Ședința C8 (14.04.2026): Proiecte din domeniile pensii, justiție, apărare și ordine publică, fiscalitate, agricultură, siguranță alimentară, cultură, administrație publică

Comisia pentru drepturi și libertăți ale organizațiilor societății civile (C8) din cadrul Consiliului Economic și Social (CES) s-a reunit în ședință marți, 14 aprilie 2026, pentru a discuta și aviza o serie de proiecte de acte normative. Ședința a avut loc online.

Ordinea de zi propusă

Comisia a avut în atenție elaborarea proiectelor de aviz la următoarele proiecte de acte normative:

  1. Proiect de Hotărâre a Guvernului privind acordarea prestațiilor sub forma biletelor de tratament balnear, pentru anul 2026, prin sistemul organizat şi administrat de Casa Națională de Pensii Publice (termen de avizare: 24.04.2026) – Inițiator: Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarității Sociale
  2. Propunere legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.33/2007 (b171/23.03.2026) (termen de avizare: 22.04.2026) – Inițiatori: deputați PSD, PNL
  3. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal (b172/23.03.2026) (termen de avizare: 22.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD, PNL, USR, POT, UDMR, PACE, neafiliați, minorități
  4. Propunere legislativă privind legitimitatea apărării intereselor naționale ale României (b173/23.03.2026) (termen de avizare: 22.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați POT, AUR, SOS RO, PACE, neafiliați
  5. Propunere legislativă pentru modificarea art. II din Legea nr.254/2022 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991 și a altor acte normative (b174/23.03.2026) (termen de avizare: 22.04.2026) – Inițiatori: senatori PNL, UDMR
  6. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite (b176/24.03.2026) (termen de avizare: 22.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați SOS RO, POT
  7. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.360/2023 privind sistemul public de pensii (b177/24.03.2026) (termen de avizare: 22.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați SOS RO, POT, neafiliați
  8. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.360/2023 privind sistemul public de pensii, precum și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (b178/25.03.2026) (termen de avizare: 22.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați UDMR
  9. Propunere legislativă pentru modificarea art.156 alin.(4) din Legea nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență (b181/26.03.2026) (termen de avizare: 22.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
  10. Propunere legislativă privind reglementarea parteneriatelor comunitare pentru susținerea agriculturii țărănești (ASC – Agricultura Susținută de Comunitate) și completarea Legii nr.321/2009 privind comercializarea produselor alimentare (b182/26.03.2026) (termen de avizare: 22.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
  11. Propunere legislativă pentru modificarea art.223 din Legea nr.286/2009 privind Codul Penal (b184/26.03.2026) (termen de avizare: 22.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR, PNL, PSD, UDMR
  12. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ (plx298/07.04.2026) (termen de avizare: 24.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați UDMR, minorități

Ce a decis Comisia:

1. Aviz favorabil pentru Proiect de Hotărâre a Guvernului privind acordarea prestațiilor sub forma biletelor de tratament balnear, pentru anul 2026, prin sistemul organizat şi administrat de Casa Națională de Pensii Publice

2. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.33/2007 (b171/23.03.2026)

3. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal (b172/23.03.2026)

  • Aviz FAVORABIL, cu observațiile: definiția din alin. (12) include expres materialele generate de sisteme AI care simulează „în mod credibil” un minor cu comportament sexual explicit. Criteriul „credibilității” simulării este unul subiectiv și nedeterminat, lipsind orice reper obiectiv sau tehnic de evaluare. Instanțele vor fi puse în situația de a aprecia de la caz la caz ce înseamnă o simulare „credibilă”, ceea ce contravine exigenței de previzibilitate a legii penale.

4. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind legitimitatea apărării intereselor naționale ale României (b173/23.03.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă este neclară, în nota de fundamentare se menționează dorința expresă de a aduce claritate în ceea ce privește libertatea de exprimare, dar proiectul vizează exclusiv abrogarea unor acte normative care reglementează efectiv situațiile în care anumite opinii publice sunt cenzurate, lăsând astfel loc pentru exprimarea oricărei opinii, fără ca aceasta să poată fi cenzurată în vreun fel; propunerea legislativă introduce formulări generale și imprecise privind „interesele naționale”, susceptibile de interpretări subiective și potențial conflictuale cu principiul egalității și al nediscriminării. Consacrarea unei legitimități aproape absolute a exprimării în apărarea intereselor naționale, fără delimitări clare față de limitele deja stabilite de Constituție și legislația privind combaterea extremismului sau a discursului instigator la ură, poate genera dificultăți de aplicare și insecuritate juridică. abrogarea OUG nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob este cea mai gravă problemă a propunerii. Această ordonanță nu este un simplu act de politică legislativă internă, ci materializează obligații asumate de România prin Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (CERD), ratificată de România, prin art. 20 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, și prin Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului UE. Potrivit art. 11 alin. (1) și art. 20 din Constituție, tratatele internaționale privind drepturile omului au prioritate față de legile interne, iar abrogarea unui act normativ care implementează astfel de tratate nu scutește statul de obligațiile internaționale asumate. Abrogarea ar expune România la proceduri în fața Comitetului CERD al ONU și la constatarea încălcării art. 17 CEDO privind interzicerea abuzului de drepturi. art. 2 definește „interesele naționale” prin referire la „valori, obiective și priorități” care asigură suveranitatea, unitatea și „identitatea constituțională” a statului român. Această definiție este suficient de largă pentru a fi utilizată ca justificare pentru orice tip de conduită sau expresie, inclusiv unele care ar fi altfel sancționate ca incitare la ură, discriminare sau negare a unor crime istorice Combinată cu interdicția absolută de restrângere din art. 3 alin. (2), definiția largă a intereselor naționale creează un scut juridic ilegitim pentru comportamente incompatibile cu valorile democratice protejate de Constituție și de CEDO. art. 3 alin. (2) prevede că libertatea de conștiință, exprimare, informare și asociere „în scopul apărării identității românești” este „recunoscută ca fundamental legitimă și nu poate fi restrânsă pe nicio cale.” O normă cu caracter absolut, care exclude orice posibilitate de restrângere a unui drept fundamental, este incompatibilă cu art. 53 din Constituție, care permite restrângerea exercițiului drepturilor în condiții stricte și proporționale. Curtea Constituțională a statuat în mod constant că niciun drept fundamental nu este absolut în ordinea juridică constituțională română. Mai mult, art. 10 paragraful 2 din CEDO prevede expres că libertatea de exprimare poate fi supusă unor restricții necesare într-o societate democratică, inclusiv pentru prevenirea dezordinii, protejarea reputației altuia sau prevenirea divulgării de informații confidențiale. O normă internă care exclude orice restrângere a libertății de exprimare ar fi ea însăși neconstituțională. abrogarea Legii nr. 217/2015 și implicit slăbirea cadrului anti-discriminare contravine Directivei 2000/43/CE privind egalitatea rasială și Directivei 2000/78/CE privind egalitatea în materie de ocupare a forței de muncă, ambele transpuse obligatoriu în dreptul român. România nu are dreptul să elimine protecțiile minime impuse de aceste directive fără a încălca dreptul UE. Totodată, art. 4 din Constituție proclamă că România este patria comună a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, naționalitate sau origine etnică, iar art. 16 garantează egalitatea în fața legii. Demontarea cadrului legislativ de combatere a discriminării etnice este în contradicție directă cu aceste norme constituționale, chiar dacă propunerea invocă tot principiul nediscriminării ca justificare. art. 4 motivează abrogările prin sintagme de natură politică și istorică inserate chiar în corpul normativ al legii: „trădarea străduințelor înaintașilor noștri”, „corodarea suveranității”, „anticorpi identitari”, „exces de influență/putere a unei alte etnii”. Potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, textul unei legi trebuie să fie concis, precis și lipsit de elemente de motivare politică sau retorică. Includerea unor judecăți de valoare politice și etnice în dispozitivul normativ al legii transformă actul normativ dintr-un instrument juridic într-un manifest politic, ceea ce îl lipsește de calitățile esențiale ale normei juridice și îl face vulnerabil la cenzura Curții Constituționale pentru nerespectarea normelor de tehnică legislativă. art. 5 și 6 instituie un mecanism parlamentar de evaluare a constituționalității legislației existente, cu rapoarte ale comisiilor juridice și posibilitatea inițierii de modificări legislative pe baza acestora. Deși Parlamentul are în mod evident dreptul de a abroga sau modifica legi, instituirea unui mecanism formal de „evaluare a conformității cu Constituția” este de natură să suprapună competențele Parlamentului cu cele exclusive ale Curții Constituționale, singura instituție abilitată prin art. 142 din Constituție să se pronunțe cu autoritate asupra constituționalității normelor juridice. Un raport parlamentar care declară o lege neconstituțională nu produce efecte juridice și poate genera confuzie normativă; propunerea legislativă introduce o viziune profund nocivă pentru democrație, deoarece încearcă să transforme o anumită interpretare ideologică a interesului național într-un principiu cu protecție juridică specială și, în același timp, să slăbească sau să înlăture tocmai acele limite legale care apără societatea de extremism, radicalizare și discursuri incompatibile cu valorile constituționale (instigator la ură și manifestări de tip fascist, legionar, rasist sau xenofob.); problema principală a propunerii legislative este art. 4, care prevede abrogarea expresă a OUG nr. 31/2002. OUG nr. 31/2002 este una dintre legile prin care statul român sancționează organizațiile, simbolurile și faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. În momentul în care această reglementare este scoasă din vigoare, protecția juridică împotriva extremismului este slăbită în mod direct. Din acest punct de vedere, proiectul nu poate fi privit ca o simplă intervenție în materia libertății de exprimare, pentru că efectul său concret este diminuarea unui instrument legal important de apărare a ordinii democratice; propunerea legislativă încearcă să dea o protecție specială exprimării făcute în numele „identității românești” și al „intereselor naționale”, iar expunerea de motive vorbește deschis despre „naționalismul românesc” ca valoare care trebuie apărată. În această construcție, granița dintre patriotism și radicalism identitar este împinsă periculos, iar restricțiile legale aplicabile discursului extremist ajung să fie prezentate ca obstacole nedrepte în calea afirmării identității naționale. Aceasta este o direcție greșită și periculoasă, pentru că relativizează tocmai limitele de care o democrație are nevoie pentru a se proteja; propunerea legislativă ridică probleme serioase și prin semnalul public pe care îl transmite. În loc să întărească delimitarea clară față de fascism, legionarism și alte forme de extremism, inițiativa slăbește cadrul legal construit tocmai pentru a împiedica reabilitarea lor publică și pentru a sancționa discursul instigator la ură. În acest fel, proiectul creează un risc real de regres democratic și afectează echilibrul dintre libertatea de exprimare, protecția demnității umane și apărarea conviețuirii democratice. Astfel, propunerea legislativă slăbește protecția juridică împotriva extremismului și a discursului instigator la ură și afectează un reper esențial al cadrului democratic construit după 1989.

5. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea art. II din Legea nr.254/2022 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991 și a altor acte normative (b174/23.03.2026)

6. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite (b176/24.03.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: apariția impreviziunii trebuie constatată de către o instanță de judecată, prin urmare aceasta nu poate fi lăsată la aprecierea debitorului; propunerea legislativă nu este oportună și nici necesară, fiind de natură a genera lipsă de predictibilitate și securitate a cadrului juridic, contrar obiectivelor pe care și le-a propus conform expunerii de motive; soluția identificată de inițiator pleacă de la premisa greșită, aceea că acel contract de credit ar fi acordat împrumutul în lei la un anumit curs de schimb în EUR. Or, împrumuturile au fost acordate în EUR, iar rambursarea se face tot în EUR, consumatorii fiind liberi să achiziționeze EUR fie de la bancă, fie de la o altă casă de schimb valutar. Astfel, este greșită propunerea de „determinare a sumelor datorate de consumator în baza contractului de credit prin raportare la un curs valutar fix, calculate ca medie simplă dintre cursul valutar din ziua contractării creditului și cursul valutar din ziua formulării notificării…”.; reechilibrarea contractului, dacă este cazul, se va face raportat la situația financiară a debitorului și incidența riscului supra-adăugat implicat, fiecare speță trebuind a fi analizată individual, fără a se impune o soluție legislativă general valabilă. Pentru fiecare speță în parte, trebuie să se facă analiza riscului supra-adăugat și, raportat la acesta, să se realizeze echilibrarea contractului; continuarea contractului de credit trebuie să fie o decizie luată pe baza analizei situației financiare a consumatorului și a posibilităților financiare curente ale debitorului, nu lăsată strict la decizia consumatorului. Pe lângă creșterea cursului de schimb, veniturile debitorului ar putea să sufere modificări, iar acesta efectiv să nu își mai poată permite să susțină financiar contractul de credit. Astfel, raportat la cerințele prudențiale cerute de legislația în vigoare, impunerea unei asemenea cerințe de a continua contractul și prin impunerea unei soluții economice care poate să nu fie adecvată posibilităților de continuare a contractului ale niciunei părți poate genera atât un conflict între legislații, cât și contravine intereselor economice ale părților; dacă părțile decid continuarea contractului de credit și semnarea unui act adițional, nu este nevoie de impunerea obligației de semnare a actului adițional în fața notarului și, astfel, de a genera alte costuri pentru consumator.

7. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.360/2023 privind sistemul public de pensii (b177/24.03.2026)

8. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.360/2023 privind sistemul public de pensii, precum și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (b178/25.03.2026)

9. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea art.156 alin.(4) din Legea nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență (b181/26.03.2026)

10. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă privind reglementarea parteneriatelor comunitare pentru susținerea agriculturii țărănești (ASC – Agricultura Susținută de Comunitate) și completarea Legii nr.321/2009 privind comercializarea produselor alimentare (b182/26.03.2026)

  • Aviz FAVORABIL, cu observațiile: produsele furnizate trebuie să respecte aceleași condiții de siguranță alimentară ca produsele aflate în circuitul comercial și să poată fi supuse controlului autorităților cu atribuții în domeniul siguranței alimentare și al protecției consumatorului; art. 17 exceptează livările ASC de la obligația utilizării caselor de marcat electronice fiscale, cu condiția că plata se realizează „prin instrumente de plată cu trasabilitate bancară”. Condiția trasabilității bancare este insuficientă din perspectiva controlului fiscal, deoarece nu garantează declararea veniturilor, corectitudinea facturării sau evidența contabilă completă. Mai mult, excepția este formulată fără a delimita cu precizie operațiunile scutite față de cele care rămân supuse obligației, creând o zonă gri exploatabilă pentru activități comerciale care se autodeclară „parteneriate ASC” fără a îndeplini toate condițiile legii. ANAF nu dispune de un mecanism de verificare a autenticității parteneriatului în absența documentelor fiscale standard.

11. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea art.223 din Legea nr.286/2009 privind Codul Penal (b184/26.03.2026)

12. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ (plx298/07.04.2026)

Concluzii

În ședința din 14 aprilie 2026, Comisia C8 a analizat 12 proiecte de acte normative, formulând 7 avize favorabile, 3 avize favorabile cu observații și 2 avize nefavorabile.

Motivarea avizelor nefavorabile (b173, b176) și observațiile formulate (b172, b182) sunt redate integral mai sus.

Din partea Fundației Naționale pentru Tineret a participat la ședință Bogdan-Petru CRIȘAN.

Proiectele de aviz ale comisiei au fost supuse aprobării Plenului CES (15.04.2026).