Ședința C8 (16.03.2026): Proiecte din domeniile administrație publică, pensii, protecție socială, justiție, educație

Comisia pentru drepturi și libertăți ale organizațiilor societății civile (C8) din cadrul Consiliului Economic și Social (CES) s-a reunit în ședință luni, 16 martie 2026, pentru a discuta și aviza o serie de proiecte de acte normative. Ședința a avut loc online.

Ordinea de zi propusă

Comisia a avut în atenție elaborarea proiectelor de aviz la următoarele proiecte de acte normative:

  1. Proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (termen de avizare: 26.03.2026) – Inițiator: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
  2. Proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea unor acte normative din domeniul asistenței sociale și stabilirea unor măsuri de protecție socială pentru pensionari (termen de avizare: 27.03.2026) – Inițiator: Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale
  3. Propunere legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii (b107/02.03.2026) (termen de avizare: 24.03.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PNL, PSD, UDMR, PACE, minorități
  4. Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.198 din 2023 a învăţământului preuniversitar (plx150/09.03.2026) (termen de avizare: 24.03.2026) – Inițiatori: deputați minorități
  5. Propunere legislativă privind declararea ca municipiu a orașului Voluntari, județul Ilfov (plx151/09.03.2026) (termen de avizare: 24.03.2026) – Inițiator: Ioan VULPESCU, deputat PSD
  6. Propunere legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ (plx167/11.03.2026) (termen de avizare: 26.03.2026) – Inițiatori: deputați PSD
  7. Propunere legislativă pentru completarea art.151 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul Administrativ (plx169/11.03.2026) (termen de avizare: 26.03.2026) – Inițiatori: deputați AUR, SOS RO, POT

Ce a decis Comisia:

1. Aviz favorabil cu observații pentru Proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice

  • Aviz FAVORABIL, cu observațiile: pentru asigurarea unui cadru legislativ coerent și aplicabil în practică, sunt necesare următoarele: clarificarea definiției zonelor prioritare pentru biodiversitate (art. 4 pct. 41). Se recomandă completarea definiției zonelor prioritare pentru biodiversitate astfel încât aceasta să reflecte explicit faptul că aceste zone includ atât ecosisteme naturale în care procesele ecologice funcționează neperturbat, cât și habitate semi-naturale de importanță ridicată pentru biodiversitate, a căror menținere depinde de aplicarea unor măsuri de management activ. În forma actuală, definiția poate conduce la interpretarea că zonele prioritare pentru biodiversitate sunt exclusiv zone de non-intervenție. Or, conform orientărilor Comisiei Europene privind desemnarea zonelor de protecție strictă, această categorie poate include atât ecosisteme naturale intacte, în care procesele naturale evoluează fără intervenții antropice, cât și habitate semi-naturale a căror stare de conservare depinde de intervenții limitate și bine fundamentate. clarificarea responsabilităților instituționale privind administrarea ariilor naturale protejate (art. 16 și art. 18) Se recomandă clarificarea responsabilităților instituționale privind administrarea ariilor naturale protejate, în special în situațiile în care acestea sunt administrate direct de Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate. În aceste cazuri este necesară corelarea prevederilor referitoare la administrarea ariilor protejate cu existența unor structuri administrative special constituite, astfel încât gestionarea acestor arii să beneficieze de capacitatea instituțională și expertiza necesare. De asemenea, este necesara menționarea explicită a posibilității implicării organizațiilor neguvernamentale cu expertiză în domeniul conservării naturii în activitățile de administrare sau management al ariilor naturale protejate, în condițiile legii (având in vedere contribuția ONG-urilor la conservarea BDv in România, inclusiv prin atragerea de fonduri, cât și situația AP din 2018, când li s-a luat custodia, până în prezent). stabilirea unor termene pentru operaționalizarea mecanismelor prevăzute de actul normativ. Pentru implementarea eficientă a noilor prevederi este necesară introducerea unor termene clare pentru aprobarea metodologiei de identificare a zonelor prioritare pentru biodiversitate și pentru elaborarea Catalogului național al acestor zone. Stabilirea unor termene ar contribui la asigurarea predictibilității procesului de desemnare și la evitarea întârzierilor în aplicarea cadrului legislativ, în contextul obligațiilor asumate de România în cadrul Strategiei UE privind biodiversitatea și al jaloanelor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență. clarificarea tipurilor de zone care pot fi incluse în zonele prioritare pentru biodiversitate (art. 403). În ceea ce privește tipurile de zone care pot fi incluse în această categorie, se recomandă clarificarea faptului că zone de non-intervenție pot fi stabilite și în alte tipuri de arii naturale protejate decât parcurile naționale și naturale, inclusiv în siturile Natura 2000, în baza planurilor de management aprobate. Această abordare este în concordanță cu recomandările Comisiei Europene privind zonarea siturilor Natura 2000 și ar permite recunoașterea acelor suprafețe în care sunt stabilite restricții stricte privind utilizarea resurselor naturale. Totodată, formularea actuală („alte suprafețe terestre și marine”) ar putea fi completată astfel încât să includă explicit mediul subteran, respectiv peșterile și formațiunile speologice, având în vedere importanța acestora pentru conservarea biodiversității și statutul lor de bunuri de interes public. clarificarea regimului de management al zonelor prioritare pentru biodiversitate (art. 404). Regimul de management prevăzut pentru zonele prioritare pentru biodiversitate ar trebui să reflecte explicit faptul că managementul activ poate fi necesar nu doar pentru susținerea proceselor naturale, ci și pentru menținerea habitatelor semi-naturale cu valoare ridicată pentru biodiversitate. Există numeroase ecosisteme semi-naturale, precum pajiștile sau alte habitate dependente de activități umane tradiționale, a căror valoare pentru biodiversitate este menținută tocmai prin aplicarea unor măsuri de management adecvate. În aceste cazuri, intervențiile trebuie limitate la cele strict necesare pentru menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor și speciilor. procedura de desemnare a zonelor prioritare pentru biodiversitate (art. 408) Mențiuni privind acordul proprietarilor. În ceea ce privește procedura de desemnare a zonelor prioritare pentru biodiversitate, este important ca aceasta să asigure consultarea și implicarea proprietarilor și administratorilor de terenuri. Pentru a încuraja acordul proprietarilor persoană fizică sau juridică în cazul bunurilor aflate în proprietate privată, este esențial ca prin acord să fie garantate în mod direct măsurile compensatorii. Pentru acest aspect sunt necesare prevederi suplimentare. În practică, s-a observat că deși există prevedere legală privind mecanismul compensațiilor (prin hotărâre de guvern), un astfel de mecanism nu a existat niciodată (cu excepția pădurilor, pentru care nu se mai acordă plăți de 2 ani). În lipsa publicării unui act normativ privind măsurile compensatorii pentru toate categoriile de bunuri ce intră în ZPB și bugetul alocat pentru acestea, orice acord este imposibil, conducând la imposibilitatea atingerii țintelor de 10% protecție strictă. Se propune eliminarea lit. b) și c) privind acordul UAT sau al administratorului în cazul bunurilor aflate în proprietatea publică sau privată. Desemnarea zonelor prioritare pentru biodiversitate se face pe baze științifice, prin consultarea tuturor factorilor interesați și este un mecanism de interes strategic național. Acordurile prevăzute la b) și c) coroborate cu lit a) riscă să blocheze orice eforturi pentru atingerea țintelor de 10% protecție strictă. Nu în ultimul rând, se recomandă posibilitatea derogării de la acordul proprietarului, în cazuri excepționale, pentru suprafețe cu habitate naturale și semi-naturale de interes strategic care necesita masuri urgente de conservare, justificate științific, și cu acordul Academiei Române, pentru suprafețe sub 1% din totalul țintei de protecție strictă, aflate in proprietate privata. Desemnarea acestora se va putea face fără acordul proprietarului, cu acordarea de masuri compensatorii prealabile. consolidarea mecanismelor de compensare pentru proprietarii de terenuri (art. 26). Pentru creșterea gradului de acceptare a acestor măsuri este esențială consolidarea mecanismelor de compensare pentru proprietarii și administratorii de terenuri asupra cărora se instituie restricții. În acest sens, este recomandabil, în acord cu bunele practice internaționale, diversificarea tipurilor de compensații, prin includerea, pe lângă compensațiile financiare directe, și a altor forme de compensare, precum schimbul de terenuri, achiziția voluntară a terenurilor de către stat sau alte mecanisme de sprijin pentru gestionarea durabilă a terenurilor. De asemenea, este importantă stabilirea unor surse de finanțare dedicate pentru acordarea acestor compensații, inclusiv prin alocarea unui procent din Fondul pentru mediu – Strategia națională pentru BDV prevede alocarea a 20% din FM, in realitate s-au alocat 0,2%!! sau prin utilizarea altor instrumente financiare destinate conservării biodiversității, astfel încât proprietarii să aibă garanția că aceste compensații pot fi acordate efectiv. Experiența anterioară privind acordarea compensațiilor pentru restricțiile impuse în ariile naturale protejate arată că lipsa unor mecanisme financiare clare poate conduce la întârzieri sau la neacordarea compensațiilor, ceea ce poate afecta acceptarea socială a măsurilor de conservare și eficiența implementării acestora. modificarea limitelor ariilor naturale protejate în contextul reevaluării obiectivelor de conservare (art. 56¹ alin. (3)). Proiectul de act normativ introduce posibilitatea modificării limitelor ariilor naturale protejate de interes național, inclusiv în cazul reevaluării obiectivelor de conservare, pe baza unui studiu științific și cu avizul consiliului științific și al Academiei Române. Se recomandă reanalizarea oportunității introducerii în mod explicit în legislație a posibilității de modificare a limitelor ariilor naturale protejate ca urmare a reevaluării obiectivelor de conservare. În practică, reevaluarea obiectivelor de conservare poate fi gestionată printr-o serie de instrumente aplicate gradual, precum actualizarea planurilor de management, ajustarea măsurilor de conservare sau revizuirea zonării interne a ariei protejate. În acest context, modificarea limitelor ariilor naturale protejate ar trebui să reprezinte o soluție excepțională, utilizată doar în situații bine fundamentate științific. Introducerea explicită în lege a acestei posibilități poate genera interpretări care să conducă la modificări frecvente ale limitelor ariilor naturale protejate, ceea ce ar putea afecta stabilitatea cadrului de conservare. Din acest motiv, ar fi utilă clarificarea faptului că modificarea limitelor ariilor naturale protejate poate fi avută în vedere doar în situații justificate, după analiza altor soluții de management aplicabile în cadrul ariei protejate.

2. Aviz favorabil pentru Proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea unor acte normative din domeniul asistenței sociale și stabilirea unor măsuri de protecție socială pentru pensionari

3. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii (b107/02.03.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă extinde suspendarea executării silite prin poprire asupra conturilor instituțiilor publice pe durata termenului de 6 luni prevăzut de OG nr. 22/2002, inclusiv în cazul conturilor deschise la instituții de credit. O astfel de soluție poate genera incertitudine juridică și operațională pentru instituțiile de credit, care sunt implicate în procedura de executare în calitate de terți popriți și care trebuie să aplice măsuri dispuse de organele de executare în baza titlurilor executorii; limitarea posibilității de instituire a popririi asupra conturilor deschise la bănci poate afecta predictibilitatea cadrului procedural și poate crea dificultăți în aplicarea uniformă a procedurilor de executare silită; suspendarea automată a popririi pentru o perioadă extinsă poate reduce eficiența mecanismelor de recuperare a creanțelor împotriva instituțiilor publice și poate transfera indirect presiunea asupra creditorilor și asupra instituțiilor de credit implicate în executarea procedurilor; în absența unor clarificări suplimentare privind rolul și obligațiile instituțiilor de credit în aplicarea acestei derogări, precum și a unei analize de impact asupra funcționării sistemului bancar și a circuitului financiar, propunerea riscă să genereze blocaje procedurale și incertitudini în aplicarea normelor privind executarea silită; propunerea legislativă instituie un tratament juridic discriminatoriu între creditorii care au ca debitori instituții sau autorități publice și creditorii care au ca debitori persoane private, fără o justificare obiectivă și rezonabilă. Ambele categorii de creditori dețin titluri executorii obținute în urma unor proceduri judiciare identice, însă sunt supuse unor regimuri juridice fundamental diferite în ceea ce privește posibilitatea executării efective a acestor titluri; mecanismul prevăzut la alin. (2) din propunerea legislativă, potrivit căruia poprirea va opera în termen de 15 zile de la comunicarea somației doar dacă instituția sau autoritatea publică debitoare nu a notificat lipsa fondurilor în bugetul aprobat, creează un instrument de blocare a executării silite aflat exclusiv la discreția debitorului. Practic, orice instituție publică poate paraliza indefinit executarea silită împotriva sa prin simpla notificare a lipsei fondurilor, fără ca această notificare să fie supusă unui control judiciar efectiv și fără ca creditorul să dispună de vreun remediu juridic imediat.

4. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.198 din 2023 a învăţământului preuniversitar (plx150/09.03.2026)

5. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă privind declararea ca municipiu a orașului Voluntari, județul Ilfov (plx151/09.03.2026)

  • Aviz FAVORABIL, cu observația: referendumul pe baza căruia se solicită declararea ca municipiu a orașului Voluntari, județul Ilfov a avut loc în data de 31.10 2004. În 22 de ani structura locuirii în orașul Voluntari s-a schimbat. Ar fi indicat să aibă loc o nouă consultarea a cetățenilor pentru a reconfirma dorința acestora privind declararea ca municipiu a orașului Voluntari.

6. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ (plx167/11.03.2026)

7. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru completarea art.151 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul Administrativ (plx169/11.03.2026)

  • Aviz FAVORABIL, cu observația: propunerea legislativă conține o eroare gramaticală: ar fi necesar ca forma finală a alineatului (4) propus să elimine verbul „aveam”, cu „avea”. de asemenea, pentru păstrarea tehnicii legislative, parantezele din alineatul propus ar fi necesar să fie eliminate. Forma finală: „Primarul nu poate avea mai mult de 2 mandate, consecutive sau nu”.

Concluzii

În ședința din 16 martie 2026, Comisia C8 a analizat 7 proiecte de acte normative, formulând 3 avize favorabile, 3 avize favorabile cu observații și 1 aviz nefavorabil.

Motivarea avizului nefavorabil (b107) și observațiile formulate (proiectul de la punctul 2.2, plx151, plx169) sunt redate integral mai sus.

Din partea Fundației Naționale pentru Tineret a participat la ședință Bogdan-Petru CRIȘAN.

Proiectele de aviz ale comisiei au fost supuse aprobării Plenului CES (18.03.2026).