Comisia pentru drepturi și libertăți ale organizațiilor societății civile (C8) din cadrul Consiliului Economic și Social (CES) s-a reunit în ședință luni, 20 aprilie 2026, pentru a discuta și aviza o serie de proiecte de acte normative. Ședința a avut loc online.
Ordinea de zi propusă
Comisia a avut în atenție elaborarea proiectelor de aviz la următoarele proiecte de acte normative:
- Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor (b187/31.03.2026) (termen de avizare: 27.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
- Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, precum și pentru completarea Legii nr.293/2018 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici (b188/31.03.2026) (termen de avizare: 27.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
- Propunere legislativă pentru modificarea și completarea OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice (b191/01.04.2026) (termen de avizare: 27.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
- Propunere legislativă privind anularea unor obligații fiscale stabilite ca urmare a anulării înregistrării în scopuri de TVA (b192/01.04.2026) (termen de avizare: 27.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR, PNL, UDMR, minorități
- Propunere legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice (b193/01.04.2026) (termen de avizare: 27.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
- Propunere legislativă pentru modificarea și completarea legii învățământului preuniversitar nr.198/2023 (b194/01.04.2026) (termen de avizare: 27.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
- Propunere legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice (b195/01.04.2026) (termen de avizare: 27.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR, PNL, PSD, SOS RO, PACE, neafiliați
- Propunere legislativă pentru înființarea și funcționarea Conturilor Individuale de Investiții pentru Pensie (b196/01.04.2026) (termen de avizare: 27.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR, PNL, PSD, UDMR, AUR, PACE, neafiliați
- Propunere legislativă pentru modificarea art.171 din Legea apiculturii nr.383/2013 (b197/01.04.2026) (termen de avizare: 27.04.2026) – Inițiatori: deputați PSD
- Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (b198/01.04.2026) (termen de avizare: 27.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
- Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr.123/2012 (b202/06.04.2026) (termen de avizare: 27.04.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
- Propunere legislativă pentru completarea art.279 din Legea nr.286/2009 privind Codul Penal (b211/8.04.2026) (termen de avizare: 29.04.2026) – Inițiatori: deputați PNL și USR
Ce a decis Comisia:
1. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor (b187/31.03.2026)
2. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, precum și pentru completarea Legii nr.293/2018 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici (b188/31.03.2026)
- Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: nu este precizat impactul bugetar și cu ce personal se va realiza acesta activitate de comunicare a prognozei privind calitatea aerului; propunerea legislativă pornește de la o preocupare legitimă — informarea rapidă a populației privind episoadele de poluare — însă soluția propusă nu răspunde unei lipse de reglementare primară, ci mai degrabă unor probleme de implementare și modernizare a cadrului existent; România dispune deja de legislație specifică, de rețea națională de monitorizare și de mecanisme oficiale de informare în timp real. În aceste condiții, crearea unei noi arhitecturi normative riscă să dubleze competențe, să încarce suplimentar autoritățile cu obligații birocratice și sancțiuni și să genereze confuzie instituțională, fără a demonstra clar o valoare adăugată proporțională. O abordare mai eficientă ar fi consolidarea instrumentelor existente prin măsuri administrative, tehnice și de interoperabilitate, nu prin supralegiferare; având în vedere că, la acest moment, în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor se află în curs de transpunere noua directivă a Uniunii Europene privind calitatea aerului, proces care va conduce implicit la modificarea Legii nr. 104/2011, se apreciază că nu este oportună inițierea, în paralel, a unui demers legislativ distinct de modificare a aceluiași act normativ. Totodată, se reține faptul că rețeaua națională de monitorizare a calității aerului face obiectul unei proceduri de infringement declanșate de Comisia Europeană împotriva României, ca urmare a neconformităților privind numărul stațiilor de monitorizare, amplasarea acestora și respectarea cerințelor tehnice aplicabile. În aceste condiții, dezvoltarea unui sistem de prognoză a calității aerului riscă să se bazeze pe date incomplete sau neconforme, ceea ce ar putea conduce la rezultate nefiabile. este necesar ca, în primă etapă, autoritățile competente să asigure conformarea deplină a rețelei de monitorizare cu cerințele legislației europene, atât în ceea ce privește infrastructura, cât și calitatea și disponibilitatea datelor. de asemenea, implementarea unui sistem de prognoză a calității aerului presupune cooperarea interinstituțională, în special între autoritatea publică pentru protecția mediului și Administrația Națională de Meteorologie, întrucât elaborarea prognozelor nu este posibilă în absența datelor meteorologice. În acest sens, este necesară realizarea unor consultări tehnice și instituționale aprofundate, în vederea stabilirii unui cadru de colaborare și a unui protocol clar pentru dezvoltarea și operarea unui astfel de sistem.
|
3. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice (b191/01.04.2026)
4. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind anularea unor obligații fiscale stabilite ca urmare a anulării înregistrării în scopuri de TVA (b192/01.04.2026)
5. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice (b193/01.04.2026)
6. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea legii învățământului preuniversitar nr.198/2023 (b194/01.04.2026)
7. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice (b195/01.04.2026)
8. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru înființarea și funcționarea Conturilor Individuale de Investiții pentru Pensie (b196/01.04.2026)
- Aviz FAVORABIL, cu observațiile: lipsa caracterului de instrument de pensii în sens substanțial deși CIIP este prezentat ca instrument destinat obținerii unui venit suplimentar la pensionare, arhitectura sa juridică și economică îl apropie, în esență, de un cont de investiții pe piața de capital cu facilități fiscale, și nu de un produs de pensii în sensul consacrat de legislația națională; CIIP nu este administrat de administratori de fonduri de pensii, ci de SSIF-uri, nu este supus unui regim prudențial sau actuarial specific produselor de pensii, nu include mecanisme de protecție caracteristice acumularii pentru pensie (diversificare țintită, limitarea riscului, cicluri de viață); această discrepanță între denumirea și scopul declarat al instrumentului, pe de o parte, și regimul său real de funcționare, pe de altă parte, creează riscul unei confuzii pentru public și ridică probleme de claritate și coerentă legislativă; fragmentarea arhitecturii actuale a sistemului de pensii România dispune deja de o arhitectură bine implementată, funcțională și eficientă: Pilonul I – solidaritate publică, Pilonul II – participare obligatorie, Pilonul III – pensii facultative și Pilonul IV – pensiile ocupaționale. Introducerea CIIP, ca instrument paralel, cu un regim fiscal net superior celui aplicabil pensiilor facultative, cerințe de reglementare mai reduse și flexibilitate investițională semnificativ mai mare, creează o concurență indirectă cu Pilonul III, cu riscul deplasării cererii acestuia, fără ca problemele structurale ale acestuia să fie abordate prin reformă; această abordare riscă să erodeze atractivitatea mecanismelor existente de pensii private, să fragmenteze participarea contribuabililor și să slăbească rolul politicilor publice de pensii, ca sistem coerent; aplicarea unui tratament fiscal preferențial regimul fiscal propus pentru CIIP include facilități extinse, atât în faza de acumulare, cât și asupra rezultatului investițiilor, prin derogări ample de la regulile generale de impozitare. Din perspectivă de politică publică, acest regim este accesibil în principal persoanelor cu capacitate ridicată de economisire, favorizează contribuabilii cu venituri mari și profil investițional sofisticat și nu oferă beneficii reale majorității populației active, care nu dispune de resurse pentru economisire voluntară substanțială; în lipsa unor mecanisme de plafonare, condiționare socială sau corelare cu obiective de adecvare a pensiilor, CIIP riscă să devină un instrument de optimizare fiscală, mai degrabă decât un instrument de politică socială; risc reputațional ridicat și de încredere publică promovarea unor investiții bursiere, cu volatilitate inerentă, doar prin SSIF-uri care au in obiectul de activitate servicii de administrare discreționată de portofolii, fără nicio cerință suplimentară de capital, sub eticheta de „instrument pentru pensie” expune statul și autoritățile de reglementare unui risc reputațional semnificativ. Responsabilitatea evoluției acestor conturi individuale va fi percepută ca fiind indirect publică iar încrederea în întregul sistem de pensii (inclusiv Pilonul II) poate fi afectată, fiind create premise pentru presiuni politice viitoare de compensare sau intervenție. Absența unor standarde prudențiale adecvate scopului declarat amplifică acest risc; direcționarea beneficiilor către segmente restrânse de contribuabili, printr-un produs specific pieței de capital și nu unul specific produselor de pensii CIIP este, în mod obiectiv, un instrument accesibil exclusiv persoanelor cu venituri medii și mari, care dispun de surplus financiar pentru economisire și investiții pe termen lung. Introducerea unui nou vehicul fiscal avantajos nu adresează problema majorității contribuabililor, ci canalizează beneficii fiscale suplimentare către segmente ale populației cu venituri mari; propunerea legislativă privind CIIP nu îndeplinește criteriile unui instrument de pensii în sens substanțial și practic introduce un produs de investiții cu regim fiscal preferențial, fără garanții și standarde de protecție proporționale cu scopul social declarat; propunerea legislativă nu reprezintă un produs de pensii, ci un cont de investiții administrat sub regim MiFID (Directiva europeană privind Piețele și Intrumentele Financiare) cu tratament fiscal preferențial, care subminează Pilonul III prin avantaje fiscale disproporționate, concurență neloială și discriminări fiscale majore față de alți contribuabili și produse financiare echivalente; art. 9 din propunerea legislativă instituie scutirea de impozit pe câștigurile de capital și dividende pe durata deținerii contului, dar formularea de la alineatul (6) creează o zonă gri: valoarea activelor la momentul transferului în contul de tranzacționare este considerată „preț de achiziție”. Nu este clar cum se tratează activele cu valoare de piață volatilă la momentul transferului, cine determină această valoare și ce se întâmplă în cazul unor instrumente financiare fără cotație curentă clară. amenda contravențională maximă pentru SSIF-uri este de 10.000 lei, ceea ce este complet disproporționat față de volumul activelor administrate și față de daunele pe care le poate produce nerespectarea obligațiilor de evidență separată sau de informare. Comparativ, legislația piețelor financiare europene prevede sancțiuni mult mai severe. Există riscul ca aceste sancțiuni simbolice să nu aibă efect disuasiv real.
|
9. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea art.171 din Legea apiculturii nr.383/2013 (b197/01.04.2026)
10. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (b198/01.04.2026)
11. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr.123/2012 (b202/06.04.2026)
12. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea art.279 din Legea nr.286/2009 privind Codul Penal (b211/8.04.2026)
Concluzii
În ședința din 20 aprilie 2026, Comisia C8 a analizat 12 proiecte de acte normative, formulând 9 avize favorabile, 2 avize favorabile cu observații și 1 aviz nefavorabil.
Motivarea avizului nefavorabil (b188) și observațiile formulate (b196) sunt redate integral mai sus.
Din partea Fundației Naționale pentru Tineret a participat la ședință Bogdan-Petru CRIȘAN.
Proiectele de aviz ale comisiei au fost supuse aprobării Plenului CES (22.04.2026).
