Ședința C8 (27.04.2026): Proiecte din domeniile transporturi, educație, fiscalitate, economie, cultură, administrație publică, urbanism și construcții, muncă

Comisia pentru drepturi și libertăți ale organizațiilor societății civile (C8) din cadrul Consiliului Economic și Social (CES) s-a reunit în ședință luni, 27 aprilie 2026, pentru a discuta și aviza o serie de proiecte de acte normative. Ședința a avut loc online.

Ordinea de zi propusă

Comisia a avut în atenție elaborarea proiectelor de aviz la următoarele proiecte de acte normative:

  1. Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru repartizarea pe unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale și pe unități de învățământ a sumei prevăzute în Legea bugetului de stat pe anul 2026 nr. 43/2026 pentru finanțarea Programului naţional „Masă sănătoasă” (termen de avizare: 6.05.2026) – Inițiator: Ministerul Educației și Cercetării
  2. Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.1029/2008 privind condițiile introducerii pe piață a mașinilor, precum și a Hotărârii Guvernului nr. 245/2016 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor și sistemelor de protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explozive (termen de avizare: 11.05.2026) – Inițiator: Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarității Sociale
  3. Propunere legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice (b204/08.04.2026) (termen de avizare: 4.05.2026) – Inițiatori: deputați USR
  4. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor și a Legii nr.260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor (b205/08.04.2026) (termen de avizare: 4.05.2026) – Inițiatori: deputați PSD, neafiliați
  5. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și completarea art.11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (b206/08.04.2026) (termen de avizare: 4.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR, PNL,PSD, UDMR
  6. Propunere legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii (b207/08.04.2026) (termen de avizare: 4.05.2026) – Inițiatori: deputați USR, PNL, UDMR, minorități
  7. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân (b208/08.04.2026) (termen de avizare: 4.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  8. Propunere legislativă pentru modificarea Legii 189/2021 privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenței Naţionale a României şi pentru modificarea alin.(1) al art.139 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii (b209/08.04.2026) (termen de avizare: 4.05.2026) – Inițiatori: deputați PNL
  9. Propunere legislativă pentru modificarea și completare unor acte normative pentru protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (b210/08.04.2026) (termen de avizare: 4.05.2026) – Inițiatori: deputați PNL
  10. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea OUG nr.170/2020 privind acțiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurență, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr.21/1996 (b214/14.04.2026) (termen de avizare: 7.05.2026) – Inițiatori: deputați USR
  11. Propunere legislativă privind reglementarea temporară a importurilor de cereale provenite din state terţe, în perioadele de recoltare, pe teritoriul României (b215/15.04.2026) (termen de avizare: 7.05.2026) – Inițiatori: deputați SOS RO
  12. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr.198/2023 (b216/15.04.2026) (termen de avizare: 7.05.2026) – Inițiatori: senatori PSD
  13. Propunere legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.21/1992 privind protecția consumatorilor (b217/15.04.2026) (termen de avizare: 7.05.2026) – Inițiatori: deputați USR
  14. Propunere legislativă privind completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (b218/15.04.2026) (termen de avizare: 7.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
  15. Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.287/2009 privind Codul civil și a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă (b219/15.04.2026) (termen de avizare: 7.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PACE, POT, neafiliați
  16. Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor (b220/15.04.2026) (termen de avizare: 7.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PACE, POT, neafiliați
  17. Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.349/2002 privind prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun (b222/16.04.2026) (termen de avizare: 7.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR, PNL, PSD
  18. Propunere legislativă privind desființarea Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (b225/17.04.2026) (termen de avizare: 7.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  19. Propunere legislativă privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică (b226/20.04.2026) (termen de avizare: 5.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD
  20. Propunere legislativă privind ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind manipularea competiţiilor sportive, adoptată la Magglingen/Macolin la 18 septembrie 2014, deschisă spre semnare la aceeaşi dată, intrată în vigoare la 1 septembrie 2019, semnată de România la Strasbourg la 13 decembrie 2024 (plx326/20.04.2026) (termen de avizare: 6.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PNL, PSD, USR
  21. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2002 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (plx336/22.04.2026) (termen de avizare: 8.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PNL, USR, AUR, SOS RO, neafiliați

Ce a decis Comisia:

1. Aviz favorabil pentru Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru repartizarea pe unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale și pe unități de învățământ a sumei prevăzute în Legea bugetului de stat pe anul 2026 nr. 43/2026 pentru finanțarea Programului naţional „Masă sănătoasă”

2. Aviz favorabil pentru Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.1029/2008 privind condițiile introducerii pe piață a mașinilor, precum și a Hotărârii Guvernului nr. 245/2016 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor și sistemelor de protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explozive

3. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice (b204/08.04.2026)

4. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor și a Legii nr.260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor (b205/08.04.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: având în vedere că este vorba de consolidare structurală a clădirilor cu risc seismic autoritățile administrației publice locale trebuie sa fie obligate la finanțarea sau executarea lucrărilor de consolidare si pentru clădirile aflate în proprietate privată cu recuperarea totala sau partiala de la proprietar a sumelor alocate; legislația românească în materie de risc seismic a recunoscut că reducerea riscului seismic este o problemă de ordine publică și de siguranță națională, nu doar o chestiune de proprietate privată. Prin propunerea legislativ[, atribuțiile autorităților locale sunt reduse exclusiv la „informare, coordonare și monitorizare”, excluzând expres orice obligație de finanțare sau execuție a lucrărilor chiar și în situațiile de urgență. Această construcție normativă ignoră faptul că statul, prin autoritățile sale, are calitatea de garant al siguranței publice în fața unui hazard natural documentat. Transferul integral al obligațiilor publice în sarcina privată contravine principiilor statului de drept consacrate la art. 1 alin. (3) din Constituție, potrivit căruia România este stat de drept, social, cu obligații pozitive față de cetățeni; noul alineat (3) de la art. 6 impune proprietarilor o obligație de a iniția procedura de expertizare și executare a lucrărilor de consolidare în termen de 24 de luni, sancționată cu amendă cuprinsă între 5.000 și 20.000 lei; problema juridică esențială este că legea impune obligații substanțiale, unele dintre ele putând costa zeci sau sute de mii de euro, fără a crea un mecanism corelativ de sprijin financiar din partea statului sau a autorităților locale. Impunerea unei obligații patrimoniale draconice fără mijloacele necesare îndeplinirii ei echivalează cu o sarcină excesivă și disproporționată, în conflict cu principiul proporționalității restrângerii exercițiului dreptului de proprietate; propunerea legislativă modifică cadrul privind reducerea riscului seismic prin transferarea aproape integrală a responsabilității către proprietarii clădirilor, care ar urma să suporte expertizarea tehnică, proiectarea și executarea lucrărilor de consolidare, în timp ce autoritățile locale ar avea atribuții limitate la informare, coordonare administrativă și monitorizare; deși responsabilizarea proprietarilor este legitimă, reducerea riscului seismic este o problemă majoră de siguranță publică, deoarece efectele unui cutremur major privesc dreptul la viață, integritatea fizică, protecția locatarilor, funcționarea serviciilor de urgență și reziliența comunităților urbane. Clădirile cu risc seismic sunt bunuri private care generează pericol colectiv, iar statul și autoritățile locale trebuie să păstreze un rol activ în prevenție, finanțare, sprijin tehnic și protecție socială; propunerea legislativă pornește de la o premisă incompletă: că principala soluție este mutarea obligației asupra proprietarilor. În realitate, blocajul consolidării ține atât de bani, cât și de capacitatea reală de organizare a proprietarilor, mai ales în imobilele colective, unde deciziile depind de asociații de proprietari, acorduri între locatari, conflicte interne, lipsă de expertiză tehnică, birocrație și dificultatea coordonării lucrărilor. O problemă majoră este că proprietarii din clădirile cu risc seismic nu reușesc, în practică, să se organizeze pentru executarea lucrărilor, într-un context în care traiul în comun continuă să genereze blocaje administrative și decizionale. Din acest motiv, simpla pasare a răspunderii către proprietari riscă să blocheze și mai mult procesul de consolidare; propunerea legislativă poate avea un impact social disproporționat asupra persoanelor vulnerabile: proprietari cu venituri mici, persoane vârstnice, familii aflate în dificultate economică, chiriași și locatari care trăiesc în clădiri vechi, dar nu au resurse reale sau control juridic asupra deciziilor de consolidare. Amenzile propuse, fără granturi, cofinanțări, credite garantate public, sprijin pentru relocare temporară și asistență tehnică, pot sancționa incapacitatea economică și administrativă, nu reaua-credință; de asemenea, proiectul slăbește rolul autorităților locale într-un domeniu în care acestea sunt esențiale pentru identificarea clădirilor vulnerabile, prioritizarea intervențiilor, mobilizarea finanțărilor, sprijinirea asociațiilor de proprietari, coordonarea relocării temporare și protejarea persoanelor expuse riscului. Limitarea autorităților locale la un rol aproape formal de informare și monitorizare reduce capacitatea publică de intervenție într-un domeniu care ține direct de siguranța comunității; această direcție intră în tensiune și cu logica Strategiei Naționale de Reducere a Riscului Seismic, care pune accent pe rolul proactiv al autorităților publice, pe consolidarea capacității de intervenție la nivel local și pe abordarea integrată a riscului seismic. Strategia tratează reducerea riscului seismic ca responsabilitate comună, care presupune coordonare publică, finanțare, prioritizare și sprijin instituțional. Prin limitarea autorităților locale la informare și monitorizare, proiectul se îndepărtează de cadrul strategic național și riscă să fragmenteze exact mecanismele de intervenție care ar trebui întărite; prin urmare, propunerea legislativă mută accentul de pe o politică publică integrată de reducere a riscului seismic pe o logică individuală și sancționatorie. Responsabilitatea proprietarilor trebuie menținută, dar într-un cadru în care statul și autoritățile locale oferă sprijin real, prin fonduri dedicate, criterii sociale de prioritizare, asistență tehnică, mecanisme de cofinanțare, protecție pentru chiriași și soluții pentru relocare temporară; adoptarea propunerii legislative poate lăsa România la următorul cutremur major cu aceleași clădiri vulnerabile, aceeași lipsă de organizare și aceeași absență a sprijinului public real. Într-un astfel de scenariu, miza centrală este viața oamenilor care locuiesc în aceste clădiri, circulă pe lângă ele sau intervin pentru salvarea altora. O legislație care reduce riscul seismic la responsabilitatea individuală a proprietarilor, fără finanțare, coordonare și protecție socială, poate contribui indirect la menținerea unui risc colectiv major, cu posibile pierderi de vieți omenești, răniri grave, evacuări masive și efecte sociale și economice severe.

5. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și completarea art.11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (b206/08.04.2026)

6. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii (b207/08.04.2026)

7. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân (b208/08.04.2026)

8. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea Legii 189/2021 privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenței Naţionale a României şi pentru modificarea alin.(1) al art.139 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii (b209/08.04.2026)

9. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completare unor acte normative pentru protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (b210/08.04.2026)

10. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea OUG nr.170/2020 privind acțiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurență, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr.21/1996 (b214/14.04.2026)

11. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind reglementarea temporară a importurilor de cereale provenite din state terţe, în perioadele de recoltare, pe teritoriul României (b215/15.04.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: cu toate că propunerea legislativă vizează doar importurile din țările din afara UE, SEE sau a celor cuprinse în Acordul UE-Mercosur, instituirea unei limitări adoptate unilateral la nivel național poate conduce la fragmentarea regimului comercial european, la tratamente diferite între operatorii economici din statele membre și la afectarea predictibilității lanțurilor de aprovizionare; cel mai grav viciu juridic al acestei propuneri legislative constă în faptul că reglementarea importurilor de mărfuri din state terțe reprezintă, potrivit TFUE, o competență exclusivă a Uniunii Europene. România, în calitate de stat membru, nu are dreptul să adopte unilateral măsuri de restricționare a importurilor din state terțe, indiferent de justificarea invocată. Politica comercială comună, inclusiv stabilirea condițiilor de import, se exercită exclusiv la nivel supranaional, prin regulamente ale Parlamentului European și ale Consiliului, nu prin legi naționale. Prin instituirea unui sistem de autorizare prealabilă a importurilor de cereale din state terțe, legea de față uzurpează o competență care nu aparține statului român, ceea ce o face incompatibilă ab initio cu ordinea juridică a Uniunii. art. 1 alin. (2) afirmă că măsurile se aplică „cu respectarea obligațiilor ce revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, inclusiv a normelor privind libera circulație a mărfurilor”. Această clauză de conformitate este însă formal golită de conținut de chiar articolele ulterioare ale aceleiași legi, care interzic importul fără acord administrativ prealabil, impun confiscarea mărfurilor și prevăd sancțiuni masive. Există astfel o contradicție internă ireconciliabilă: dacă legea respectă dreptul european, atunci sistemul de autorizare obligatorie nu poate fi aplicat; dacă sistemul de autorizare se aplică, atunci legea nu respectă dreptul european.

12. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr.198/2023 (b216/15.04.2026)

13. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.21/1992 privind protecția consumatorilor (b217/15.04.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: din perspectiva introducerii dreptului Ministerului Finanțelor de a acționa în numele și pentru autoritățile și instituțiile publice centrale și locale prejudiciate: prevederea este necorelată cu atribuțiile Ministerului Finanțelor, dar și cu drepturile de reprezentare ale UAT-urilor conform legislației în vigoare, după cum urmează: conform art. 109 din Codul Administrativ, reprezentarea în justiție a UAT-urilor se asigură de către primar sau de către președintele Consiliului Județean. Astfel, cele două prevederi sunt necorelate; nu este clar dacă o autoritate ar putea să acționeze singură în justiție în caz de incidență a drepturilor derivate din OUG nr. 170/2020 sau aceste drepturi ar fi preluate integral de Ministerul Finanțelor, în temeiul prevederilor cuprinse în proiectul de act normativ supus avizării, și, prin urmare, doar Ministerul Finanțelor ar putea să inițieze o asemenea acțiune; conform HG nr. 34/2006, Ministerul Finanțelor reprezintă statul, ca subiect de drepturi și obligații, în fața instanțelor, precum și în orice alte situații în care acesta participă nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice. Or, în speța reglementată de această propunere legislativă, nu este vorba despre o acțiune în instanță a statului român, ci despre acțiuni individuale ale unor autorități publice; din perspectiva reglementării exprese a coparticipării procesuale active: conform art. 19 din Ordonanța de urgență nr. 170/2020, prevederile acesteia se completează cu cele ale Codului de Procedură Civilă. Prin urmare, art. 59-60, care reglementează situația generală a coparticipării procesuale (litisconsorțiu), sunt deja aplicabile și în speța vizată de propunerea legislativă. Prin urmare, propunerea de reglementare nu este justificată; Dreptul civil român recunoaște posibilitatea exprimării și executării obligațiilor bănești în monedă străină între profesioniști și consumatori, cu respectarea anumitor condiții. Interdicția generalizată de facturare în altă monedă decât leul, fără nicio distincție în funcție de natura contractului, reprezintă o intervenție în libertatea contractuală garantată de art. 1.169 din Codul civil și de principiile constituționale ale economiei de piață de Constituție. Legea nu calibrează restricția în funcție de un risc concret identificat pentru consumatori, ci o aplică uniform și nediferențiat, ceea ce îi conferă un caracter disproporționat față de scopul declarat de protecție a consumatorilor.

14. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (b218/15.04.2026)

15. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.287/2009 privind Codul civil și a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă (b219/15.04.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă definește violența economică prin simpla trimitere la Legea nr. 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței domestice, fără a construi o definiție autonomă în planul dreptului civil. Această tehnică normativă este viciată din punct de vedere al tehnicii legislative, deoarece Legea nr. 217/2003 reglementează violența economică exclusiv în context penal și administrativ, ca formă de violență domestică justificând emiterea ordinului de protecție, nu ca viciu de consimțământ sau factor de ajustare patrimonială în dreptul civil. Preluarea prin trimitere a unui concept dintr-un alt domeniu al dreptului, fără adaptarea sa la specificul raporturilor patrimoniale civile, generează o confuzie de regimuri juridice

16. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor (b220/15.04.2026)

17. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.349/2002 privind prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun (b222/16.04.2026)

18. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind desființarea Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (b225/17.04.2026)

19. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică (b226/20.04.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă confundă deliberat listarea la bursă cu „vânzarea țării” și blochează un instrument consacrat de disciplină corporativă: Expunerea de motive tratează vânzarea unor pachete minoritare de 5-10% prin Accelerated Book Building (ABB) sau Initial Public Offering (IPO) ca fiind echivalentă cu pierderea controlului statului, deși în toate cazurile vizate (Hidroelectrica, Romgaz, CEC Bank) statul rămâne acționar majoritar cu minimum 70%. Hidroelectrica este deja listată din iulie 2023, iar redresarea sa a venit tocmai prin restructurarea impusă după insolvența din 2012, consolidată de statutul de emitent listat, care impune transparență, audit independent și protecția acționarilor ca obligații permanente. Interdicția generalizată „indiferent de cota de capital social deținută” (art. 1 alin. 1) elimină brutal un instrument standard de guvernanță, contrar practicii europene invocate chiar de inițiatori; propunerea legislativă intră în coliziune directă cu Legea nr. 48/2025 și cu jaloanele PNRR asumate de România: Legea nr. 48/2025 privind Politica publică de proprietate privată a statului identifică explicit listarea ca instrument de transparență, disciplină corporativă și acces la capital. În paralel, jalonul PNRR prevede listarea sau restructurarea a cel puțin trei companii de stat până în august 2026, iar nerespectarea jaloanelor atrage pierderea unor tranșe importante de finanțare europeană. Adoptarea unei interdicții orizontale până la 31.12.2027 generează un conflict normativ intern și un risc direct de blocare a fondurilor UE, într-un moment în care procedura de deficit excesiv aplicată României rămâne deschisă și în care Comisia Europeană reevaluează situația fiscal-bugetară în primăvara lui 2026; propunerea legislativă ignoră costul real al inacțiunii și sacrifică venituri bugetare între 3 și 8 miliarde lei într-un context de consolidare fiscală severă: România cheltuiește anual aproximativ 5,4 miliarde lei pentru a menține în funcțiune companii de stat ineficiente, iar doar primele trei tranzacții vizate (ABB Hidroelectrica, ABB Romgaz, IPO CEC Bank) pot aduce între 3 și 8 miliarde lei la buget. Într-un an în care deficitul bugetar trebuie adus la circa 6% din PIB de la 9,3% în 2024, iar guvernul a fost nevoit să majoreze TVA, accize și contribuții sociale afectând direct IMM-urile și consumatorii, blocarea unor tranzacții capabile să genereze venituri nerecurente semnificative este economic iresponsabilă. Expunerea de motive nu prezintă niciun calcul alternativ privind costul de oportunitate al menținerii status-quo-ului; propunerea legislativă lovește grav piața de capital românească și rolul instrumental al acesteia pentru finanțarea IMM-urilor: Bursa de Valori București are nevoie de emitenți relevanți și de un free-float crescut pentru a-și consolida poziția în ecosistemul piețelor de capital din Europa Centrală și de Sud- Est; în absența lor, piața locală riscă să rămână periferică în raport cu Polonia, Cehia sau Austria. Fondurile de pensii private (Pilon II și III) și investitorii instituționali locali au nevoie de instrumente lichide de dimensiune suficientă pentru a plasa economiile românilor. O interdicție orizontală pe doi ani afectează direct: adâncimea și lichiditatea BVB; capacitatea fondurilor de pensii de a obține randamente competitive; dezvoltarea Bucureștiului ca hub regional de capital; și, implicit, accesul la finanțare prin piața de capital al IMM-urilor mature care ar urma traiectoria de listare a marilor emitenți de stat (efectul de demonstrație); propunerea legislativă transmite un semnal devastator privind predictibilitatea legislativă și credibilitatea României ca destinație de investiții: Suspendarea retroactivă, prin art. 2 alin. 1, a „oricăror operațiuni privind înstrăinarea acțiunilor deținute de stat (…) aflate în curs de realizare”, dublată de sancțiunea nulității absolute (art. 3 alin. 3), constituie o intervenție legislativă brutală asupra unor procese deja angajate, aprobate prin acte administrative și, în unele cazuri, notificate pieței. O astfel de abordare, adoptată în regim de urgență, fără analiză de impact, fără consultare prealabilă reală cu mediul de afaceri și în contradicție cu angajamentele asumate față de Comisia Europeană, subminează însăși noțiunea de securitate juridică invocată în scopul legii. Mesajul transmis investitorilor autohtoni și străini este că România poate reveni oricând, prin decizie parlamentară ad-hoc, asupra unor procese economice în derulare, ceea ce afectează costul capitalului pentru toate companiile românești, inclusiv IMM-urile; în concluzie, obiectivele declarate de inițiatori (protejarea intereselor naționale și menținerea controlului statului în sectoare strategice) sunt deja asigurate prin Legea nr. 48/2025, prin legislația privatizării, prin regimul investițiilor străine directe (FDI screening) și prin cadrul corporativ existent. Proiectul de act normativ nu adaugă o protecție reală, ci blochează instrumentele de disciplină corporativă și finanțare a dezvoltării, sacrificând venituri bugetare esențiale într-un moment fiscal extrem de dificil; privatizarea anumitor companii de stat este jalon în PNRR iar blocarea acestui demers va conduce la blocarea transelor ce sunt conditionate de indeplinirea acestui jalon. În plus, demersul pentru listarea la bursa a anumitor companii trebuia început mai devreme, în baza unei evaluării privind necesitatea și oportunitatea; listarea la bursă impune transparență, raportare riguroasă și management profesionist iar amânarea listărilor înseamnă, implicit, amânarea acestor reforme, ceea ce poate perpetua ineficiențe în companiile de stat; România are angajamente asumate în cadrul unor programe de asistență financiară și al unor acorduri cu instituții financiare internaționale care pot include condiții referitoare la privatizare sau la restructurarea portofoliului de participații ale statului. Adoptarea unei legi care suspendă unilateral și cu efect imediat toate operațiunile de privatizare în curs, inclusiv cele pentru care transferul dreptului de proprietate nu a avut loc încă, dar angajamentele contractuale au fost asumate, poate constitui o încălcare a acestor angajamente internaționale și poate angaja răspunderea patrimonială a statului român față de partenerii contractuali, în temeiul dreptului internațional și al clauzelor contractuale aplicabile; art. 1 alin. (2) exceptează de la interdicție acțiunile la societățile care înregistrează pierderi pentru cinci ani consecutivi sau care se află în insolvență. Această excepție creează un paradox juridic și economic: statul poate înstrăina participațiile la societățile neprofitabile sau insolvente, dar nu poate face același lucru cu participațiile la societățile profitabile și viabile. Logic economic, această construcție normativă protejează tocmai activele cele mai valoroase împotriva privatizării (cele profitabile) în timp ce lasă deschisă calea înstrăinării activelor depreciate, ceea ce contravine principiului bunei gestiuni a patrimoniului public și poate genera prejudicii bugetare în situațiile în care vânzarea participațiilor în condiții bune de piață ar fi fost avantajoasă pentru stat.

20. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind manipularea competiţiilor sportive, adoptată la Magglingen/Macolin la 18 septembrie 2014, deschisă spre semnare la aceeaşi dată, intrată în vigoare la 1 septembrie 2019, semnată de România la Strasbourg la 13 decembrie 2024 (plx326/20.04.2026)

21. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2002 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (plx336/22.04.2026)

Concluzii

În ședința din 27 aprilie 2026, Comisia C8 a analizat 21 proiecte de acte normative, formulând 15 avize favorabile, 1 aviz favorabil cu observații și 5 avize nefavorabile.

Motivarea avizelor nefavorabile (b205, b215, b217, b219, b226) sunt redate integral mai sus.

Din partea Fundației Naționale pentru Tineret a participat la ședință Bogdan-Petru CRIȘAN.

Proiectele de aviz ale comisiei au fost supuse aprobării Plenului CES (29.04.2026).