Ședința C8 (30.03.2026): Proiecte din domeniile educație, protecție socială, digitalizare, justiție, agricultură, mediu, sănătate, cultură

Comisia pentru drepturi și libertăți ale organizațiilor societății civile (C8) din cadrul Consiliului Economic și Social (CES) s-a reunit în ședință luni, 30 martie 2026, pentru a discuta și aviza o serie de proiecte de acte normative. Ședința a avut loc online.

Ordinea de zi propusă

Comisia a avut în atenție elaborarea proiectelor de aviz la următoarele proiecte de acte normative:

  1. Proiect de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea domeniilor şi programelor de studii universitare de master acreditate şi numărul maxim de studenţi ce pot fi şcolarizaţi în anul universitar 2026 – 2027 (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiator: Ministerul Educației și Cercetării
  2. Proiect de Lege pentru modificarea Legii nr. 340/2009 din 11 noiembrie 2009 privind formularea de către România a unei declarații în baza prevederilor art. 35 paragraful (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (termen de avizare: 7.04.2026) – Inițiator: Ministerul Justiției
  3. Proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (termen de avizare: 9.04.2026) – Inițiator: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
  4. Proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea unor acte normative din domeniul asistenței sociale și stabilirea unor măsuri de protecție socială pentru pensionari (termen de avizare: 15.04.2026) – Inițiator: Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale
  5. Propunere legislativă privind completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (b131/09.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
  6. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.198/2023 (b132/09.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: senatori PSD
  7. Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, precum și de către persoanele juridice străine (b133/10.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
  8. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice (b134/10.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD, AUR, POT, PNL, PACE, neafiliați
  9. Propunere legislativă pentru completarea art.25 din Legea 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (b135/10.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD, AUR, PNL, UDMR, neafiliați
  10. Propunere legislativă privind modificarea şi completarea art.165 din Legea 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe (b136/10.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: deputați minorități
  11. Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, județean şi local (b137/10.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: deputați minorități
  12. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii zootehniei nr.32/2019 (b138/10.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: deputați PSD
  13. Propunere legislativă privind verificarea electronică a vârstei pentru produse și servicii cu restricții de vârstă în mediul online (b140/11.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  14. Propunere legislativă pentru modificarea art.155 din Legea nr.286/2009 privind Codul Penal (b141/11.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  15. Propunere legislativă pentru completarea art.2 din Legea nr.361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public (b142/11.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  16. Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (b143/11.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR, PSD, PNL, AUR, UDMR, PACE
  17. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.2/2021 privind depozitarea deșeurilor, a Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și a Legii serviciului de salubrizare a localităților nr.101/2006 (b144/11.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR, PNL
  18. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării” (b145/11.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: deputați PSD, PNL, AUR, POT, neafiliați, minorități
  19. Propunere legislativă privind completarea Ordonanței Guvernului nr.2/2021 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.61/2025 (b146/11.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: senatori PNL, neafiliați
  20. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.205/2004 privind protecția animalelor (b148/11.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: senatori PSD, PNL, AUR, USR, PACE
  21. Propunere legislativă pentru completarea Legea apiculturii nr.383/2013 (b152/12.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: deputați PSD
  22. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului (b153/12.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiator: Monica IONESCU – deputat Neafiliat
  23. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.185/2016 privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de importantă naţională în domeniul gazelor naturale (b154/12.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD, PNL, UDMR, AUR
  24. Propunere legislativă pentru desființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului și pentru abrogarea Legii nr.117/2017 privind înființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (b160/13.03.2026) (termen de avizare: 14.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  25. Propunere legislativă pentru desființarea Institutului Român pentru Drepturile Omului și pentru abrogarea Legii nr.9/1991 privind înființarea Institutului Român pentru Drepturile Omului (b161/13.03.2026) (termen de avizare: 14.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  26. Propunere legislativă pentru desființarea Academiei Oamenilor de Știință din România și pentru abrogarea Legii 31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România (b162/13.03.2026) (termen de avizare: 14.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  27. Propunere legislativă pentru desființarea Academiei de Științe Medicale și pentru abrogarea Legii nr.264/2004 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Medicale (b163/13.03.2026) (termen de avizare: 14.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  28. Propunere legislativă pentru desființarea Academiei de Științe Tehnice din România și pentru abrogarea Legii nr.230/2008 privind înființarea și funcționarea Academiei de Științe Tehnice din România (b164/13.03.2026) (termen de avizare: 14.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  29. Propunere legislativă pentru desființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru abrogarea Legii 556/2004 privind înființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 (b165/13.03.2026) (termen de avizare: 14.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  30. Propunere legislativă pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr.69/2000 (b167/18.03.2026) (termen de avizare: 14.04.2026) – Inițiator: Ciornei Daniel-Cătălin – deputat AUR

Ce a decis Comisia:

1. Aviz favorabil pentru Proiect de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea domeniilor şi programelor de studii universitare de master acreditate şi numărul maxim de studenţi ce pot fi şcolarizaţi în anul universitar 2026 – 2027

2. Aviz favorabil pentru Proiect de Lege pentru modificarea Legii nr. 340/2009 din 11 noiembrie 2009 privind formularea de către România a unei declarații în baza prevederilor art. 35 paragraful (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană

3. Aviz favorabil cu observații pentru Proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice

  • Aviz FAVORABIL, cu observațiile: introducerea cadrului legal pentru definirea și desemnarea „zonelor prioritare pentru biodiversitate” ar putea avea implicații asupra unor proiecte aflate deja în diferite etape de pregătire sau autorizare, desfășurate în contextul actual al ariilor naturale protejate, cu potențial impact asupra mediului de afaceri. În acest sens, ar putea fi utilă clarificarea modului în care vor fi tratate proiectele aflate în curs de autorizare sau planificare în zone care ar putea fi ulterior propuse ca „zone prioritare pentru biodiversitate”, precum și dacă sunt prevăzute dispoziții tranzitorii pentru investițiile deja inițiate; clarificarea definiției zonelor prioritare pentru biodiversitate (art. 4 pct. 41) – ar fi necesar completarea definiției zonelor prioritare pentru biodiversitate astfel încât aceasta să reflecte explicit faptul că aceste zone includ atât ecosisteme naturale în care procesele ecologice funcționează neperturbat, cât și habitate semi-naturale de importanță ridicată pentru biodiversitate, a căror menținere depinde de aplicarea unor măsuri de management activ; clarificarea responsabilităților instituționale privind administrarea ariilor naturale protejate (art. 16 și art. 18) – este necesara menționarea explicită a posibilității implicării organizațiilor neguvernamentale cu expertiză în domeniul conservării naturii în activitățile de administrare sau management al ariilor naturale protejate, în condițiile legii; clarificarea tipurilor de zone care pot fi incluse în zonele prioritare pentru biodiversitate – În ceea ce privește tipurile de zone care pot fi incluse în această categorie, se recomandă clarificarea faptului că zone de non-intervenție pot fi stabilite și în alte tipuri de arii naturale protejate decât parcurile naționale și naturale, inclusiv în siturile Natura 2000, în baza planurilor de management aprobate. Această abordare este în concordanță cu recomandările Comisiei Europene privind zonarea siturilor Natura 2000 și ar permite recunoașterea acelor suprafețe în care sunt stabilite restricții stricte privind utilizarea resurselor naturale; procedura de desemnare a zonelor prioritare pentru biodiversitate – Propunem eliminarea lit. b) și c) privind acordul UAT sau al administratorului în cazul bunurilor aflate în proprietatea publică sau privată. Desemnarea zonelor prioritare pentru biodiversitate se face pe baze științifice, prin consultarea tuturor factorilor interesați și este un mecanism de interes strategic național. Acordurile prevăzute la b) și c) coroborate cu lit a) riscă să blocheze orice eforturi pentru atingerea țintelor de 10% protecție strictă; consolidarea mecanismelor de compensare pentru proprietarii de terenuri – este recomandabil, în acord cu bunele practice internaționale, diversificarea tipurilor de compensații, prin includerea, pe lângă compensațiile financiare directe, și a altor forme de compensare, precum schimbul de terenuri, achiziția voluntară a terenurilor de către stat sau alte mecanisme de sprijin pentru gestionarea durabilă a terenurilor; modificarea limitelor ariilor naturale protejate în contextul reevaluării obiectivelor de conservare – Proiectul de act normativ introduce posibilitatea modificării limitelor ariilor naturale protejate de interes național, inclusiv în cazul reevaluării obiectivelor de conservare, pe baza unui studiu științific și cu avizul consiliului științific și al Academiei Române. Se recomandă reanalizarea oportunității introducerii în mod explicit în legislație a posibilității de modificare a limitelor ariilor naturale protejate ca urmare a reevaluării obiectivelor de conservare; proiectul de act normativ urmărește instituirea cadrului juridic necesar pentru identificarea și desemnarea zonelor prioritare pentru biodiversitate, în vederea implementării Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030 și a îndeplinirii jaloanelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Introducerea acestui concept în legislația națională este oportună și necesară pentru atingerea obiectivului de protecție strictă a cel puțin 10% din suprafața terestră și marină; pentru asigurarea unui cadru legislativ coerent și aplicabil în practică, se formulează următoarele observații la inițiativa legislativă: 1. Clarificarea definiției zonelor prioritare pentru biodiversitate (art. 4 pct. 41) se recomandă completarea definiției zonelor prioritare pentru biodiversitate astfel încât aceasta să reflecte explicit faptul că aceste zone includ atât ecosisteme naturale în care procesele ecologice funcționează neperturbat, cât și habitate semi-naturale de importanță ridicată pentru biodiversitate, a căror menținere depinde de aplicarea unor măsuri de management activ. în forma actuală, definiția poate conduce la interpretarea că zonele prioritare pentru biodiversitate sunt exclusiv zone de non-intervenție. Or, conform orientărilor Comisiei Europene privind desemnarea zonelor de protecție strictă, această categorie poate include atât ecosisteme naturale intacte, în care procesele naturale evoluează fără intervenții antropice, cât și habitate semi-naturale a căror stare de conservare depinde de intervenții limitate și bine fundamentate. 2. Clarificarea responsabilităților instituționale privind administrarea ariilor naturale protejate (art. 16 și art. 18) se recomandă clarificarea responsabilităților instituționale privind administrarea ariilor naturale protejate, în special în situațiile în care acestea sunt administrate direct de Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate; în aceste cazuri este necesară corelarea prevederilor referitoare la administrarea ariilor protejate cu existența unor structuri administrative special constituite, astfel încât gestionarea acestor arii să beneficieze de capacitatea instituțională și expertiza necesare; de asemenea, este necesara menționarea explicită a posibilității implicării organizațiilor neguvernamentale cu expertiză în domeniul conservării naturii în activitățile de administrare sau management al ariilor naturale protejate, în condițiile legii (având in vedere contribuția ONG-urilor la conservarea BDv in România, inclusiv prin atragerea de fonduri, cât și situația AP din 2018, când li s-a luat custodia, până în prezent) 3. Clarificarea tipurilor de zone care pot fi incluse în zonele prioritare pentru biodiversitate (art. 403) în ceea ce privește tipurile de zone care pot fi incluse în această categorie, se recomandă clarificarea faptului că zone de non-intervenție pot fi stabilite și în alte tipuri de arii naturale protejate decât parcurile naționale și naturale, inclusiv în siturile Natura 2000, în baza planurilor de management aprobate; această abordare este în concordanță cu recomandările Comisiei Europene privind zonarea siturilor Natura 2000 și ar permite recunoașterea acelor suprafețe în care sunt stabilite restricții stricte privind utilizarea resurselor naturale; totodată, formularea actuală („alte suprafețe terestre și marine”) ar putea fi completată astfel încât să includă explicit mediul subteran, respectiv peșterile și formațiunile speologice, având în vedere importanța acestora pentru conservarea biodiversității și statutul lor de bunuri de interes public. 4. Clarificarea regimului de management al zonelor prioritare pentru biodiversitate (art. 404) regimul de management prevăzut pentru zonele prioritare pentru biodiversitate ar trebui să reflecte explicit faptul că managementul activ poate fi necesar nu doar pentru susținerea proceselor naturale, ci și pentru menținerea habitatelor semi-naturale cu valoare ridicată pentru biodiversitate; există numeroase ecosisteme semi-naturale, precum pajiștile sau alte habitate dependente de activități umane tradiționale, a căror valoare pentru biodiversitate este menținută tocmai prin aplicarea unor măsuri de management adecvate. În aceste cazuri, intervențiile trebuie limitate la cele strict necesare pentru menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor și speciilor. 5. Procedura de desemnare a zonelor prioritare pentru biodiversitate (art. 408) Mențiuni privind acordul proprietarilor în ceea ce privește procedura de desemnare a zonelor prioritare pentru biodiversitate, este important ca aceasta să asigure consultarea și implicarea proprietarilor și administratorilor de terenuri; pentru a încuraja acordul proprietarilor persoană fizică sau juridică în cazul bunurilor aflate în proprietate privată, este esențial ca prin acord să fie garantate în mod direct măsurile compensatorii. Pentru acest aspect sunt necesare prevederi suplimentare. În practică, s-a observat că deși există prevedere legală privind mecanismul compensațiilor (prin hotărâre de guvern), un astfel de mecanism nu a existat niciodată (cu excepția pădurilor, pentru care nu se mai acordă plăți de 2 ani). În lipsa publicării unui act normativ privind măsurile compensatorii pentru toate categoriile de bunuri ce intră în ZPB și bugetul alocat pentru acestea, orice acord este imposibil, conducând la imposibilitatea atingerii țintelor de 10% protecție strictă; este necesară eliminarea lit. b) și c) privind acordul UAT sau al administratorului în cazul bunurilor aflate în proprietatea publică sau privată. Desemnarea zonelor prioritare pentru biodiversitate se face pe baze științifice, prin consultarea tuturor factorilor interesați și este un mecanism de interes strategic național. Acordurile prevăzute la b) și c) coroborate cu lit a) riscă să blocheze orice eforturi pentru atingerea țintelor de 10% protecție strictă; nu în ultimul rând, se recomandă posibilitatea derogării de la acordul proprietarului, în cazuri excepționale, pentru suprafețe cu habitate naturale și semi-naturale de interes strategic care necesita masuri urgente de conservare, justificate științific, și cu acordul Academiei Române, pentru suprafețe sub 1% din totalul țintei de protecție strictă, aflate in proprietate privata. Desemnarea acestora se va putea face fara acordul proprietarului, cu acordarea de masuri compensatorii prealabile. 6. Consolidarea mecanismelor de compensare pentru proprietarii de terenuri (art. 26) pentru creșterea gradului de acceptare a acestor măsuri este esențială consolidarea mecanismelor de compensare pentru proprietarii și administratorii de terenuri asupra cărora se instituie restricții; în acest sens, este recomandabil, în acord cu bunele practice internaționale, diversificarea tipurilor de compensații, prin includerea, pe lângă compensațiile financiare directe, și a altor forme de compensare, precum schimbul de terenuri, achiziția voluntară a terenurilor de către stat sau alte mecanisme de sprijin pentru gestionarea durabilă a terenurilor; de asemenea, este importantă stabilirea unor surse de finanțare dedicate pentru acordarea acestor compensații, inclusiv prin alocarea unui procent din Fondul pentru mediu – Strategia națională pentru BDV prevede alocarea a 20% din FM, in realitate s-au alocat 0,2%!! sau prin utilizarea altor instrumente financiare destinate conservării biodiversității, astfel încât proprietarii să aibă garanția că aceste compensații pot fi acordate efectiv; experiența anterioară privind acordarea compensațiilor pentru restricțiile impuse în ariile naturale protejate arată că lipsa unor mecanisme financiare clare poate conduce la întârzieri sau la neacordarea compensațiilor, ceea ce poate afecta acceptarea socială a măsurilor de conservare și eficiența implementării acestora. 7. Modificarea limitelor ariilor naturale protejate în contextul reevaluării obiectivelor de conservare (art. 56¹ alin. (3)) proiectul de act normativ introduce posibilitatea modificării limitelor ariilor naturale protejate de interes național, inclusiv în cazul reevaluării obiectivelor de conservare, pe baza unui studiu științific și cu avizul consiliului științific și al Academiei Române; se recomandă reanalizarea oportunității introducerii în mod explicit în legislație a posibilității de modificare a limitelor ariilor naturale protejate ca urmare a reevaluării obiectivelor de conservare; în practică, reevaluarea obiectivelor de conservare poate fi gestionată printr-o serie de instrumente aplicate gradual, precum actualizarea planurilor de management, ajustarea măsurilor de conservare sau revizuirea zonării interne a ariei protejate. În acest context, modificarea limitelor ariilor naturale protejate ar trebui să reprezinte o soluție excepțională, utilizată doar în situații bine fundamentate științific; introducerea explicită în lege a acestei posibilități poate genera interpretări care să conducă la modificări frecvente ale limitelor ariilor naturale protejate, ceea ce ar putea afecta stabilitatea cadrului de conservare. Din acest motiv, ar fi utilă clarificarea faptului că modificarea limitelor ariilor naturale protejate poate fi avută în vedere doar în situații justificate, după analiza altor soluții de management aplicabile în cadrul ariei protejate.

4. Aviz favorabil pentru Proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea unor acte normative din domeniul asistenței sociale și stabilirea unor măsuri de protecție socială pentru pensionari

5. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă privind completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (b131/09.03.2026)

6. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.198/2023 (b132/09.03.2026)

7. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, precum și de către persoanele juridice străine (b133/10.03.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: orientările Comisiei Europene cu privire la reglementările naționale pentru protejarea terenului agricol subliniază statutul de bun special și rar al acestei categorii de terenuri și admite faptul că Statele Membre au dreptul de a reglementa acest sector și de a impune anumite restricții la achiziția terenului agricol. Cu toate acestea, Comisia subliniază faptul că măsurile trebuie să fie proporționale și indică anumite tipuri de măsuri care sunt mai ușor de compatibilizat cu dreptul UE decât altele. Printre instrumentele care pot fi admise se numără: – scheme de autorizare prealabilă – drepturi de preempțiune pentru anumite categorii – obligația menținerii destinației agricole – controlul prețului de vânzare – taxe anti-speculative. astfel, statele trebuie să aleagă măsuri mai puțin restrictive, bine calibrate, care să protejeze terenul agricol fără să blocheze disproporționat investiția transfrontalieră; România are deja un cadru solid pentru protejarea terenurilor agricole la achiziție, care include mecanisme precum: – regim special pentru vânzarea terenurilor agricole din extravilan – drept de preempțiune în mai multe ranguri – condiții suplimentare dacă niciunul dintre preemptori nu își exprimă opțiunea de a achiziționa – publicitatea obligatorie a ofertei și procedura formală de control – aviz final emis de autoritatea agricolă competentă – registru unic național și trasabilitate administrativă – mecanism anti-speculativ cu impozit de 80% la revânzare în primii 8 ani prin urmare, o impunere a unor suprafețe maximale pentru achiziția de către investitori străini nu este justificată, ținând cont de mecanismele multiple pe care statul român le implementează pentru protejarea terenurilor agricole. Mai mult, o astfel de măsură poate intra în conflict cu libertățile fundamentale ale pieței interne și poate afecta în mod real investiția agricolă autentică, ce poate sprijini dezvoltarea competitivă a sectorului din România; propunerea legislativă nu este suficient motivată, nu este menționat impactul economic și nici nu se menționează ce se întâmplă cu cetățenii altui stat sau persoanele juridice constituite în alt stat care dețin în proprietate teren în suprafete mai mari decât cele menționate în proiect; Libertățile Fundamentale și Convenția Europeana a Drepturilor Omului, precum și Primul protocol adițional care se refera la protectia proprietății – ratificate de România în 1994 – sunt două instrumente utile în mâna justitiei și a Tribunalului Drepturilor Omului, care urmăresc respectarea stricta a drepturilor de proprietate de către orice stat. prin intrarea în vigoare a propunerii legislative se ajunge la neesitatea expropierii proprietăților private achiziționate până acum pe legea actuală de cetăţeanii unui stat membru, apatridul cu domiciliul într-un stat membru sau în România, precum şi persoana juridică constituită în conformitate cu legislaţia unui stat membru; România a obținut prin Tratatul de Aderare la UE din 2005 o perioadă de tranziție de șapte ani pentru piața funciară agricolă, perioadă care s-a încheiat la data de 1 ianuarie 2014. La expirarea acestui moratoriu, accesul cetățenilor europeni și al persoanelor juridice comunitare la terenurile agricole din România a devenit supus regulilor generale ale dreptului european privind libera circulație a capitalurilor. Reintroducerea unor limitări cantitative după expirarea perioadei de tranziție nu mai poate beneficia de niciun temei în dreptul primar european și reprezintă o regresie juridică incompatibilă cu statutul de stat membru al Uniunii Europene. propunerea legislativă introduce o diferențiere de tratament juridic în funcție de structura acționariatului persoanelor juridice, acordând un plafon mai favorabil persoanelor juridice cu participație românească majoritară față de cele cu capital majoritar străin. Deși această distincție urmărește aparent protejarea interesului național, ea introduce un criteriu de naționalitate a capitalului social în dreptul de proprietate privată, ceea ce contravine principiului egalității de tratament între operatorii economici din Uniunea Europeană ; propunerea legislativă instituie limitări diferențiate în funcție de cetățenie, originea capitalului și structura acționariatului în materia dobândirii terenurilor agricole, ceea ce ridică probleme serioase de compatibilitate cu dreptul Uniunii Europene, în special cu principiul nediscriminării și libera circulație a capitalurilor. Tratamentul diferențiat aplicat cetățenilor și persoanelor juridice din alte state membre nu este justificat printr-un obiectiv clar de interes public și nu este susținut de un test real de proporționalitate; propunerea legislativă promovează o logică protecționistă, construită pe criterii de naționalitate și control al capitalului, care riscă să alimenteze forme de naționalism economic incompatibile cu funcționarea pieței interne europene și cu angajamentele asumate de România ca stat membru. O astfel de abordare nu adresează cauzele reale ale problemelor din sectorul agricol și poate genera efecte adverse, inclusiv descurajarea investițiilor și fragmentarea pieței; În aceste condiții, propunerea este vulnerabilă juridic și contrară principiilor fundamentale ale Uniunii Europene.

8. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice (b134/10.03.2026)

9. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea art.25 din Legea 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (b135/10.03.2026)

10. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind modificarea şi completarea art.165 din Legea 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe (b136/10.03.2026)

11. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, județean şi local (b137/10.03.2026)

12. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii zootehniei nr.32/2019 (b138/10.03.2026)

13. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind verificarea electronică a vârstei pentru produse și servicii cu restricții de vârstă în mediul online (b140/11.03.2026)

14. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea art.155 din Legea nr.286/2009 privind Codul Penal (b141/11.03.2026)

15. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea art.2 din Legea nr.361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public (b142/11.03.2026)

16. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (b143/11.03.2026)

17. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.2/2021 privind depozitarea deșeurilor, a Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și a Legii serviciului de salubrizare a localităților nr.101/2006 (b144/11.03.2026)

18. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării” (b145/11.03.2026)

  • Aviz FAVORABIL, cu observațiile: se impune corelarea expresă a noii dispoziții cu cadrul normativ deja existent, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 538/2015, care stabilește un regim diferențiat al vitezelor de navigație în perimetrul rezervației. Potrivit art. 7 alin. (2)–(3) și (6) din actul normativ menționat, viteza maximă admisă este de 15 km/h, respectiv 40 km/h în zonele prevăzute în anexa nr. 1, iar limita de 5 km/h este aplicabilă exclusiv în zonele expres menționate în anexa nr. 3 . Introducerea unei limite generale de 5 km/h în alte zone decât cele deja stabilite poate genera suprapuneri normative și dificultăți de interpretare și aplicare. Astfel, trebuie să fie clarificat raportul dintre legea propusă și HG nr. 538/2015, fie prin trimitere expresă la regimul existent și completarea acestuia, fie prin modificarea corespunzătoare a hotărârii Guvernului, pentru a evita incoerența legislativă și eventuale conflicte de reglementare; propunerea legislativă de reglementare a unei vizite maxime de circulație a ambarcațiunilor pe canalele și lacurile interioare din perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, cu excepția brațelor Dunării, nu este însoțită de o normă care să sancționeze comportamentul ce se dorește a fi sancționat. Fără introducerea unei astfel de sancțiuni în cadrul art. 12 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei Delta Dunării, înseamnă că norma ce se dorește are caracter doar de recomandare, nu unul obligatoriu și nu va produce efectele scontate.

19. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind completarea Ordonanței Guvernului nr.2/2021 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.61/2025 (b146/11.03.2026)

20. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.205/2004 privind protecția animalelor (b148/11.03.2026)

21. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legea apiculturii nr.383/2013 (b152/12.03.2026)

22. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului (b153/12.03.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă mută accentul de la evaluarea individuală și complexă a situației copilului către calificarea juridică automată a unor conduite drept „sabotaj al relațiilor de atașament”, ceea ce poate conduce la formalizarea excesivă a unor situații profund sensibile. În materia protecției copilului, sentimentele, atașamentul și voința acestuia, exprimate în funcție de vârstă și grad de maturitate, trebuie să fie primordiale, iar orice intervenție legislativă trebuie să lase spațiu real pentru analiza psihologică și socială particularizată, nu să creeze prezumții cu potențial rigid; redefinirea și extinderea noțiunii de „sabotaj” pot genera dificultăți probatorii semnificative în cauzele privind abuzul, neglijarea sau violența domestică. Există riscul ca, în practică, anumite fapte de abuz să fie dificil de dovedit atunci când comportamentul copilului este interpretat prin prisma unei presupuse influențe a celuilalt părinte, iar nu ca posibil efect al unui context real de violență sau traumă. O astfel de abordare poate descuraja semnalarea abuzurilor și poate conduce la re-victimizarea copilului, contrar principiilor consacrate de Convenția ONU privind drepturile copilului și jurisprudența CEDO; propunerea legislativă deplasează centrul de greutate dinspre evaluarea individualizată și complexă a situației copilului spre o calificare juridică automată a unor comportamente drept „sabotaj al relațiilor de atașament”, risc care poate duce la formalizarea excesivă a unor realități profund umane și nuanțate. În domeniul protecției copilului, emoțiile, legăturile afective și voința acestuia, exprimate în raport cu vârsta și nivelul său de maturitate, trebuie să rămână centrale, iar orice intervenție a legiuitorului ar trebui să păstreze spațiul necesar unei analize psihologice și sociale adaptate cazului concret, fără a institui prezumții cu aplicare rigidă; definiția „sabotajului relațiilor de atașament” este neclară și pot exista și situații în care un minor dezvoltă relații de atasament fața de persoane care nu urmăresc întotdeauna binele acestuia, iar părinții sunt nevoiți să intervină. Prin introducerea în definiție a sintagmei „orice persoană” inițiatorul limitează dreptul părintelui de a interveni și de a proteja minorul; sabotajul relațiilor de atașament ale copilului – este un termen inadecvat în legislația privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului și este greu de dovedit;

23. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.185/2016 privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de importantă naţională în domeniul gazelor naturale (b154/12.03.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă nu are o corelare logică cu normele actuale din sistemul de drept pozitiv. Este criticabilă fiindcă, pe partea de protecție a mediului, propunerea legislativă introduce termeni care nu există în legislația de mediu. Propunerea introduce termeni precum „utilitate publică” sau de „interes național”, care nu se regăsesc în cuprinsul O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice pentru a crea o aparentă legalitate. cea mai gravă deficiență juridică a propunerii legislative rezidă în modificarea adusă prin art. I pct. 9, care introduce alineatul (10) la articolul 21 din Legea nr. 185/2016, prin care se instituie o interdicție absolută de suspendare a lucrărilor pentru proiectele reglementate de prezenta lege, prin derogare expresă de la art. 14 și 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și de la art. 997 din Codul de procedură civilă. Această dispoziție ridică probleme majore de constituționalitate, deoarece dreptul de acces la justiție, consacrat de art. 21 din Constituția României, include în mod necesar și dreptul persoanei vătămate de a solicita măsuri provizorii de protecție a drepturilor sale pe durata soluționării litigiului pe fond. Suspendarea actului administrativ sau a lucrărilor reprezintă tocmai instrumentul procedural prin care instanța asigură caracterul efectiv al protecției judiciare, iar eliminarea sa echivalează cu golirea de conținut a dreptului la un remediu jurisdicțional efectiv. Articolul I pct. 3 și 4 ale propunerii modifică art. 3 din Legea nr. 185/2016 în sensul că extinde la activitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale regimul de ocupare temporară gratuită a terenurilor forestiere proprietate publică, iar prin noul alineat (2¹) instituie scoaterea definitivă gratuită din fondul forestier național a terenurilor forestiere proprietate publică a statului și a unităților administrativ-teritoriale, atât pe durata lucrărilor, cât și pe toată durata de existență a obiectivelor realizate. Scoaterea definitivă gratuită a terenurilor din fondul forestier pe toată durata de viață a instalațiilor echivalează practic cu un transfer al folosinței pe termen nelimitat, fără nicio contraprestație, în favoarea inițiatorului privat al proiectului. Această construcție juridică intră în conflict cu art. 136 alin. (4) din Constituție, care impune că bunurile proprietate publică pot fi date în administrare, concesionate sau închiriate, în condițiile legii, iar nu cedate în mod gratuit pe termen nelimitat unor entități private. prin introducerea alineatului (3) la art. 1, propunerea conferă Guvernului competența de a declara proiecte în domeniul gazelor naturale ca fiind de importanță națională prin hotărâre de Guvern, la inițiativa autorității competente. Acordarea acestei competențe executive discreționare este problematică din perspectiva principiului legalității și a separației puterilor, deoarece calificarea unui proiect ca fiind de importanță națională atrage după sine un complex de derogări de la dreptul comun cu privire la expropriere, regimul fondului forestier, regimul agricol, procedurile urbanistice și controlul judecătoresc. modificările aduse art. 22, în special introducerea alineatului (6¹), creează un mecanism prin care, în situația în care o autorizație de construire este suspendată sau își încetează efectele (inclusiv ca urmare a unei decizii judecătorești sau a constatării unor neregularități legale), autoritatea competentă este obligată să emită o nouă autorizație în termen de cinci zile lucrătoare, invocând rațiuni de securitate națională. Această dispoziție subminează în mod direct efectele hotărârilor judecătorești prin care s-ar fi dispus suspendarea autorizației de construire, transformând controlul de legalitate al actelor administrative într-un exercițiu lipsit de efect practic. noul art. 22¹ introdus prin propunere transferă competența de decizie privind menținerea sau desființarea construcțiilor realizate de la instanțele judecătorești sau autoritățile de control abilitate la Ministerul Energiei, pe baza unei documentații depuse de însuși inițiatorul proiectului, care atestă conformitatea propriilor lucrări. Aceasta reprezintă o gravă atingere adusă principiului imparțialității și obiectivității controlului, consacrat în procedurile administrative și jurisdicționale, deoarece beneficiarul proiectului nu poate fi, în același timp, și cel care atestă conformitatea lucrărilor proprii, iar această atestare să constituie temeiul unei decizii administrative cu caracter definitiv privind menținerea construcțiilor. Norma creează premisele legalizării administrative a construcțiilor neconforme, eludând controlul independent al autorităților de inspecție și al instanțelor judecătorești; propunerea legislativa institie un regim de proiecte de importanță națională pentru proiectele de înamagzinare a gazelor naturale și adaugă derogări suplimentare față de legea în vigoare; există o tendință generală de derogare de la legislația de mediu, de urbanism și cea juridică pentru tot mai multe tipuri de proiecte, în special în domeniul energiei. Considerăm că pentru ca aceste proiecte să se bucure de acest statut, ele trebuie să demonstreze, fiecare în parte, dacă au un rol esențial în sistemul energetic, mai ales având în vedere că România are deja o capacitate semnificativă de înmagazinare Cf. art 146 lege 123/2012 trebuie îndeplinite criterii pentru a deroga strict pe baza de proiect, nu în bloc: a) investiția trebuie să întărească concurența în furnizarea de gaze naturale și să îmbunătățească siguranța alimentării; b) nivelul de risc legat de investiție este de așa natură încât investiția să nu se realizeze decât dacă se acordă o derogare; c) infrastructura trebuie să fie în proprietatea unei persoane juridice care este separată cel puțin în privința formei sale juridice de operatorii de sistem în ale căror sisteme se construiește infrastructura; d) se percep tarife pentru utilizatorii infrastructurii respective; e) derogarea nu aduce atingere concurenței pe piețele relevante care sunt susceptibile de a fi afectate de investiție, bunei funcționări a pieței interne a gazelor naturale, funcționării eficiente a sistemelor în cauză sau securității aprovizionării cu gaze naturale în Uniunea Europeană. la alin 11 și 12 (art 22 alin 6) menționează că autorizațiile , avizele și acordurile rămân valabile până la finzalizarea excutării lucrărilor, chiar și pentru actele deja emise. Acest lucru contravine principiului constituțional al neretroactivității legii; la alin 3 și 4 se propune scoaterea definitivă și temporară din fondul forestier cu titlu gratuit fără a se menționat compensare. În contextul în care se fac eforturi, prin alte propuneri legislative, ca pădurea să fie păstrată și proprietarii de pădure sunt recompensați pentru conservarea ei, considerăm că acest demers merge împotriva interesului național de conservare. Dezvoltatorii de proiecte trebuie să plătească pentru efectul negativ creat, iar fondul forestier să fie compensat.

24. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru desființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului și pentru abrogarea Legii nr.117/2017 privind înființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (b160/13.03.2026)

  • Aviz FAVORABIL, cu observația: având în vedere studiile realizate până acum de institut acestea ar trebui să fie preluate de Academia Română și, de asemenea, Institutul ar trebui să devină o secție a Academiei Române.

25. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru desființarea Institutului Român pentru Drepturile Omului și pentru abrogarea Legii nr.9/1991 privind înființarea Institutului Român pentru Drepturile Omului (b161/13.03.2026)

  • Aviz FAVORABIL, cu observația: Institutul ar trebui să fie preluat și să activeze sub egida Avocatului Poporului.

26. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru desființarea Academiei Oamenilor de Știință din România și pentru abrogarea Legii 31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România (b162/13.03.2026)

  • Aviz FAVORABIL, cu observația: având în vedere studiile realizate până acum de Institut acestea ar trebui să fie preluate de Academia Română și, de asemenea, Academia Oamenilor de Știință din România ar trebui să devină o secție a Academiei Române.

27. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru desființarea Academiei de Științe Medicale și pentru abrogarea Legii nr.264/2004 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Medicale (b163/13.03.2026)

  • Aviz FAVORABIL, cu observația: având în vedere studiile realizate până acum de Academie acestea ar trebui să fie preluate de Academia Română și, de asemenea, Academia de Științe Medicale ar trebui să devină o secție a Academiei Române.

28. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru desființarea Academiei de Științe Tehnice din România și pentru abrogarea Legii nr.230/2008 privind înființarea și funcționarea Academiei de Științe Tehnice din România (b164/13.03.2026)

  • Aviz FAVORABIL, cu observația: având în vedere studiile realizate până acum de Institut acestea ar trebui să fie preluate de Academia Română și, de asemenea, Academia de Științe Tehnice din România ar trebui să devină o secție a Academiei Române.

29. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru desființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru abrogarea Legii 556/2004 privind înființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 (b165/13.03.2026)

  • Aviz FAVORABIL, cu observația: având în vedere studiile realizate până acum de Institut acestea ar trebui să fie preluate de Academia Română și, de asemenea, Institutul ar trebui să devină o secție a Academiei Române.

30. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr.69/2000 (b167/18.03.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: beneficiul propus de către inițiator vizează doar reorientarea profesională către domeniul public, respectiv apărare și siguranță publică. Or, sportivii profesioniști ar trebui să poată accesa orice domeniu profesional prin asigurarea unor locuri în cadrul unităților de învățământ special dedicate acestora; prin acordarea unui supliment de 10% la nota obținută la proba scrisă de evaluare a cunoștințelor pentru sportivii de performanță care au activat timp de minimum 5 ani și au participat în această perioadă la competiții incluse în calendarul intern sau internațional se creează un avantaj ce nu ține de exercitarea funcțiilor pentru care se organizează concursuri și examene; măsura instituie un avantaj automat la evaluarea scrisă pentru o categorie profesională, fără a demonstra o legătură directă între performanța sportivă și competențele teoretice specifice funcțiilor vizate. Acordarea unui supliment procentual la notă poate afecta principiul egalității de șanse și al accesului nediscriminatoriu la funcții publice, prin favorizarea unei categorii în raport cu ceilalți candidați. În lipsa unor criterii clare privind nivelul performanței, tipul competițiilor sau corelarea cu cerințele posturilor, inițiativa riscă să genereze aplicări neunitare și contestări, fără a exista o analiză de impact care să justifice proporționalitatea intervenției.

Concluzii

În ședința din 30 martie 2026, Comisia C8 a analizat 30 proiecte de acte normative, formulând 17 avize favorabile, 9 avize favorabile cu observații și 4 avize nefavorabile.

Motivarea avizelor nefavorabile (b133, b153, b154, b167) și observațiile formulate (proiectul de la punctul 2.6, b145, b160, b161, b162, b163, b164, b165) sunt redate integral mai sus.

Din partea Fundației Naționale pentru Tineret a participat la ședință Bogdan-Petru CRIȘAN.

Proiectele de aviz ale comisiei au fost supuse aprobării Plenului CES (01.04.2026).