Ședința C5 (31.03.2026): Proiecte din domeniile protecție socială, digitalizare, justiție, agricultură, mediu, sănătate, cultură, transporturi

Comisia pentru educație, tineret, sport, cercetare, formare profesională și cultură (C5) din cadrul Consiliului Economic și Social (CES) s-a reunit în ședință marți, 31 martie 2026, pentru a discuta și aviza o serie de proiecte de acte normative. Ședința a avut loc online.

Ordinea de zi propusă

Comisia a avut în atenție elaborarea proiectelor de aviz la următoarele proiecte de acte normative:

  1. Proiect de Lege pentru modificarea Legii nr. 340/2009 din 11 noiembrie 2009 privind formularea de către România a unei declarații în baza prevederilor art. 35 paragraful (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (termen de avizare: 7.04.2026) – Inițiator: Ministerul Justiției
  2. Proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului privind instituirea unor mecanisme pentru protejarea intereselor naționale în domenii strategice ale economiei naționale (termen de avizare: 8.04.2026) – Inițiatori: Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Energiei
  3. Proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (termen de avizare: 9.04.2026) – Inițiator: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
  4. Proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea unor acte normative din domeniul asistenței sociale și stabilirea unor măsuri de protecție socială pentru pensionari (termen de avizare: 15.04.2026) – Inițiator: Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale
  5. Propunere legislativă privind completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (b131/09.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
  6. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.198/2023 (b132/09.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: senatori PSD
  7. Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, precum și de către persoanele juridice străine (b133/10.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
  8. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice (b134/10.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD, AUR, POT, PNL, PACE, neafiliați
  9. Propunere legislativă pentru completarea art.25 din Legea 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (b135/10.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD, AUR, PNL, UDMR, neafiliați
  10. Propunere legislativă privind modificarea şi completarea art.165 din Legea 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe (b136/10.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: deputați minorități
  11. Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, județean şi local (b137/10.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: deputați minorități
  12. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii zootehniei nr.32/2019 (b138/10.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: deputați PSD
  13. Propunere legislativă privind verificarea electronică a vârstei pentru produse și servicii cu restricții de vârstă în mediul online (b140/11.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  14. Propunere legislativă pentru modificarea art.155 din Legea nr.286/2009 privind Codul Penal (b141/11.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  15. Propunere legislativă pentru completarea art.2 din Legea nr.361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public (b142/11.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  16. Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (b143/11.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR, PSD, PNL, AUR, UDMR, PACE
  17. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.2/2021 privind depozitarea deșeurilor, a Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și a Legii serviciului de salubrizare a localităților nr.101/2006 (b144/11.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR, PNL
  18. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării” (b145/11.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: deputați PSD, PNL, AUR, POT, neafiliați, minorități
  19. Propunere legislativă privind completarea Ordonanței Guvernului nr.2/2021 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.61/2025 (b146/11.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: senatori PNL, neafiliați
  20. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.205/2004 privind protecția animalelor (b148/11.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: senatori PSD, PNL, AUR, USR, PACE
  21. Propunere legislativă pentru completarea Legea apiculturii nr.383/2013 (b152/12.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: deputați PSD
  22. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului (b153/12.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiator: Monica IONESCU – deputat Neafiliat
  23. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.185/2016 privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de importantă naţională în domeniul gazelor naturale (b154/12.03.2026) (termen de avizare: 6.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD, PNL, UDMR, AUR
  24. Propunere legislativă pentru desființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului și pentru abrogarea Legii nr.117/2017 privind înființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (b160/13.03.2026) (termen de avizare: 14.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  25. Propunere legislativă pentru desființarea Institutului Român pentru Drepturile Omului și pentru abrogarea Legii nr.9/1991 privind înființarea Institutului Român pentru Drepturile Omului (b161/13.03.2026) (termen de avizare: 14.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  26. Propunere legislativă pentru desființarea Academiei Oamenilor de Știință din România și pentru abrogarea Legii 31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România (b162/13.03.2026) (termen de avizare: 14.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  27. Propunere legislativă pentru desființarea Academiei de Științe Medicale și pentru abrogarea Legii nr.264/2004 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Medicale (b163/13.03.2026) (termen de avizare: 14.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  28. Propunere legislativă pentru desființarea Academiei de Științe Tehnice din România și pentru abrogarea Legii nr.230/2008 privind înființarea și funcționarea Academiei de Științe Tehnice din România (b164/13.03.2026) (termen de avizare: 14.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  29. Propunere legislativă pentru desființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru abrogarea Legii 556/2004 privind înființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 (b165/13.03.2026) (termen de avizare: 14.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  30. Propunere legislativă pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr.69/2000 (b167/18.03.2026) (termen de avizare: 14.04.2026) – Inițiator: Ciornei Daniel-Cătălin – deputat AUR

Ce a decis Comisia:

1. Aviz favorabil pentru Proiect de Lege pentru modificarea Legii nr. 340/2009 din 11 noiembrie 2009 privind formularea de către România a unei declarații în baza prevederilor art. 35 paragraful (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană

2. Aviz nefavorabil pentru Proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului privind instituirea unor mecanisme pentru protejarea intereselor naționale în domenii strategice ale economiei naționale

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: este necesar a avea o definire cât mai clară și limitativă a conceptelor, mecanismelor, domeniilor și situațiilor în care ar fi aplicabile prevederile prezentului act normativ. cubliniem faptul că proiectul de act normativ nu operează într-un vid normativ. O.U.G. nr. 98/2010 configurează cadrul privind infrastructurile critice, Legea nr. 294/2024 configurează cadrul privind entitățile critice, iar Legea nr. 200/2006 conține deja categoria operatorului economic de interes strategic, stabilit prin hotărâre a Guvernului pe baza unor criterii generale și a unor criterii proprii. regimul juridic actual aplicabil infrastructurilor și entităților critice din România este fundamentat pe transpunerea Directivei (UE) 2022/2557 privind reziliența entităților critice (CER)- prin urmare exista deja un text legal care se refera la identificarea pana la 17 iulie 2026 a entitatilor critice (dupa o procedura deja prevazuta de Legea nr. 294 /2024 privind reziliența entităților critice) si modalitatile de protejare a entitatilor critice, atât publice cât și private problema principală este că proiectul de act normativ introduce noțiuni și mecanisme noi fără să precizeze dacă și cum se raportează la criteriile, pragurile, procedurile și categoriile deja reglementate în legislația incidentă. Vulnerabilitatea centrală este una de criterii și de corelare. definițiile și criteriile sunt insuficient determinate. Art. 2 reprezintă una dintre vulnerabilitățile centrale ale proiectului. Definițiile „activelor de interes strategic”, „impactului”, „participațiilor”, „societății de interes strategic” și „înstrăinării” sunt fie tehnic improprii, fie excesiv de largi, fie insuficient delimitate în raport cu efectele juridice pe care le produc în articolele ulterioare. Art. 3 lasă o marjă administrativă prea largă, întemeiată nu doar pe necesitate, ci și pe oportunitate, iar hotărârea de Guvern este chemată să configureze elemente esențiale ale regimului aplicabil. Art. 4 și 5 nu formează un sistem omogen: domeniile sunt eterogene, criteriile sunt incomplete și neuniforme, iar unele domenii nu beneficiază de criterii sectoriale dezvoltate în același mod. proiectul nu atinge standardul de claritate, previzibilitate și integrare organică impus de Legea nr. 24/2000. Art. 6-8 instituie un regim excesiv de larg, cu risc de intruziune majoră Art. 6 exprimă ideea centrală a proiectului, dar o formulează excesiv de larg. Sintagma „în oricare dintre modalitățile prevăzute de lege” nu delimitează suficient tehnicile juridice prin care statul poate dobândi participații sau active. În același timp, obiectul dreptului de preempțiune nu este configurat cu suficientă precizie. Art. 6 și art. 8 creează, împreună, un regim de preempțiune de amplitudine foarte mare, aplicabil „oricărei forme de înstrăinare”, cu audit ulterior, durată totală de până la 180 de zile și sancțiunea nulității absolute a tranzacției. Textul nu diferențiază suficient între categoriile de transfer, nu clarifică raportul dintre audit și finalizarea tranzacției și nu fixează integral, în chiar ordonanța de urgență, conținutul obligațiilor procedurale. în ceea ce privește dreptul de preemtiune, acesta trebuie corelat cu legislația în materia autorizarii investitiilor directe (asa- numitul regim FDI). In situatia in care investorul indeplineste conditiile pentru a fi autorizat in baza regimului FDI, nu se poate sustine existenta unui drept de preemptiune. Statutul poate cel mult sa dobandeasca un drept de veto in anumite sectoare strict limitate, nejustificandu-se in toate domeniile in care pot exista entitati critice (lista de OUG) care sunt mult mai largi. În plus, art. 8 alin. (7) derogă expres de la Legea nr. 98/2016, deși nota de fundamentare afirmă contrariul. 3. Art. 7 și art. 9-12 potențează caracterul intruziv al regimului instituit prin art. 6 Art. 7 și art. 9-12 depășesc logica unei simple măsuri de protecție și construiesc un mecanism amplu de transfer al activelor către stat, inclusiv în cadrul procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență. Textul permite preluarea activelor în contul creanțelor, trecerea lor în proprietatea publică sau privată a statului, aportarea lor în societăți controlate de stat și chiar executarea silită în scopul preluării activului. În această formă, secțiunea creează o tensiune serioasă cu logica procedurii colective și este insuficient corelată intern, inclusiv sub aspectul regimului sarcinilor, al efectelor procesului-verbal de predare-preluare și al poziției juridice a statului în procedură. 4. Raportarea proiectului la TFUE este incompletă, impactul bugetar poate fi semnificativ, iar regulile ajutorului de stat sunt insuficient detaliate. Art. 15 permite măsuri de continuitate operațională și cheltuieli cu sferă foarte largă, finanțabile inclusiv din Fondul de rezervă bugetară, fără plafon financiar și fără durată maximă determinată prin lege. Art. 16 se limitează la o clauză generică de respectare a legislației ajutorului de stat, fără a institui reguli minime privind evaluarea ex ante, verificarea avantajului selectiv sau respectarea art. 108 alin. (3) TFUE. În plus, raportarea proiectului la TFUE este incompletă. Art. 1 menționează art. 101-102, art. 107 și art. 346 TFUE, dar mecanismul de desemnare, control și preempțiune asupra participațiilor și activelor reclamă în mod necesar și o examinare în raport cu art. 49 TFUE și art. 63 TFUE. Un regim care supune „orice formă de înstrăinare” unei notificări, unui control administrativ, unui audit și, eventual, unui drept de preempțiune al statului, cu sancțiunea nulității absolute, ridică probleme evidente de proporționalitate, previzibilitate și compatibilitate cu libertățile fundamentale ale pieței interne. Relevanța hotărârii din cauza C-124/10 P – ”European Commission v. Électricité de France (EDF)” este formulată impropriu. Aceasta nu legitimează, în bloc, orice intervenție economică a statului, ci presupune o evaluare economică ex ante comparabilă cu aceea a unui investitor privat prudent. Dispozițiile finale și tranzitorii lipsesc proiectul nu conține dispoziții tranzitorii, deși introduce un regim nou, sever și susceptibil să afecteze raporturi juridice în curs. Actul se încheie exclusiv cu dispoziția privind intrarea în vigoare la data publicării, fără să reglementeze expres aplicarea asupra procedurilor, notificărilor, tranzacțiilor ori procedurilor de restructurare/insolvență deja în derulare. Or, art. 52 din Legea nr. 24/2000 impune ca dispozițiile tranzitorii să reglementeze expres derularea raporturilor juridice născute sub vechea reglementare și să evite conflictul între norme succesive. Proiectul ridică probleme din perspectivă constituțională Sub aspect constituțional, proiectul este serios expus criticii prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa privind calitatea, claritatea și previzibilitatea legii, la art. 44 privind garantarea dreptului de proprietate privată, la art. 45 privind libertatea economică, precum și la art. 115 alin. (4) și (6), având în vedere că mecanismul este propus prin ordonanță de urgență, deși instituie soluții cu efecte directe asupra dispoziției juridice asupra activelor și permite trecerea unor bunuri în proprietatea publică sau privată a statului. Prin raportare la Codul civil, nu rezultă o incompatibilitate frontală a instituțiilor juridice utilizate în proiect, însă regimul propus intră în tensiune cu logica dreptului comun în materia proprietății, a preempțiunii, a nulității și a publicității drepturilor reale. Critica juridică principală rămâne, totuși, una de ordin constituțional, iar în subsidiar una de insuficientă corelare cu dreptul comun civil. Mai mult, nu este justificată existența unei situații extraordinare care să impună adoptarea sa în regim de urgență. Invocarea „deteriorării situației economico-financiare a unor operatori economici care desfășoară activități în sectoare industriale strategice” nu poate fundamenta adoptarea unui act normativ cu aplicabilitate generală. În măsura în care dificultățile sunt limitate la anumiți operatori economici, intervenția legislativă ar trebui realizată prin acte normative punctuale, adaptate situației concrete a acestora, și nu printr-o reglementare generală care excede scopului declarat. Este necesară o garanție suplimentară. se impune introducerea unei clauze exprese potrivit căreia măsurile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență nu pot fi dispuse, aprobate sau puse în executare în măsura în care, direct ori indirect, ar avea ca efect: a) împiedicarea, întârzierea ori diminuarea executării imediate și efective a unei obligații de recuperare a unui ajutor de stat ilegal sau incompatibil; b) menținerea, transferul ori perpetuarea avantajului economic rezultat dintr-un asemenea ajutor, inclusiv prin continuitate economică între beneficiarul inițial și orice altă întreprindere; c) transferul, aportarea, darea în administrare sau orice altă formă de valorificare a activelor în alte condiții decât cele ale unei proceduri deschise, transparente, nediscriminatorii și realizate la valoarea de piață. în concluzie, considerăm că, deși scopul declarat al proiectului este, în abstract, legitim, tehnica normativă aleasă este problematică: un regim foarte larg, insuficient definit, insuficient fundamentat și construit pe mecanisme de intervenție patrimonială a statului care depășesc nivelul de precizie și de garanții procedurale pe care îl reclamă un asemenea instrument. Se impune, prin urmare, revizuirea substanțială a proiectului înainte de promovare, în special prin: rescrierea integrală a definițiilor și a criteriilor de desemnare; clarificarea raportului proiectului cu O.U.G. nr. 98/2010, Legea nr. 294/2024, Legea nr. 200/2006 și cu celelalte acte incidente, în sensul indicării exprese a raportului dintre noile criterii și criteriile deja reglementate; reconfigurarea regimului de preempțiune și a mecanismelor de preluare a activelor, pornind chiar de la art. 6 ca normă centrală a proiectului; eliminarea contradicțiilor dintre proiect și nota de fundamentare; introducerea unor dispoziții tranzitorii exprese, în conformitate cu art. 52 din Legea nr. 24/2000; refacerea fundamentării privind impactul bugetar, insolvența și compatibilitatea cu art. 49, art. 63, art. 107, art. 108 alin. (3) și, după caz, art. 346 TFUE.

3. Aviz favorabil cu observații pentru Proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice

  • Aviz FAVORABIL, cu observația: introducerea cadrului legal pentru definirea și desemnarea „zonelor prioritare pentru biodiversitate” ar putea avea implicații asupra unor proiecte aflate deja în diferite etape de pregătire sau autorizare, desfășurate în contextul actual al ariilor naturale protejate, cu potențial impact asupra mediului de afaceri. În acest sens, ar putea fi utilă clarificarea modului în care vor fi tratate proiectele aflate în curs de autorizare sau planificare în zone care ar putea fi ulterior propuse ca „zone prioritare pentru biodiversitate”, precum și dacă sunt prevăzute dispoziții tranzitorii pentru investițiile deja inițiate.

4. Aviz favorabil pentru Proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea unor acte normative din domeniul asistenței sociale și stabilirea unor măsuri de protecție socială pentru pensionari

5. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (b131/09.03.2026)

6. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.198/2023 (b132/09.03.2026)

7. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, precum și de către persoanele juridice străine (b133/10.03.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă nu este suficient motivată, nu este menționat impactul economic și nici nu se precizează ce se întâmplă cu cetățenii altor state sau cu persoanele juridice constituite în alte state care dețin în proprietate terenuri în suprafețe mai mari decât cele menționate în proiect.

8. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice (b134/10.03.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: suprapunere cu cadrul normativ existent. Cerințele privind consimțământul valid sunt deja reglementate în mod substanțial prin RGPD (art. 4 pct. 11, art. 7 și considerentul 32) și prin jurisprudența CJUE, care asigură o interpretare oficială și obligatorie din punct de vedere juridic a legislației UE și, prin urmare, este considerată un izvor de drept. Cauza Planet49 (C-673/17), în care CJUE a statuat expres că o căsuță pre-bifată nu poate constitui un consimțământ valid în sensul Directivei 2002/58/CE. De asemenea, Comitetul European pentru Protecția Datelor (EDPB) a emis ghiduri detaliate privind dark patterns în platformele de social media (Ghidurile 03/2022), care cuprind recomandări specifice referitoare la proiectarea interfețelor de consimțământ. Propunerea legislativă preia, în esență, aceste principii de soft law și le transformă în norme contravenționale rigide. Or, această abordare nu adaugă în mod necesar protecție suplimentară utilizatorilor, ci creează un risc real de suprapunere normativă și de aplicare neunitară, în condițiile în care aceleași fapte pot fi deja sancționate de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – ANSPDCP pe temeiul Regulamentului General privind Protecția Datelor – RGPD; depășirea cadrului Directivei (gold-plating). Directiva 2002/58/CE, transpusă în dreptul intern prin Legea nr. 506/2004, impune obținerea consimțământului informat al utilizatorului, însă nu prescrie cerințe specifice privind designul sau structura vizuală a interfeței prin care se obține acest consimțământ. Propunerea legislativă are o sferă de aplicare semnificativ extinsă față de prevederile directivei, introducând obligații granulare privind aspectul vizual și funcțional al banner-elor – de la numărul de niveluri ale interfeței, la formulările permise, la tipul de elemente de interfață utilizate (căsuțe, comutatoare). Această abordare constituie un caz de gold-plating, depășind obiectivele actului normativ transpus. Mai mult, adoptarea unilaterală de către România a unui astfel de regim mai oneros decât cel aplicabil în celelalte state membre creează o asimetrie normativă ce fragmentează piața unică digitală și dezavantajează operatorii care își desfășoară activitatea pe teritoriul României în raport cu concurenții acestora din alte State Membre; lipsa neutralității tehnologice și rigiditate normativă. Deși expunerea de motive afirmă că propunerea „nu impune o denumire unică a opțiunii și nicio soluție tehnică rigidă”, cerințele prevăzute limitează în mod real flexibilitatea de implementare. În concret, proiectul impune structura interfeței pe niveluri, interzice categorii întregi de elemente de design (căsuțe pre-bifate, comutatoare activate implicit) și impune criterii calitative privind vizibilitatea și accesibilitatea opțiunilor; insecuritate juridică. Propunerea utilizează în mod repetat noțiuni cu un grad ridicat de generalitate, precum „în mod nejustificat”, „mai puțin accesibilă” ori „mai puțin vizibilă”, „formulări înșelătoare ori echivoce” sau interfață proiectată „într-un mod care face, în mod nejustificat, mai dificilă exercitarea opțiunii de refuz”. Astfel de noțiuni încalcă normele de tehnică legislativă obligatorii în redactarea unei norme legale în România. Suplimentar, sancționarea contravențională a unor conduite definite prin astfel de noțiuni generale va ridica serioase probleme sub aspectul principiului legalității sancțiunii dar și sub aspectul uniformizării pieței la nivelul de conformitate impus prin proiect. Specific, operatorii economici se vor afla în imposibilitatea de a aprecia ex ante dacă o anumită configurație a interfeței respectă sau nu cerințele legii. O atare aplicare neunitară a normei determinată de imposibilitatea decelării conduitei legale față de cea ilicită creează premisele unui climat de insecuritate juridică incompatibil cu un mediu de afaceri predictibil; impact disproporționat asupra mediului de afaceri. Termenul de conformare de numai 120 de zile de la intrarea în vigoare a legii este insuficient pentru ca operatorii – în special întreprinderile mici și mijlocii – să implementeze modificările tehnice necesare, care presupun reproiectarea completă a interfețelor de consimțământ, actualizarea platformelor CMP (consent management platform), testarea conformității și, după caz, renegocierea contractelor cu furnizorii de soluții terți. De asemenea, obligația de a face „dovada acordului și a momentului exprimării acestuia” impune implementarea unor mecanisme noi de înregistrare și arhivare a consimțămintelor, generând costuri tehnice și organizatorice suplimentare. Expunerea de motive recunoaște că „eventualele costuri privesc exclusiv adaptarea tehnică și organizatorică”, însă nu oferă nicio evaluare a impactului financiar concret asupra operatorilor, ceea ce contravine bunelor practici de reglementare. riscul unor proceduri paralele. Proiectul nu clarifică relația dintre competențele ANSPDCP (care aplică RGPD și verifică validitatea consimțământului) și regimul contravențional prevăzut de Legea nr. 506/2004. Există un risc concret ca aceleași fapte, respectiv lipsa unui consimțământ valid, să fie sancționată atât pe temeiul RGPD, cât și pe temeiul noilor dispoziții contravenționale din Legea 506/2004, ridicând probleme din perspectiva principiului ne bis in idem și creând incertitudine cu privire la autoritatea competentă și la cuantumul sancțiunilor aplicabile.

9. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea art.25 din Legea 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (b135/10.03.2026)

10. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind modificarea şi completarea art.165 din Legea 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe (b136/10.03.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: inițiatorii propunerii justifică exonerarea de la plata remunerației pentru utilizarea operelor muzicale de către entități caritabile, sociale sau de utilitate publică prin invocarea „povarei financiare” și a unui presupus „interes social superior”, calificând implicit remunerația drept o sarcină de tip fiscal; or, aceasta reprezintă în mod obiectiv contraprestația pentru un serviciu efectiv prestat – utilizarea și interpretarea operelor muzicale de către artiști, frecvent element central al evenimentelor organizate voluntar; redactarea propusă nu limitează excepția la activități strict caritabile, ci o extinde la entități în ansamblul activității lor, ceea ce conduce la aplicarea gratuității și în situații care depășesc sfera invocată, incluzând activități educaționale cu taxă, acțiuni politice sau campanii electorale, precum și activități ale unor structuri care, deși au statut de utilitate publică, nu au prin natura lor un scop social sau caritabil; soluția legislativă propusă conduce la o subordonare a drepturilor de autor intereselor unor entități juridice, afectând echilibrul necesar între protecția creației artistice, ca drept de proprietate, și beneficiile financiare acordate acestora, în absența unei justificări adecvate raportate la natura serviciului prestat.

11. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, județean şi local (b137/10.03.2026)

12. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii zootehniei nr.32/2019 (b138/10.03.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: trebuie să rămână la latitudinea unității administrativ-teritoriale decizia de a semna un contract de concesiune/închiriere/arendare, în funcție de strategia acesteia de dezvoltare. În forma propusă de inițiator, unitatea administrativ-teritorială este obligată să dea curs primei solicitări de dare în concesiune/închiriere/arendare venite din partea unei entități terțe.

13. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind verificarea electronică a vârstei pentru produse și servicii cu restricții de vârstă în mediul online (b140/11.03.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativa ridica probleme semnificative de compatibilitate cu cadrul juridic european, precum si dificultăți de implementare practică, care nu pot fi remediate prin simple ajustări punctuale; introducerea unor obligații naționale suplimentare in materia verificării vârstei utilizatorilor contravine obiectivului de armonizare maximă stabilit la nivelul Uniunii Europene prin Digital Services Act, precum și principiului „country of origin” – conform căruia un furnizor de servicii online este reglementat în principal de legislația țării UE în care este stabilit, chiar dacă oferă servicii în toată Uniunea – provocând riscul fragmentării pieței unice digitale si al apariției unor regimuri naționale divergente dificil de gestionat de către platformele care operează la nivelul pieței europene; impunerea verificării vârstei pentru produsele comercializate de terți prin intermediul platformelor de tip marketplace afectează regimul de răspundere limitată al intermediarilor, consacrat tot în prevederile Digital Services Act, transformând platformele din simpli intermediari in co-responsabili pentru legalitatea tranzacțiilor. O astfel de obligație poate echivala in practică cu instituirea unei răspunderi generale de monitorizare a conținutului furnizat de utilizatori, contrar art. 6 din același DSA, care interzice in mod expres impunerea unor astfel de sarcini furnizorilor de servicii de hosting; cât privește crearea unui sistem național centralizat de verificare a vârstei (SVV), este de menționat că acesta are vocația de a deveni într-o infrastructură critică, susceptibilă de a deveni ținta unor atacuri cibernetice care pot afecta funcționarea întregului mecanism; dependența operatorilor economici de funcționarea continuă a unui astfel de sistem public unic generează riscuri operaționale semnificative: în lipsa unor mecanisme alternative (fallback), indisponibilitatea sistemului poate conduce la blocaje in procesarea comenzilor si la imposibilitatea furnizării serviciilor. Astfel de disfuncționalități pot genera întârzieri, anulări de comenzi, pierderi economice si potențiale litigii intre platforme si comercianții terți, fiind incompatibile cu funcționarea unui ecosistem digital competitiv, bazat pe disponibilitate și predictibilitate; semnalăm că proiectul conține elemente de natura tehnică ce pot intra sub incidenta obligației de notificare prevăzute de Directiva (UE) 2015/1535. In absenta unei notificări prealabile prin mecanismul TRIS (Sistemul de Informare privind Reglementările Tehnice), există riscul ca prevederile respective să fie considerate inaplicabile, precum și riscul în ultimă instanță al inițierii unor proceduri de infringement. reglementare pe acest subiect trebuie analizata in corelare cu dezvoltarea cadrului național pentru implementarea portofelului european de identitate digitală (EUDI Wallet) care va permite utilizarea unor atribuite verificabile, inclusiv pentru dovedirea vârstei. Deși proiectul de lege face referire la aceste evoluții, rămâne neclar in ce măsură mecanismul propus este gândit ca parte a viitorului ecosistem (aflat in curs de elaborare) sau ca o soluție distincta – abordare potențial contraproductiva întrucât ar putea genera suprapuneri sau necorelări la nivelul cadrului de reglementare.

14. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea art.155 din Legea nr.286/2009 privind Codul Penal (b141/11.03.2026)

15. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea art.2 din Legea nr.361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public (b142/11.03.2026)

16. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (b143/11.03.2026)

17. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.2/2021 privind depozitarea deșeurilor, a Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și a Legii serviciului de salubrizare a localităților nr.101/2006 (b144/11.03.2026)

18. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării” (b145/11.03.2026)

  • Aviz FAVORABIL, cu observația: se impune corelarea expresă a noii dispoziții cu cadrul normativ deja existent, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 538/2015, care stabilește un regim diferențiat al vitezelor de navigație în perimetrul rezervației. Potrivit art. 7 alin. (2)–(3) și (6) din actul normativ menționat, viteza maximă admisă este de 15 km/h, respectiv 40 km/h în zonele prevăzute în anexa nr. 1, iar limita de 5 km/h este aplicabilă exclusiv în zonele expres menționate în anexa nr. 3. Introducerea unei limite generale de 5 km/h în alte zone decât cele deja stabilite poate genera suprapuneri normative și dificultăți de interpretare și aplicare. Astfel, trebuie să fie clarificat raportul dintre legea propusă și HG nr. 538/2015, fie prin trimitere expresă la regimul existent și completarea acestuia, fie prin modificarea corespunzătoare a hotărârii Guvernului, pentru a evita incoerența legislativă și eventuale conflicte de reglementare.

19. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind completarea Ordonanței Guvernului nr.2/2021 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.61/2025 (b146/11.03.2026)

20. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.205/2004 privind protecția animalelor (b148/11.03.2026)

21. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legea apiculturii nr.383/2013 (b152/12.03.2026)

22. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului (b153/12.03.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: definiția „sabotajului relațiilor de atașament” este neclară și pot exista și situații în care un minor dezvoltă relații de atașament față de persoane care nu urmăresc întotdeauna binele acestuia, iar părinții sunt nevoiți să intervină. Prin introducerea în definiție a sintagmei „orice persoană” inițiatorul limitează dreptul părintelui de a interveni și de a proteja minorul; propunerea mută accentul de la evaluarea individuală și complexă a situației copilului către calificarea juridică automată a unor conduite drept „sabotaj al relațiilor de atașament”, ceea ce poate conduce la formalizarea excesivă a unor situații profund sensibile. În materia protecției copilului, sentimentele, atașamentul și voința acestuia, exprimate în funcție de vârstă și grad de maturitate, trebuie să fie primordiale, iar orice intervenție legislativă trebuie să lase spațiu real pentru analiza psihologică și socială particularizată, nu să creeze prezumții cu potențial rigid; redefinirea și extinderea noțiunii de „sabotaj” pot genera dificultăți probatorii semnificative în cauzele privind abuzul, neglijarea sau violența domestică. Există riscul ca, în practică, anumite fapte de abuz să fie dificil de dovedit atunci când comportamentul copilului este interpretat prin prisma unei presupuse influențe a celuilalt părinte, iar nu ca posibil efect al unui context real de violență sau traumă. O astfel de abordare poate descuraja semnalarea abuzurilor și poate conduce la re-victimizarea copilului, contrar principiilor consacrate de Convenția ONU privind drepturile copilului și jurisprudența CEDO.

23. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.185/2016 privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de importantă naţională în domeniul gazelor naturale (b154/12.03.2026)

24. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru desființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului și pentru abrogarea Legii nr.117/2017 privind înființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (b160/13.03.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: desființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului reprezintă un semnal extrem de negativ și profund greșit cu privire la prioritățile statului român, afectând domenii strategice precum cultura, educația și cercetarea; deși ne aflăm într-un context de presiune bugetară, modul în care sunt aplicate măsurile de austeritate ridică serioase semne de întrebare, întrucât reducerile vizează, în primul rând, domenii care generează valoare pe termen lung – educația, cultura și cercetarea – și nu acele zone unde risipa este mai dificil de justificat; activitatea Institutului, chiar dacă nu produce beneficii imediate, contribuie la consolidarea expertizei României într-o regiune geopolitică de interes major și la dezvoltarea relațiilor internaționale. Totodată, este ignorat rolul strategic al cercetării și culturii într-un stat modern; în locul desființării, ar fi necesară o abordare responsabilă, care să vizeze evaluarea și, dacă este cazul, reformarea activității instituției; studiile despre Orientul Mijlociu sunt rare în România și au o importanță deosebită în domenii precum securitatea, migrația și relațiile internaționale; trebuie subliniat că nu toate instituțiile publice au ca scop generarea de profit, rolul lor fiind adesea unul strategic și de interes public pe termen lung.

25. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru desființarea Institutului Român pentru Drepturile Omului și pentru abrogarea Legii nr.9/1991 privind înființarea Institutului Român pentru Drepturile Omului (b161/13.03.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: deși problemele de funcționare ale IRDO sunt reale și documentate, desființarea instituției prin această lege este o soluție inadecvată din următoarele motive: golul instituțional. România ar rămâne singura țară din UE fără nicio instituție națională pentru drepturile omului, fie ea și aflată în proces de reformare. Aceasta reprezintă un regres față de standardele europene și internaționale asumate; lipsa alternativei. Inițiativa nu propune niciun mecanism de înlocuire. Desființarea fără o instituție succesoare lasă fără acoperire instituțională obligațiile internaționale ale României în domeniul drepturilor omului; soluția disproporționată. Problemele identificate – lipsa transparenței, absența criteriilor de performanță, conducerea supradimensionată – sunt remediabile prin reformă legislativă, nu prin desființare; riscuri în relația cu mecanismele internaționale. Absența oricărei instituții acreditate reduce capacitatea României de a participa credibil în procesele ONU, inclusiv UPR, și transmite un semnal negativ partenerilor europeni. solicităm reformularea propunerii legislative în sensul reformării profunde a IRDO, cu prevederi clare de reorganizare, criterii de performanță și conformitate cu Principiile de la Paris. Partea superioară a formularului Partea inferioară a formularului

26. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru desființarea Academiei Oamenilor de Știință din România și pentru abrogarea Legii 31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România (b162/13.03.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: desființarea Academiei Oamenilor de Știință din România este un semnal extrem de negativ și profund greșit cu privire la prioritățile statului român și afectează domenii strategice precum cultura, educația și cercetarea; în actualul context de presiune bugetară, modul în care se aplică măsurile de austeritate ridică serioase semne de întrebare, deoarece reducerile încep cu domenii care produc valoare pe termen lung – educația, cultura și cercetarea – și nu cu zonele unde risipa este mai greu de justificat; activitatea Academiei Oamenilor de Știință din România produce beneficii imediate și contribuie la consolidarea imaginii României la nivel mondial; este ignorat rolul strategic al cercetării și culturii într-un stat modern; în locul desființării, ar fi necesară o abordare responsabilă, precum evaluarea și, dacă este cazul, reformarea activității instituției. Nu toate instituțiile trebuie să producă profit; aplicarea acestei propuneri legislative va conduce la scăderea vizibilității României pe plan internațional – inclusiv în ceea ce privește poziționarea în clasamente – precum și la diminuarea calității actului educațional în multiple domenii. Partea superioară a formularului Partea inferioară a formularului

27. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru desființarea Academiei de Științe Medicale și pentru abrogarea Legii nr.264/2004 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Medicale (b163/13.03.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: având în vedere subfinanțarea cronică a sectorului național de cercetare, precum și faptul că proiectul de act normativ propune adoptarea celei mai drastice măsuri în acest context, respectiv desființarea academiei, considerăm că propunerea nu este proporțională în raport cu demersurile care au fost inițiate până în prezent pentru a eficientiza sau reorganiza activitatea instituției, întrucât nu rezultă în mod clar că acestea au fost epuizate sau că au eșuat într-o asemenea măsură încât să justifice recurgerea la o soluție atât de radicală; trebuie evidențiat și că, deși Guvernul României ar urma să decidă asupra destinației patrimoniului în cazul desființării, nu există nicio reglementare care să garanteze menținerea acestuia în sectorul de cercetare sau în domeniul educației, ceea ce creează riscul ca infrastructura academică să fie înstrăinată sau transferată către destinații care nu servesc interesul comunității științifice.

28. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru desființarea Academiei de Științe Tehnice din România și pentru abrogarea Legii nr.230/2008 privind înființarea și funcționarea Academiei de Științe Tehnice din România (b164/13.03.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: desființarea Academiei de Științe Tehnice din România este un semnal extrem de negativ și profund greșit cu privire la prioritățile statului român și afectează domenii strategice precum cultura, educația și cercetarea; în actualul context de presiune bugetară, modul în care se aplică măsurile de austeritate ridică serioase semne de întrebare, deoarece reducerile încep cu domenii care produc valoare pe termen lung – educația, cultura și cercetarea – și nu cu zonele unde risipa este mai greu de justificat; activitatea Academiei de Științe Tehnice din România produce beneficii imediate și contribuie la consolidarea imaginii României la nivel mondial; este ignorat rolul strategic al cercetării și culturii într-un stat modern; în locul desființării, ar fi necesară o abordare responsabilă, precum evaluarea și, dacă este cazul, reformarea activității instituției. Nu toate instituțiile trebuie să producă profit; aplicarea acestei propuneri legislative va conduce la scăderea vizibilității României pe plan internațional – inclusiv în ceea ce privește poziționarea în clasamente – precum și la diminuarea calității actului educațional în multiple domenii ale educației tehnice de nivel superior.

29. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru desființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru abrogarea Legii 556/2004 privind înființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 (b165/13.03.2026)

30. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr.69/2000 (b167/18.03.2026)

  • Aviz FAVORABIL, cu observația: eliminarea beneficiului de 10% propus de către inițiator și de reorientare profesională nu doar către domeniul public, respectiv apărare și siguranță publică, ci și prin posibilitatea accesării oricărui domeniu profesional, prin asigurarea unor locuri în cadrul unităților de învățământ special dedicate acestora.

Concluzii

În ședința din 31 martie 2026, Comisia C5 a analizat 30 proiecte de acte normative, formulând 15 avize favorabile, 3 avize favorabile cu observații și 12 avize nefavorabile.

Motivarea avizelor nefavorabile (proiectul de la punctul 2.5, b133, b134, b136, b138, b140, b153, b160, b161, b162, b163, b164) și observațiile formulate (proiectul de la punctul 2.6, b145, b167) sunt redate integral mai sus.

Din partea Fundației Naționale pentru Tineret a participat la ședință Georgiana LICĂ.

Proiectele de aviz ale comisiei au fost supuse aprobării Plenului CES (01.04.2026).