunerat.” Totodată, art. 4 alin. (2) prevede: „Donatorii pot beneficia de tichete de masă, în condițiile legii.” Opțiunea legiuitorului pentru tichetul de masă ca formă de compensare reflectă tocmai necesitatea respectării caracterului neremunerat al donării și conformitatea cu normele europene. Acordarea banilor pe card bancar ar transforma compensația într-o plată, contrară atât legii interne, cât și obligațiilor europene. încălcarea principiului anonimatului și riscuri suplimentare: Legea nr. 282/2005 prevede în mod expres caracterul anonim al donării. Transferul unei sume de bani pe un card bancar presupune identificarea donatorului prin date bancare, înregistrarea tranzacției în sistemele financiare și posibilitatea corelării donării cu identitatea persoanei. Un asemenea mecanism nu poate garanta anonimatul, încălcând în mod direct art. 3 lit. c) din Legea nr. 282/2005. Menționăm că, deși cadrul legal nu interzice în mod expres reîncărcarea cardurilor de donatori, această practică nu este aplicată tocmai pentru a păstra anonimatul donatorilor de sânge. Modalitatea actuală de acordare a alocației de hrană, sub forma tichetului de masă, nu permite identificarea donatorului și respectă cerința legală de anonimat. În plus, acordarea de bani – indiferent de forma tehnică (transfer bancar sau card încărcat) – poate genera: stimularea donării motivate financiar, creșterea riscului de donări neeligibile, afectarea siguranței componentelor sanguine, presiune asupra donatorilor vulnerabili.

5. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea art.36 alin.(7) din Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului (b41/09.02.2026)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă pentru completarea art. 36 alin. (7) din Legea nr. 272/2004 urmărește protejarea mai eficientă a interesului superior al minorului prin clarificarea și extinderea situațiilor în care instanța poate acorda custodia exclusivă. Actul normativ reglementează explicit „motivele întemeiate” pentru care se poate decide exercitarea autorității părintești de către un singur părinte, introducând în lege situații clare precum: alcoolismul, boala psihică, dependența de droguri, violența față de copil sau față de celălalt părinte, precum și existența unor condamnări pentru trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni sexuale sau infracțiuni de violență. De asemenea, modificarea stabilește direct că dezinteresul și încălcarea repetată, cu rea-credință, a obligațiilor părintești, alături de orice altă imposibilitate obiectivă a părinților de a colabora, constituie temeiuri legale suficiente pentru acordarea autorității părintești exclusive, măsuri menite să protejeze copiii de disputele toxice și să reducă numărul proceselor repetate din instanțe.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: deși inițiativa propusă este benefică în ceea ce privește protecția interesului superior al copilului, prevederea care se dorește a fi introdusă este mult prea vagă și poate atrage numeroase interpretări subiective în raport cu determinarea îndeplinirii motivului de dezinteres sau de rea-credință, pentru ca instanța să decidă ca autoritatea părintească să fie exercitată de către un singur părinte, în special în comparație cu celelalte motive deja existente (precum alcoolismul, boala psihică, dependența de droguri ș.a.m.d.), care sunt bine delimitate.

6. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.117/2017 privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizația Levantului (b43/10.02.2026)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 117/2017 are ca obiect principal schimbarea denumirii oficiale a Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului în „Institutul Levant de Studii Avansate pentru Cultura Păcii”. Actul normativ reglementează direct această modificare de titulatură și de direcție strategică pentru a reflecta noul angajament al instituției în promovarea diplomației culturale, aliniindu-se astfel la realitățile și inițiativele de la nivelul Uniunii Europene care susțin introducerea și promovarea studiului culturii păcii în toate nivelurile instituțiilor de învățământ.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: în ciuda menționării, în Expunerea de motive, a lipsei unui impact bugetar, formularea privind „salarizarea personalului plătit din fonduri publice la nivelul prevăzut de lege pentru personalul contractual din administrația publică centrală de specialitate” (Anexa VIII, capitolul II, subcapitolul A din Legea salarizării nr. 153/2017) conduce la echivalarea grilei de salarizare de la Institutul Levantului cu cea de la nivelul Administrației Prezidențiale; în prezent, personalul Institutului Levantului este salarizat conform Anexei VIII, capitolul II, subcapitolul B — „Alte unități bugetare de subordonare centrală și locală, precum și din compartimentele de contabilitate, financiar, aprovizionare, investiții”. Prin transferarea personalului pe o grilă superioară, urmează să crească salariile angajaților, în condițiile în care astfel de majorări nu sunt anticipate în 2026 nicăieri altundeva în sistemul public, iar entitățile publice sunt chemate să-și reducă fondul de salarii.

7. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului (b45/10.02.2026)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 272/2004 vizează instituirea unui cadru normativ strict pentru protecția copiilor în mediul digital, limitând expunerea timpurie și necontrolată a minorilor la platformele de socializare. Actul normativ propune direct ridicarea vârstei minime pentru crearea și utilizarea conturilor pe rețelele sociale la 16 ani, impunând totodată furnizorilor de platforme obligații tehnice clare de verificare a vârstei și de conformare. De asemenea, inițiativa introduce un mecanism sancționator orientat preponderent către părinți sau reprezentanții legali, care vor fi direct responsabili de limitarea accesului minorilor la astfel de servicii digitale, măsura fiind justificată de necesitatea protejării dezvoltării emoționale și comportamentale a copiilor în fața riscurilor din mediul online.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: în timp ce împărtășim preocuparea autorităților române pentru protecția minorilor în mediul digital, considerăm importantă existența unui cadru coerent care să asigure siguranța online printr-o colaborare constructivă cu toate părțile implicate. În acest sens, atragem atenția că, în forma actuală, proiectul de act normativ aflat în dezbatere ridică probleme de compatibilitate cu dreptul Uniunii Europene și pot genera un impact negativ disproporționat asupra mediului de afaceri și inovării; adoptarea unor măsuri legislative la nivel național în domeniul protecției minorilor în mediul online este nu numai inoportună, ci riscă să afecteze piața unică europeană și să înlăture de pe piața românească operatori ai anumitor platforme de la nivel mondial. Există un cadru de reglementare armonizat la nivel cu privire la furnizorii de servicii online și garantarea unui mediu digital sigur, incident platformelor digitale care operează pe întreg teritoriul european, inclusiv în România; prin adoptarea Regulamentului (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (în continuare Regulamentul privind serviciile digitale – DSA), Uniunea Europeană și-a propus să elimine fragmentarea pieței unice în privința serviciilor digitale, facilitând astfel interoperabilitatea și inovarea, dar și garantarea unui mediu online sigur și de încredere pentru consumatori. Regulamentul vine cu obligații pentru furnizorii de servicii intermediare, așa cum sunt definite la art. 3 lit. (g), cu privire la conținut, informare, tranzacții comerciale online, asigurând totodată un echilibru între protejarea drepturilor utilizatorilor și asigurarea unui mediu concurențial just în sectoarele digitale. Regulamentul instituie obligații pentru platformele digitale, în sensul adoptării unor măsuri care să: contracareze conţinutul ilegal și să asigure o reacţie rapidă pentru eliminarea acestuia (propagandă, știri false, incitare la ură, abuzuri asupra copiilor); combată comercializarea produselor și serviciilor ilegale; implementeze instrumente de moderare a conţinutului, asigurând și opţiuni de contestare a deciziilor de eliminare/restricţionare a conţinutului utilizatorilor; restricţioneze publicitatea destinată copiilor și modelarea anunţurilor publicitare în baza datelor cu caracter personal sensibile (gen, orientare sexuală, rasă, religie sau convingeri politice); – restricţioneze elementele de design manipulator (dark patterns). din perspectiva protecției minorilor, preambulul Regulamentului recunoaște în mod explicit ca fiind un obiectiv principal al politicilor Uniunii Europene, precum și o serie de elemente, cu caracter non-exhaustiv, ce ar trebui avute în vedere de către furnizorii de platforme online foarte mari și de motoare de căutare online foarte mari pentru evaluarea riscurilor pentru drepturile copiilor. Interesul superior al minorilor este evidențiat ca fiind unul dintre principalele elemente ce trebuie avute în vedere în proiectarea platformelor și a motoarelor de căutare, furnizorii trebuind să se asigure că minorii au acces la mecanismele prevăzute în Regulament, iar conținutul nu le periclitează dezvoltarea fizică, mentală sau morală; prevederile specifice protecției minorilor în mediul online se regăsesc cuprinse în art. 28 al Regulamentului, care la alin. (1) instituie obligația furnizorilor de platforme online accesibile minorilor de a adopta „măsuri adecvate și proporționale pentru a asigura un nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate a minorilor în cadrul serviciului lor.” Protecția drepturilor minorilor se regăsește cuprinsă și în prevederi subsecvente ce vizează evaluarea riscurilor, atenuarea riscurilor și standarde. Mai mult, art. 44 prevede la alin. (1) lit. g) faptul că măsurile specifice de protecție a minorilor în mediul online fac parte din acele subiecte pentru care Comisia se va consulta cu Comitetul european pentru servicii digitale și va sprijini elaborarea și punerea în aplicare a unor standarde europene și internaționale; fiind un regulament direct aplicabil, DSA nu permite adoptarea de măsuri naționale suplimentare. Obligațiile introduse prin proiectul de act normativ depășesc cadrul stabilit de DSA și pot genera conflicte de aplicare între cerințele naționale și obligațiile armonizate la nivel european, incertitudine juridică și costuri disproporționate de conformare. Este important de subliniat că DSA permite platformelor să determine cele mai potrivite măsuri de reducere a riscurilor pentru minori, în urma unor evaluări anuale de risc; în același timp, în Comunicarea cu privire la Agenda pentru Consumatori 2030, Comisia Europeană a anunțat demararea în 2026 a unei noi inițiative care să asigure echitatea digitală și protecția consumatorilor în mediul online, sub forma „Digital Fairness Act (DFA)”, care va acorda o atenție deosebită protecției copiilor în mediul online, pentru a reduce astfel expunerea minorilor la practici și caracteristici dăunătoare ale produselor digitale; în final, proiectul de act normativ contravine orientărilor Comisiei Europene privind protecția minorilor și, în mod particular, principiului proporționalității. Comisia Europeană recomandă ca măsurile de protecție să fie proporționale cu riscurile identificate, evitând restricții excesive. În mod concret, o interdicție generală pentru serviciile online poate fi disproporționată, deoarece nu toate serviciile prezintă același nivel de risc pentru minori. Potrivit orientărilor CE, controlul parental, deși util, nu poate substitui responsabilitatea platformelor de a proteja minorii, astfel că măsurile excesive sau intruzive trebuie evitate, iar implementarea unor mecanisme de protecție trebuie să fie echilibrată și scalabilă. În plus, în spiritul alinierii la inițiativele UE, România ar trebui să aibă în vedere demersurile Comisiei Europene pentru dezvoltarea unei soluții tehnice standardizate pentru verificarea vârstei, care să fie utilizată de toate statele membre, și să evite adoptarea unui mecanism național complex și potențial în contradicție cu această direcție; prin urmare, din cele expuse mai sus, reiese cu certitudine intenția legiuitorului european de a avea o reglementare uniformă în materie de servicii digitale, inclusiv cu privire la protecția minorilor în mediul online, ținând cont de caracterul transfrontalier al acestui tip de servicii. Impunerea unor obligații suplimentare în prestarea serviciilor în România este de natură a fragmenta piața unică și/sau a limita accesul anumitor companii pe piața din România.

8. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.53/2003 – Codul muncii și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.217/2000 privind structura coșului minim de consum pentru un trai decent în România (b47/10.02.2026)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă b47/2026 pentru modificarea și completarea Codului Muncii (Legea nr. 53/2003) și a OUG nr. 217/2000 are ca obiectiv principal corelarea directă a salariului minim cu nevoile reale ale angajaților. Actul normativ reglementează direct introducerea valorii „coșului minim de consum pentru un trai decent” ca indicator de referință în stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. Totodată, proiectul propune actualizarea și completarea metodologiei de calcul a acestui indicator (inclusiv a anexelor cu datele lipsă), astfel încât Institutul Național de Statistică (INS) să îl poată calcula și utiliza efectiv. Măsurile urmăresc implementarea unei politici salariale transparente, previzibile și ancorate în costul real al vieții, asigurând totodată alinierea legislației naționale la directivele europene (Directiva UE 2022/2041) privind salariile minime adecvate.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: suprapunere și dublare de indicatori în mecanismul de stabilire a salariului minim. Art. 164 alin. (4) din Codul muncii prevede deja, în mod explicit, că stabilirea și actualizarea salariului minim trebuie să țină cont de puterea de cumpărare a salariului minim, luând în considerare costul vieții. Prin urmare, costul vieții este deja integrat explicit în norma primară, iar mecanismul de aplicare prevăzut la alin. (2) operaționalizează acest criteriu prin utilizarea indicatorilor macroeconomici, inclusiv a inflației. inflația reprezintă principalul instrument statistic prin care este măsurată evoluția costului vieții. Astfel, prin includerea inflației în mecanismul de actualizare, puterea de cumpărare și costul vieții sunt deja reflectate în mod direct și sistematic în determinarea salariului minim. introducerea distinctă a „valorii coșului minim de consum pentru un trai decent” ca indicator suplimentar: nu aduce un element nou față de criteriul deja existent privind costul vieții; creează o suprapunere conceptuală între indicatori; poate conduce, în ipoteza în care, ca urmare a modificării normei primare, ar fi necesară ajustarea formulei de calcul, la o dublare a influenței inflației, întrucât coșul minim este la rândul său actualizat prin indici de preț. în consecință, modificarea propusă la nivelul Codului muncii nu aduce un element suplimentar de substanță criteriilor deja prevăzute, ci introduce o redundanță normativă la nivelul normei primare, susceptibilă să genereze dezechilibre în aplicarea ulterioară a mecanismului de stabilire și actualizare reglementat prin hotărâre de Guvern. rigidizarea mecanismului și diminuarea rolului dialogului social. Directiva (UE) 2022/2041, invocată în expunerea de motive, recomandă utilizarea unor indicatori și valori de referință, dar nu impune utilizarea obligatorie a coșului minim de consum ca reper distinct și prioritar. mecanismul actual, introdus prin Legea nr. 283/2024, este construit pe o abordare multi-criterială, echilibrată, care permite integrarea mai multor variabile economice. Introducerea explicită a coșului minim de consum creează presiunea politică și juridică de a transforma acest indicator într-un reper dominant, în detrimentul: productivității; competitivității economiei; sustenabilității macroeconomice; capacității de absorbție a costurilor de către economie. astfel de intervenție riscă să rigidizeze excesiv cadrul de referință pentru stabilirea salariului minim, reducând spațiul de negociere specific dialogului social și afectând echilibrul dintre indicatorii economici care trebuie analizați în mod integrat. caracter normativ excesiv și metodologic discutabil al anexei. Propunerea înlocuiește integral anexa OUG 217/2000 cu o listă extrem de detaliată de bunuri și servicii, incluzând: vacanță anuală, abonamente la sport, activități culturale periodice, fond de economii de 10% din totalul coșului, formule financiare complexe pentru calculul costului locuinței. această caracteristică generează mai multe probleme: rigidizarea legislativă – o structură atât de detaliată este dificil de actualizat prin lege și nu permite ajustări metodologice rapide. stabilirea unui model normativ de consum – coșul este definit pentru o familie standard (2 adulți + 2 copii), ceea ce nu reflectă diversitatea situațiilor din piața muncii. includerea unor elemente discutabile din perspectiva rolului salariului minim, precum: fondul de economii (10% automat); cheltuieli recreative; componente culturale și de vacanță. salariul minim este un instrument de politică socială asociat modelului social european, sub forma unui preț minimal reglementat legal al muncii. Scopul conceptului este asigurarea că mecanismul de piață al formării salariului nu poate coborî sub un anumit nivel, stabilit în funcție de numeroase criterii, dar cu o sustenabilitate economică ce asigură funcționarea pieței. Filosofia salariului minim este de a fi un instrument de intervenție economică cu scop social, iar nu un venit minim universal. risc de efecte economice adverse. Corelarea mai strânsă a salariului minim cu un coș normativ cuprinzător poate conduce la: creșteri accelerate ale salariului minim, decuplate de dinamica productivității; presiuni asupra IMM-urilor și sectoarelor cu valoare adăugată redusă; creșterea costurilor cu forța de muncă, inclusiv în sectorul public; stimularea muncii nedeclarate; reducerea ocupării pentru lucrătorii slab calificați. în absența unei analize de impact bugetar și macroeconomic detaliate, proiectul riscă să genereze efecte contrare obiectivului declarat de reducere a sărăciei în muncă, prin diminuarea oportunităților de angajare. lipsa necesității legislative. Expunerea de motive susține că este necesară armonizarea legislativă. Totuși: Codul muncii deja include costul vieții ca element de referință; mecanismul de stabilire a salariului minim este deja reglementat prin Legea nr. 283/2024; în conformitate cu art. 5 alin. (2) din Directiva (UE) 2022/2041, statele membre trebuie să ia în considerare cel puțin următoarele elemente: puterea de cumpărare a salariilor minime legale, nivelul general al salariilor și distribuția acestora, rata de creștere a salariilor și nivelurile și evoluțiile productivității la nivel național pe termen lung; forma actuală a art. 164 alin. (4) din Codul muncii reflectă deja aceste criterii în mod expres și complet. Directiva menționează posibilitatea utilizării unui „coș de bunuri și servicii la prețuri reale” ca instrument de evaluare a costului vieții, însă nu impune consacrarea acestuia ca indicator distinct în norma primară, lăsând statelor membre flexibilitatea de a alege instrumentele adecvate în cadrul criteriilor stabilite; în plus, mecanismul de stabilire și actualizare a salariului minim, reglementat prin hotărâre de Guvern, prevede elaborarea unei analize fundamentate de către Ministerul Muncii, pe baza indicatorilor economici și sociali relevanți, inclusiv cei referitori la costul vieții și dinamica prețurilor. Prin urmare, cadrul normativ secundar permite deja integrarea unor astfel de instrumente de evaluare în procesul decizional, fără a fi necesară consacrarea distinctă a coșului minim în norma primară. în aceste condiții, cadrul legislativ românesc actual este acoperitor din perspectiva exigențelor europene, iar intervenția propusă nu apare ca fiind necesară pentru conformarea cu Directiva; prin urmare, intervenția legislativă este redundantă și nu rezolvă o lacună normativă reală, și riscă să creeze suprapuneri între criteriile deja consacrate în norma primară și instrumentele utilizate în aplicarea mecanismului, afectând coerența și flexibilitatea cadrului actual.

9. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru instituirea unei cotizații profesionale agricole voluntare aplicate fermierilor pentru finanțarea Asociațiilor Profesionale membre în Organizații Profesionale/ Interprofesionale reprezentative din sectorul agroalimentar (b48/10.02.2026)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă instituie un cadru legal specific pentru finanțarea mediului asociativ din agricultură prin introducerea unei cotizații profesionale agricole cu caracter strict voluntar pentru fermieri. Actul normativ reglementează direct mecanismul de aplicare a acestei contribuții opționale și stabilește destinația clară a fondurilor, care vor fi direcționate exclusiv către susținerea asociațiilor profesionale membre ale organizațiilor reprezentative și interprofesionale din sectorul agroalimentar. Măsurile propuse vizează consolidarea capacității de negociere și reprezentare a intereselor fermierilor, asigurarea independenței financiare a structurilor asociative și stimularea asocierii în agricultură, totul fără a impune noi sarcini fiscale obligatorii producătorilor.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: plata unei cotizații nu garantează profesionalizarea și creșterea gradului de implicare a asociațiilor profesionale din sectorul agroalimentar. În plus, pentru dezvoltarea acestui sector, considerăm că acest tip de organizații trebuie să îmbrace forma organizațiilor patronale, respectiv sindicale, astfel încât acestea să fie implicate în dialogul social și să contribuie la îmbunătățirea legislației incidente.

10. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind protecţia minorilor sub 16 ani pe platformele de social media (b54/11.02.2026)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă b54/2026 privind protecția minorilor sub 16 ani pe platformele de social media are ca scop combaterea expunerii copiilor la conținut nociv și comportamente abuzive în mediul online, trecând de la simpla autoreglementare la impunerea unor obligații legale stricte pentru marile companii tehnologice. Actul normativ reglementează direct limitarea accesului minorilor sub 16 ani la funcționalitățile publice ale rețelelor sociale și obligă furnizorii de platforme să implementeze mecanisme clare și verificabile de control, aliniind astfel legislația națională la standardele europene (Digital Services Act – DSA) pentru a corecta dezechilibrul dintre capacitatea limitată de control a părinților și influența masivă a algoritmilor comerciali de captare a atenției.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: în timp ce împărtășim preocuparea autorităților române pentru protecția minorilor în mediul digital, considerăm importantă existența unui cadru coerent care să asigure siguranța online printr-o colaborare constructivă cu toate părțile implicate. În acest sens, atragem atenția că, în forma actuală, proiectul de act normativ aflat în dezbatere ridică probleme de compatibilitate cu dreptul Uniunii Europene și pot genera un impact negativ disproporționat asupra mediului de afaceri și inovării; adoptarea unor măsuri legislative la nivel național în domeniul protecției minorilor în mediul online este nu numai inoportună, ci riscă să afecteze piața unică europeană și să înlăture de pe piața românească operatori ai anumitor platforme de la nivel mondial. Există un cadru de reglementare armonizat la nivel cu privire la furnizorii de servicii online și garantarea unui mediu digital sigur, incident platformelor digitale care operează pe întreg teritoriul european, inclusiv în România; prin adoptarea Regulamentului (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (în continuare Regulamentul privind serviciile digitale – DSA), Uniunea Europeană și-a propus să elimine fragmentarea pieței unice în privința serviciilor digitale, facilitând astfel interoperabilitatea și inovarea, dar și garantarea unui mediu online sigur și de încredere pentru consumatori. Regulamentul vine cu obligații pentru furnizorii de servicii intermediare, așa cum sunt definite la art. 3 lit. (g), cu privire la conținut, informare, tranzacții comerciale online, asigurând totodată un echilibru între protejarea drepturilor utilizatorilor și asigurarea unui mediu concurențial just în sectoarele digitale. Regulamentul instituie obligații pentru platformele digitale, în sensul adoptării unor măsuri care să: contracareze conţinutul ilegal și să asigure o reacţie rapidă pentru eliminarea acestuia (propagandă, știri false, incitare la ură, abuzuri asupra copiilor); combată comercializarea produselor și serviciilor ilegale; implementeze instrumente de moderare a conţinutului, asigurând și opţiuni de contestare a deciziilor de eliminare/restricţionare a conţinutului utilizatorilor; restricţioneze publicitatea destinată copiilor și modelarea anunţurilor publicitare în baza datelor cu caracter personal sensibile (gen, orientare sexuală, rasă, religie sau convingeri politice); – restricţioneze elementele de design manipulator (dark patterns). din perspectiva protecției minorilor, preambulul Regulamentului recunoaște în mod explicit ca fiind un obiectiv principal al politicilor Uniunii Europene, precum și o serie de elemente, cu caracter non-exhaustiv, ce ar trebui avute în vedere de către furnizorii de platforme online foarte mari și de motoare de căutare online foarte mari pentru evaluarea riscurilor pentru drepturile copiilor. Interesul superior al minorilor este evidențiat ca fiind unul dintre principalele elemente ce trebuie avute în vedere în proiectarea platformelor și a motoarelor de căutare, furnizorii trebuind să se asigure că minorii au acces la mecanismele prevăzute în Regulament, iar conținutul nu le periclitează dezvoltarea fizică, mentală sau morală; prevederile specifice protecției minorilor în mediul online se regăsesc cuprinse în art. 28 al Regulamentului, care la alin. (1) instituie obligația furnizorilor de platforme online accesibile minorilor de a adopta „măsuri adecvate și proporționale pentru a asigura un nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate a minorilor în cadrul serviciului lor.” Protecția drepturilor minorilor se regăsește cuprinsă și în prevederi subsecvente ce vizează evaluarea riscurilor, atenuarea riscurilor și standarde. Mai mult, art. 44 prevede la alin. (1) lit. g) faptul că măsurile specifice de protecție a minorilor în mediul online fac parte din acele subiecte pentru care Comisia se va consulta cu Comitetul european pentru servicii digitale și va sprijini elaborarea și punerea în aplicare a unor standarde europene și internaționale; fiind un regulament direct aplicabil, DSA nu permite adoptarea de măsuri naționale suplimentare. Obligațiile introduse prin proiectul de act normativ depășesc cadrul stabilit de DSA și pot genera conflicte de aplicare între cerințele naționale și obligațiile armonizate la nivel european, incertitudine juridică și costuri disproporționate de conformare. Este important de subliniat că DSA permite platformelor să determine cele mai potrivite măsuri de reducere a riscurilor pentru minori, în urma unor evaluări anuale de risc; în același timp, în Comunicarea cu privire la Agenda pentru Consumatori 2030, Comisia Europeană a anunțat demararea în 2026 a unei noi inițiative care să asigure echitatea digitală și protecția consumatorilor în mediul online, sub forma „Digital Fairness Act (DFA)”, care va acorda o atenție deosebită protecției copiilor în mediul online, pentru a reduce astfel expunerea minorilor la practici și caracteristici dăunătoare ale produselor digitale; în final, proiectul de act normativ contravine orientărilor Comisiei Europene privind protecția minorilor și, în mod particular, principiului proporționalității. Comisia Europeană recomandă ca măsurile de protecție să fie proporționale cu riscurile identificate, evitând restricții excesive. În mod concret, o interdicție generală pentru serviciile online poate fi disproporționată, deoarece nu toate serviciile prezintă același nivel de risc pentru minori. Potrivit orientărilor CE, controlul parental, deși util, nu poate substitui responsabilitatea platformelor de a proteja minorii, astfel că măsurile excesive sau intruzive trebuie evitate, iar implementarea unor mecanisme de protecție trebuie să fie echilibrată și scalabilă. În plus, în spiritul alinierii la inițiativele UE, România ar trebui să aibă în vedere demersurile Comisiei Europene pentru dezvoltarea unei soluții tehnice standardizate pentru verificarea vârstei, care să fie utilizată de toate statele membre, și să evite adoptarea unui mecanism național complex și potențial în contradicție cu această direcție; prin urmare, din cele expuse mai sus, reiese cu certitudine intenția legiuitorului european de a avea o reglementare uniformă în materie de servicii digitale, inclusiv cu privire la protecția minorilor în mediul online, ținând cont de caracterul transfrontalier al acestui tip de servicii. Impunerea unor obligații suplimentare în prestarea serviciilor în România este de natură a fragmenta piața unică și/sau a limita accesul anumitor companii pe piața din România.

Concluzii

În ședința din 24 februarie 2026, Comisia C5 a analizat 10 proiecte de acte normative, formulând 2 avize favorabile cu observații și 8 avize nefavorabile.

Motivarea avizelor nefavorabile (plx61, b40, b41, b43, b45, b47, b48, b54) și observațiile formulate (proiectul de la punctul 2.2) sunt redate integral mai sus.

Din partea Fundației Naționale pentru Tineret a participat la ședință Georgiana LICĂ.

Proiectele de aviz ale comisiei au fost supuse aprobării Plenului CES (24.02.2026, 25.02.2026).