Ședința C5 (24.03.2026): Proiecte din domeniile justiție, educație, fiscalitate, protecție socială, sănătate, transporturi, sport și tineret, digitalizare

Comisia pentru educație, tineret, sport, cercetare, formare profesională și cultură (C5) din cadrul Consiliului Economic și Social (CES) s-a reunit în ședință marți, 24 martie 2026, pentru a discuta și aviza o serie de proiecte de acte normative. Ședința a avut loc online.

Ordinea de zi propusă

Comisia a avut în atenție elaborarea proiectelor de aviz la următoarele proiecte de acte normative:

  1. Proiect de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea domeniilor şi programelor de studii universitare de master acreditate şi numărul maxim de studenţi ce pot fi şcolarizaţi în anul universitar 2026 – 2027 (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiator: Ministerul Educației și Cercetării
  2. Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea şi completarea titlului VIII „Accize și alte taxe speciale” din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiator: Ministerul Finanțelor
  3. Propunere legislativă pentru completarea art.6 din Legea nr.217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice (b109/03.03.2026) (termen de avizare: 30.03.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR, neafiliați
  4. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.182/2002 privind protecţia informațiilor clasificate (b110/03.03.2026) (termen de avizare: 30.03.2026) – Inițiatori: deputați PSD, minorități
  5. Propunere legislativă pentru modificarea art.180 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (b111/03.03.2026) (termen de avizare: 30.03.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR, PSD, PNL, UDMR, minorități
  6. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea art.10 din Legea 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România (b112/03.03.2026) (termen de avizare: 30.03.2026) – Inițiatori: deputați minorități
  7. Propunere legislativă privind modificarea și completarea art.13 din Ordonanţa de urgenţă nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc (b113/03.03.2026) (termen de avizare: 30.03.2026) – Inițiatori: deputați minorități
  8. Propunere legislativă privind modificarea şi completarea alineatului (2) al art.331 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal (b114/03.03.2026) (termen de avizare: 30.03.2026) – Inițiatori: deputați minorități
  9. Propunere legislativă pentru instituirea zilei de 19 noiembrie ca „Ziua Națională a Antreprenoriatului Feminin” (b115/03.03.2026) (termen de avizare: 30.03.2026) – Inițiatori: deputați PNL, PSD, USR, UDMR, neafiliați
  10. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.407/2006 vânătorii și a protecției fondului cinegetic (b117/03.03.2026) ( termen de avizare 30.03.2026, conform prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 248/2013, republicată, cu modificările și completările ulterioare) – Inițiatori: senatori și deputați UDMR – aviz nefavorabil (termen de avizare: 30.03.2026) – Inițiatori: senatori și deputați UDMR
  11. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr.69/2000 pentru protecția sportivilor și prevenirea abuzurilor în sport (b118/04.03.2026) (termen de avizare: 30.03.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  12. Propunere legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.340/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun (b119/04.03.2026) (termen de avizare: 30.03.2026) – Inițiatori: senatori și deputați POT, neafiliați
  13. Propunere legislativă pentru completarea Legii petrolului nr.238/2004 (b120/04.03.2026) (termen de avizare: 30.03.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR, PSD, SOS RO, UDMR, PNL, minorități
  14. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal (b121/04.03.2026) (termen de avizare: 30.03.2026) – Inițiator: Raisa ENACHI – deputat neafiliat
  15. Propunere legislativă pentru completarea art.257 din Legea nr.286/2009 – Codul penal (b122/04.03.2026) (termen de avizare: 30.03.2026) – Inițiator: Romică-Andrei BACIU – deputat PNL
  16. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2011 privind comunicaţiile electronice (b123/04.03.2026) (termen de avizare: 30.03.2026) – Inițiatori: deputați USR
  17. Propunere legislativă pentru aprobarea Programului Național de Înot „Johnny Weissmüller” (b125/04.03.2026) (termen de avizare: 30.03.2026) – Inițiatori: senatori și deputați UDMR, USR, PNL, PSD, minorități, neafiliați
  18. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii (plx186/16.03.2026) (termen de avizare: 31.03.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  19. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (plx187/16.03.2026) (termen de avizare: 31.03.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  20. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii (plx188/16.03.2026) (termen de avizare: 31.03.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  21. Propunere legislativă pentru modificarea art.525 din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă şi completarea Legii nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (plx189/16.03.2026) (termen de avizare: 31.03.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  22. Propunere legislativă pentru modificarea art.68 din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară (plx190/16.03.2026) (termen de avizare: 31.03.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  23. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea art.58 din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară (plx191/16.03.2026) (termen de avizare: 31.03.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  24. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr.305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii (plx192/16.03.2026) (termen de avizare: 31.03.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  25. Propunere legislativă privind stabilirea competenţei de investigare a infracţiunilor săvârşite de judecători şi procurori (plx193/16.03.2026) (termen de avizare: 31.03.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  26. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr.304/2022 privind organizarea judiciară (plx194/16.03.2026) (termen de avizare: 31.03.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  27. Propunere legislativă pentru modificarea art.57 din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară (plx195/16.03.2026 ) (termen de avizare: 31.03.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR

Ce a decis Comisia:

1. Aviz favorabil pentru Proiect de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea domeniilor şi programelor de studii universitare de master acreditate şi numărul maxim de studenţi ce pot fi şcolarizaţi în anul universitar 2026 – 2027

2. Aviz favorabil pentru Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea şi completarea titlului VIII „Accize și alte taxe speciale” din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016

3. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea art.6 din Legea nr.217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice (b109/03.03.2026)

4. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.182/2002 privind protecţia informațiilor clasificate (b110/03.03.2026)

5. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea art.180 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (b111/03.03.2026)

6. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea art.10 din Legea 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România (b112/03.03.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea contravine chiar principiilor fundamentale ale Legii voluntariatului nr. 78/2014. Art. 4 lit. a) stabilește expres că voluntariatul este o activitate de interes public, neremunerată și bazată pe o decizie liber consimțită, iar art. 4 lit. e) prevede în mod clar că activitatea de voluntariat nu substituie munca plătită. În aceste condiții, recunoașterea voluntariatului ca „vechime în muncă” deplasează această activitate din sfera participării civice în sfera raporturilor de muncă, ceea ce este de natură să afecteze regimul juridic propriu al voluntariatului; prin asimilarea voluntariatului cu vechimea în muncă, proiectul estompează distincția legală dintre activitatea voluntară și munca salariată. Dacă legea stabilește că voluntariatul nu poate substitui munca plătită, este dificil de susținut, în același timp, că aceeași activitate produce unul dintre efectele juridice esențiale ale muncii salariate, respectiv vechimea în muncă. O asemenea soluție generează o contradicție internă între normele aplicabile aceleiași materii; Codul muncii este explicit în ceea ce privește legătura dintre vechimea în muncă și munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă. Art. 16 alin. (5) prevede fără echivoc că „munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă”. Așadar, legiuitorul a ancorat noțiunea de vechime în muncă într-un temei juridic precis, și anume existența unui contract individual de muncă. Voluntariatul nu se desfășoară în baza unui contract individual de muncă, ci în baza unui contract de voluntariat, care are o natură juridică distinctă; Codul muncii definește contractul individual de muncă prin trei elemente cumulative: prestarea muncii, sub autoritatea angajatorului și în schimbul salariului. Art. 10 prevede că salariatul se obligă să presteze muncă pentru și sub autoritatea unui angajator, în schimbul unei remunerații denumite salariu. În lipsa remunerației, nu mai sunt întrunite elementele specifice raportului de muncă în sensul Codului muncii. Prin urmare, acordarea vechimii în muncă pentru o activitate pe care legea o califică în mod expres ca neremunerată slăbește legătura dintre efectul juridic urmărit și temeiul său legal. propunerea nu ține seama suficient de faptul că Legea voluntariatului conține deja o normă de protecție menită să prevină utilizarea voluntariatului în locul muncii remunerate. Art. 10 alin. (1) din Legea nr. 78/2014 interzice încheierea contractului de voluntariat în scopul de a evita încheierea unui contract individual de muncă ori a unui contract cu titlu oneros. În acest context, atașarea efectului juridic al vechimii în muncă unei activități de voluntariat poate crea tocmai stimulentul pe care legea actuală urmărește să îl evite, respectiv utilizarea voluntariatului ca substitut funcțional al muncii salariate. propunerea poate încuraja, în plan practic, apariția unor situații abuzive din partea unor organizații-gazdă, care ar putea prefera voluntari în locul angajaților. Dacă activitatea de voluntariat ar produce vechime în muncă, ar putea apărea o presiune crescută pentru ocuparea unor posturi sau îndeplinirea unor sarcini recurente prin intermediul voluntarilor, întrucât organizația ar beneficia de muncă prestată fără salariu, iar voluntarul ar putea accepta în considerarea unui avantaj juridic asociat, în mod tradițional, muncii salariate. O asemenea consecință ar contraveni art. 4 lit. e) din Legea voluntariatului; în acest mod, se creează riscul unei ficțiuni juridice, prin atribuirea unui efect specific muncii salariate unei activități care, prin definiție, nu are această natură. Vechimea în muncă nu reprezintă un simplu beneficiu simbolic, ci un concept juridic utilizat în multiple raporturi de dreptul muncii și de securitate socială. Extinderea sa asupra voluntariatului este de natură să afecteze coerența întregului cadru normativ; textul propus depășește sfera unei simple recunoașteri simbolice și prevede că voluntariatul ar urma să fie asimilat și ca perioadă necontributivă. Proiectul arată că activitatea de voluntariat ar constitui „vechime în muncă, fiind asimilată ca perioadă necontributivă”, iar această recunoaștere ar interveni doar pentru activitate de minimum un an. Această soluție confirmă că inițiativa nu se limitează la valorizarea experienței civice, ci urmărește să producă efecte specifice raporturilor de muncă și, potențial, efecte colaterale în materia asigurărilor sociale, fără o fundamentare suficient dezvoltată; tocmai această referire la „perioadă necontributivă” evidențiază riscul de extindere a efectelor propunerii și în alte domenii juridice, inclusiv în materia pensiilor și a stagiilor de cotizare. În sistemul public de pensii funcționează, ca regulă, principiul contributivității, iar drepturile se corelează cu contribuțiile de asigurări sociale plătite. În aceste condiții, asocierea voluntariatului cu vechimea în muncă și, simultan, cu o perioadă necontributivă poate genera confuzii serioase în raport cu regimul stagiilor recunoscute de lege. Chiar dacă textul nu clarifică integral aceste efecte, el deschide o breșă normativă susceptibilă să producă interpretări extinse și neunitare; propunerea nu reglementează mecanismul concret de evidență și recunoaștere a acestei „vechimi în muncă”. Această lacună confirmă, încă o dată, dificultatea de a integra o asemenea soluție în arhitectura juridică existentă. Simplul fapt că textul prevede că activitatea de voluntariat ar constitui și vechime în muncă, respectiv perioadă necontributivă, nu este însoțit de elementele necesare privind circuitul juridic al acestei recunoașteri: evidență, verificare, înscriere, probă, control și valorificare. Astfel, textul nu indică cine constată, cine înregistrează, cine certifică și în ce sistem oficial se operează această perioadă. Nu rezultă dacă evidența ar reveni organizației-gazdă, unui inspectorat teritorial de muncă, unei autorități centrale, casei de pensii sau unei alte instituții. În lipsa unei autorități competente expres desemnate, textul rămâne dificil de aplicat și creează incertitudine juridică. Vechimea în muncă produce consecințe juridice importante și, din acest motiv, ar trebui să fie susținută de o evidență oficială clară. Propunerea nu precizează dacă această perioadă s-ar înscrie într-un registru distinct, într-un sistem deja existent sau dacă s-ar dovedi exclusiv prin înscrisuri emise de organizația-gazdă. De asemenea, dacă vechimea în muncă este tratată ca un efect juridic specific raporturilor de muncă, ar fi fost necesară și o clarificare expresă a modului în care această soluție se corelează cu evidențele oficiale privind activitatea profesională. În lipsa unei asemenea corelări, soluția rămâne declarativă și susceptibilă să genereze dificultăți de aplicare. Totodată, diferite organizații-gazdă ar putea emite documente în standarde diferite, cu conținut neuniform, în absența unui control real al autorităților. În aceste condiții, aceeași noțiune de „vechime” ar putea fi recunoscută în mod diferit de la caz la caz. Proiectul nu precizează nici dacă vechimea s-ar dovedi prin contractul de voluntariat, prin certificatul de voluntariat, prin raportul de activitate, printr-o adeverință specială sau printr-o înregistrare într-un registru național. În forma actuală, acesta instituie un efect juridic major, fără a reglementa în mod suficient cine îl administrează și cum se reflectă el în evidențele oficiale, ceea ce îl face imprecis și apt să genereze dificultăți administrative și litigii. O normă care produce efecte juridice importante ar necesita, în mod firesc, și reglementarea clară a instrumentelor de probă corespunzătoare; soluția propusă apare ca disproporționată în raport cu scopul declarat al inițiatorului. Dacă obiectivul este încurajarea participării civice și creșterea prestigiului voluntariatului, acest rezultat poate fi atins prin consolidarea mecanismelor deja existente: certificatul de voluntariat, raportul de activitate, recunoașterea experienței profesionale și/sau în specialitate, precum și valorizarea competențelor dobândite în contexte non-formale. Nu rezultă că ar fi necesară transformarea voluntariatului în vechime în muncă pentru atingerea acestor finalități; în esență, proiectul deplasează voluntariatul din registrul cetățeniei active în registrul relațiilor de muncă, ceea ce este dificil de conciliat cu filosofia Legii nr. 78/2014. Voluntariatul trebuie protejat ca formă de participare civică liberă și neremunerată, nu transformat într-un substitut al muncii salariate. Exact această graniță este apărată de art. 4 lit. a) și lit. e) din lege, iar proiectul tinde să o relativizeze; argumentul central este unul de principiu: este dificil de conciliat, pe de o parte, calificarea voluntariatului ca activitate neremunerată care nu substituie munca plătită și, pe de altă parte, recunoașterea unuia dintre principalele efecte juridice rezervate muncii salariate, respectiv vechimea în muncă. Aceasta reprezintă contradicția de fond a inițiativei și principalul motiv pentru care proiectul nu este oportun.

7. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind modificarea și completarea art.13 din Ordonanţa de urgenţă nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc (b113/03.03.2026)

  • Obiectul de reglementare: Instituie mecanism de finanțare pentru prevenirea și combaterea dependenței de jocuri de noroc prin alocarea a 1% din impozite

8. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind modificarea şi completarea alineatului (2) al art.331 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal (b114/03.03.2026)

9. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru instituirea zilei de 19 noiembrie ca „Ziua Națională a Antreprenoriatului Feminin” (b115/03.03.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: antreprenoriatul feminin este o parte importantă și esențială a antreprenoriatului din România iar meritele persoanelor implicate în aceste demersuri merită amintite. Din acest motiv, Organizația Națiunilor Unite sărbătorește deja această cauză în fiecare an în 19 noiembrie, fiind astfel o sărbătoare internațională. Prin urmare, nu se întrevede necesar dublarea acestui efort prin declararea zilei respective și zi națională. În schimb, eforturile pentru promovarea antreprenoriatului feminin ar trebui să fie încurajat și susținut prin alte demersuri care ar trebui să aibă menirea de a dezvolta economia țării în ansamblu nu sunt necesare acte normative pentru a celebra un anumit statut profesional.

10. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.407/2006 vânătorii și a protecției fondului cinegetic (b117/03.03.2026) ( termen de avizare 30.03.2026, conform prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 248/2013, republicată, cu modificările și completările ulterioare) – Inițiatori: senatori și deputați UDMR – aviz nefavorabil

11. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr.69/2000 pentru protecția sportivilor și prevenirea abuzurilor în sport (b118/04.03.2026)

12. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.340/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun (b119/04.03.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă introduce o extindere nediferențiată a interdicției consumului la toate produsele cu tutun sau nicotină, indiferent de mecanismul de funcționare sau de nivelul de risc, fără o analiză de impact care să evalueze consecințele juridice, economice și sociale. În lipsa unei astfel de fundamentări, măsura nu poate fi considerată proporțională, mai ales în condițiile în care diferențele între produsele combustibile și cele necombustibile sunt recunoscute în legislația națională și europeană; cadrul legislativ european și național actual face distincții clare între categoriile de produse. Directiva 2014/40/UE, transpusă prin Legea 201/2016, diferențiază explicit produsele combustibile de cele necombustibile, fără a defini „fumatul” în sensul propus de inițiativă. De asemenea, Directiva delegată 2100/2022, transpusă prin OG 23/2023, impune clasificarea produselor în funcție de prezența combustiei – „produse din tutun pentru fumat” versus „produse din tutun care nu ard”. Eliminarea acestei distincții la nivelul reglementării utilizării în spații publice închise contravine acestor principii și generează incoerență normativă; pozițiile instituționale existente confirmă această abordare. Guvernul României a emis un punct de vedere negativ asupra unei propuneri similare în anul 2024 (PL-x 706/2023 https://cdep.ro/proiecte/2023/700/00/6/706pvg.pdf), arătând că echivalarea țigaretelor electronice și produselor din tutun încălzit cu țigaretele tradiționale „nu respectă principiile de tehnică legislativă și nu ține cont de legislația din România și nici de cea europeană în vigoare, ignorând și spiritul în care acestea au fost scrise”. Aceeași distincție între produse combustibile și necombustibile se regăsește și la nivelul dezbaterilor europene: Parlamentul European a respins în decembrie 2024 recomandarea Consiliului privind mediile fără fum și aerosoli, care încerca să asimileze utilizarea produselor necombustibile fumatului în spațiile fără fum; diferențierea este deja integrată în legislația română: Codul fiscal tratează distinct accizarea produselor din tutun combustibile, a produselor din tutun încălzit, a lichidelor pentru țigarete electronice și a altor produse cu nicotină. Eliminarea acestei diferențieri la nivelul regulilor de utilizare ar crea o disonanță semnificativă între cadrul fiscal și regimul de reglementare, contravenind principiului coerenței legislative; în absența unei analize clare a riscurilor și beneficiilor, egalizarea juridică a unor produse fundamental diferite riscă să transmită un semnal de politică publică incoerent și să genereze efecte indirecte nedorite, inclusiv asupra comportamentului consumatorilor adulți; propunerea legislativă ridică și probleme importante de aplicare. O interdicție uniformă, aplicată fără delimitări clare, poate conduce la interpretări neunitare din partea autorităților, incertitudine juridică pentru operatori și costuri administrative semnificative. De asemenea, formulările imprecise și potențial contradictorii din textul propus afectează predictibilitatea și stabilitatea cadrului de reglementare într-un domeniu deja intens reglementat; impactul economic al propunerii legislative trebuie, de asemenea, analizat. Pentru sectoarele care operează cu spații interioare și exterioare destinate consumului, în special HoReCa, extinderea interdicției pentru produse necombustibile ar avea efecte imediate asupra activității comerciale. Reducerea atractivității locațiilor, scăderea duratei și frecvenței vizitelor, precum și diminuarea consumului se traduc direct într-o reducere a încasărilor, inclusiv din TVA și alte taxe; Aceste consecințe apar într-un context în care sectorul HoReCa se confruntă deja cu presiuni semnificative. După impactul pandemiei, sectorul a fost afectat de creșteri de taxe (inclusiv TVA), ceea ce a redus marjele și capacitatea de absorbție a șocurilor. Contextul geopolitic agravează suplimentar situația, generând creșteri ale prețurilor la energie, transport și logistică. Aceste creșteri se traduc în costuri operaționale mai mari într-un moment de fragilitate economică; efectele sunt resimțite în mod disproporționat de întreprinderile mici și mijlocii, care au resurse limitate și depind în mod direct de fluxul stabil de consumatori. Pentru acestea, chiar și o scădere temporară a traficului poate afecta sustenabilitatea afacerii; în concluzie, propunerea legislativă nu este aliniată legislației europene, creează incoerențe în cadrul normativ național, nu este fundamentată prin analize de impact și generează consecințe economice și administrative disproporționate.

13. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii petrolului nr.238/2004 (b120/04.03.2026)

14. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal (b121/04.03.2026)

15. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea art.257 din Legea nr.286/2009 – Codul penal (b122/04.03.2026)

16. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2011 privind comunicaţiile electronice (b123/04.03.2026)

17. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru aprobarea Programului Național de Înot „Johnny Weissmüller” (b125/04.03.2026)

18. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii (plx186/16.03.2026)

19. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (plx187/16.03.2026)

20. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii (plx188/16.03.2026)

21. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea art.525 din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă şi completarea Legii nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (plx189/16.03.2026)

22. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea art.68 din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară (plx190/16.03.2026)

23. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea art.58 din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară (plx191/16.03.2026)

24. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr.305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii (plx192/16.03.2026)

25. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind stabilirea competenţei de investigare a infracţiunilor săvârşite de judecători şi procurori (plx193/16.03.2026)

26. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr.304/2022 privind organizarea judiciară (plx194/16.03.2026)

27. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea art.57 din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară (plx195/16.03.2026 )

Concluzii

În ședința din 24 martie 2026, Comisia C5 a analizat 27 proiecte de acte normative, formulând 24 avize favorabile și 3 avize nefavorabile.

Motivarea avizelor nefavorabile (b112, b115, b119) sunt redate integral mai sus.

Din partea Fundației Naționale pentru Tineret a participat la ședință Georgiana LICĂ.

Proiectele de aviz ale comisiei au fost supuse aprobării Plenului CES (25.03.2026).