Inițiat de senatori și deputați USR, PNL, PSD, UDMR, AUR, PACE, neafiliați, cu termen de avizare 27.04.2026, acest proiect a primit aviz nefavorabil.
Motivarea avizului:- ➢ propunerea legislativă urmărește diversificarea surselor de venit la pensionare și dezvoltarea pieței de capital, însă prezintă o serie de deficiențe juridice. Inițiatorii justifică propunerea prin participarea redusă la Pilonul III, însă nu prezintă o analiză care să demonstreze că mecanismul propus ar corecta anumite deficiențe sau că ar fi superior instrumentelor existente; ➢ mecanismul propus combină elemente specifice produselor de pensii cu instrumente de investiții financiare, fără a fi supus aceluiași regim de reglementare și protecție. Deși beneficiază de facilități fiscale similare produselor de pensii, 2 Conturile Individuale de Investiții pentru Pensie nu oferă garanții privind capitalul și nu instituie un mecanism de plată a unei pensii viagere, fondurile fiind transferate într-un cont de tranzacționare la momentul pensionării; ➢ investițiile realizate în cadrul Conturilor Individuale de Investiții pentru Pensie (CIIP) nu beneficiază de garanții de capital, nu au randament minim, nu sunt supuse unor limite stricte de risc. Protecția acoperă doar riscul de faliment al intermediarului, nu riscul de piață. În atare condiții, riscul este transferat asupra participantului; ➢ un alt aspect problematic îl reprezintă absența unor mecanisme de protecție împotriva inflației și a unor obligații privind structura investițiilor, ceea ce poate conduce la diminuarea valorii reale a economiilor pe termen lung; ➢ introducerea acestui mecanism poate afecta funcționarea sistemului existent de pensii facultative (Pilon III), prin crearea unui instrument concurent mai atractiv din punct de vedere fiscal, dar mai puțin reglementat, generând riscul de migrare a participanților; ➢ având în vedere că rezultatul final depinde exclusiv de evoluția pieței, mecanismul nu îndeplinește funcția socială specifică sistemelor de pensii; ➢ transpunerea unor modele internaționale (ex. IRA, ISA) fără o adaptare adecvată la specificul pieței românești și la nivelul de educație financiară al populației poate genera riscuri semnificative pentru participanți, inclusiv pierderea economiilor destinate perioadei de pensionare; ➢ deși în nota de fundamentare se susține că măsura contribuie la creșterea securității financiare și la stimularea economisirii voluntare, implementarea acesteia este însoțită de o serie de riscuri semnificative, care pot afecta atingerea obiectivelor propuse, respectiv:
- expunerea la volatilitatea piețelor financiare
- accesul inegal la acest instrument, în funcție de nivelul veniturilor
- nivelul redus de educație financiară
- lipsa unor mecanisme suficiente de protecție a investitorilor
- absența unor reguli clare privind utilizarea fondurilor la momentul pensionării. ➢ propunerea legislativă prezintă trei lacune majore:
- lipsa reglementării modalităților de plată la pensionare: – activele sunt transferate într-un cont de tranzacționare, fără a fi prevăzute mecanisme de plată sub formă de rentă sau retragere eșalonată; 3 – această situație poate conduce la utilizarea imediată a fondurilor și la diminuarea rolului acestui instrument ca sursă de venit sustenabil
- insuficiența măsurilor de protecție a investitorilor: – deși propunerea legislativă prevede obligații generale pentru administratori, nu sunt reglementate explicit mecanisme de limitare a riscurilor investiționale și de adaptare a investițiilor la profilul titularului
- lipsa plafonului pentru contribuții: – nu este prevăzută nicio limită pentru contribuții; – persoanele cu venituri foarte mari ar putea depune sume foarte mari, care nu ar mai fi taxate. Astfel se ajunge la situația în care unii contribuabili sunt taxați, iar alții nu; – obiectivul proiectului, respectiv stimularea economisirii individuale pentru pensie, este deja realizat prin mecanisme existente în cadrul sistemului de pensii private, în special prin Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative (Pilonul III); ➢ introducerea unui nou instrument financiar cu scop similar poate genera suprapuneri legislative și instituționale, fragmentarea cadrului de reglementare și diminuarea eficienței mecanismelor deja funcționale; ➢ spre deosebire de sistemele existente, propunerea legislativă nu instituie garanții suficiente privind utilizarea fondurilor la momentul pensionării și nici mecanisme adecvate de protecție a investitorilor, ceea ce poate afecta scopul declarat al reglementării; ➢ nu este justificată necesitatea instituirii unui nou mecanism în raport cu instrumentele existente:
- creează un instrument cu natură juridică neclară, situat între produs de investiții și produs de pensie
- nu oferă garanții privind capitalul sau un venit la pensionare
- transferă integral riscurile asupra participanților
- este orientată în principal spre stimularea pieței de capital, nu spre protecția socială a viitorilor pensionari
- este inspirat din modele internaționale (IRA, ISA), însă nu este adaptat suficient la sistemul din România; ➢ lipsa caracterului de instrument de pensii în sens substanțial:
- deși CIIP este prezentat ca instrument destinat obținerii unui venit suplimentar la pensionare, arhitectura sa juridică și economică îl apropie, în 4 esență, de un cont de investiții pe piața de capital cu facilități fiscale, și nu de un produs de pensii în sensul consacrat de legislația națională
- CIIP nu este administrat de administratori de fonduri de pensii, ci de SSIF- uri, nu este supus unui regim prudențial sau actuarial specific produselor de pensii, nu include mecanisme de protecție caracteristice acumularii pentru pensie (diversificare țintită, limitarea riscului, cicluri de viață)
- această discrepanță între denumirea și scopul declarat al instrumentului, pe de o parte, și regimul său real de funcționare, pe de altă parte, creează riscul unei confuzii pentru public și ridică probleme de claritate și coerentă legislativă; ➢ fragmentarea arhitecturii actuale a sistemului de pensii:
- România dispune deja de o arhitectură bine implementată, funcțională și eficientă: Pilonul I – solidaritate publică, Pilonul II – participare obligatorie, Pilonul III – pensii facultative și Pilonul IV – pensiile ocupaționale. Introducerea CIIP, ca instrument paralel, cu un regim fiscal net superior celui aplicabil pensiilor facultative, cerințe de reglementare mai reduse și flexibilitate investițională semnificativ mai mare, creează o concurență indirectă cu Pilonul III, cu riscul deplasării cererii acestuia, fără ca problemele structurale ale acestuia să fie abordate prin reformă
- această abordare riscă să erodeze atractivitatea mecanismelor existente de pensii private, să fragmenteze participarea contribuabililor și să slăbească rolul politicilor publice de pensii, ca sistem coerent; ➢ aplicarea unui tratament fiscal preferențial:
- regimul fiscal propus pentru CIIP include facilități extinse, atât în faza de acumulare, cât și asupra rezultatului investițiilor, prin derogări ample de la regulile generale de impozitare. Din perspectivă de politică publică, acest regim este accesibil în principal persoanelor cu capacitate ridicată de economisire, favorizează contribuabilii cu venituri mari și profil investițional sofisticat și nu oferă beneficii reale majorității populației active, care nu dispune de resurse pentru economisire voluntară substanțială
- în lipsa unor mecanisme de plafonare, condiționare socială sau corelare cu obiective de adecvare a pensiilor, CIIP riscă să devină un instrument de optimizare fiscală, mai degrabă decât un instrument de politică socială; 5 ➢ risc reputațional ridicat și de încredere publică:
- promovarea unor investiții bursiere, cu volatilitate inerentă, doar prin SSIF- uri care au in obiectul de activitate servicii de administrare discreționată de portofolii, fără nicio cerință suplimentară de capital, sub eticheta de „instrument pentru pensie” expune statul și autoritățile de reglementare unui risc reputațional semnificativ. Responsabilitatea evoluției acestor conturi individuale va fi percepută ca fiind indirect publică iar încrederea în întregul sistem de pensii (inclusiv Pilonul II) poate fi afectată, fiind create premise pentru presiuni politice viitoare de compensare sau intervenție. Absența unor standarde prudențiale adecvate scopului declarat amplifică acest risc; ➢ direcționarea beneficiilor către segmente restrânse de contribuabili, printr-un produs specific pieței de capital și nu unul specific produselor de pensii:
- CIIP este, în mod obiectiv, un instrument accesibil exclusiv persoanelor cu venituri medii și mari, care dispun de surplus financiar pentru economisire și investiții pe termen lung. Introducerea unui nou vehicul fiscal avantajos nu adresează problema majorității contribuabililor, ci canalizează beneficii fiscale suplimentare către segmente ale populației cu venituri mari; ➢ propunerea legislativă privind CIIP nu îndeplinește criteriile unui instrument de pensii în sens substanțial și practic introduce un produs de investiții cu regim fiscal preferențial, fără garanții și standarde de protecție proporționale cu scopul social declarat; ➢ propunerea legislativă nu reprezintă un produs de pensii, ci un cont de investiții administrat sub regim MiFID (Directiva europeană privind Piețele și Intrumentele Financiare) cu tratament fiscal preferențial, care subminează Pilonul III prin avantaje fiscale disproporționate, concurență neloială și discriminări fiscale majore față de alți contribuabili și produse financiare echivalente. ➢ nu în ultimul rând, apariția unui nou sistem de contribuție pentru pensie poate perturba sistemele actuale și poate crea confuzie între sistemul de pensii private existent și acest nou sistem
|
