Ședința C5 (28.04.2026): Proiecte din domeniile transporturi, educație, fiscalitate, economie, cultură, administrație publică, urbanism și construcții, muncă

Comisia pentru educație, tineret, sport, cercetare, formare profesională și cultură (C5) din cadrul Consiliului Economic și Social (CES) s-a reunit în ședință marți, 28 aprilie 2026, pentru a discuta și aviza o serie de proiecte de acte normative. Ședința a avut loc online.

Ordinea de zi propusă

Comisia a avut în atenție elaborarea proiectelor de aviz la următoarele proiecte de acte normative:

  1. Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru repartizarea pe unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale și pe unități de învățământ a sumei prevăzute în Legea bugetului de stat pe anul 2026 nr. 43/2026 pentru finanțarea Programului naţional „Masă sănătoasă” (termen de avizare: 6.05.2026) – Inițiator: Ministerul Educației și Cercetării
  2. Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.1029/2008 privind condițiile introducerii pe piață a mașinilor, precum și a Hotărârii Guvernului nr. 245/2016 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor și sistemelor de protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explozive (termen de avizare: 11.05.2026) – Inițiator: Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarității Sociale
  3. Propunere legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice (b204/08.04.2026) (termen de avizare: 4.05.2026) – Inițiatori: deputați USR
  4. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor și a Legii nr.260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor (b205/08.04.2026) (termen de avizare: 4.05.2026) – Inițiatori: deputați PSD, neafiliați
  5. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și completarea art.11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (b206/08.04.2026) (termen de avizare: 4.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR, PNL,PSD, UDMR
  6. Propunere legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii (b207/08.04.2026) (termen de avizare: 4.05.2026) – Inițiatori: deputați USR, PNL, UDMR, minorități
  7. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân (b208/08.04.2026) (termen de avizare: 4.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  8. Propunere legislativă pentru modificarea Legii 189/2021 privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenței Naţionale a României şi pentru modificarea alin.(1) al art.139 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii (b209/08.04.2026) (termen de avizare: 4.05.2026) – Inițiatori: deputați PNL
  9. Propunere legislativă pentru modificarea și completare unor acte normative pentru protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (b210/08.04.2026) (termen de avizare: 4.05.2026) – Inițiatori: deputați PNL
  10. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea OUG nr.170/2020 privind acțiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurență, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr.21/1996 (b214/14.04.2026) (termen de avizare: 7.05.2026) – Inițiatori: deputați USR
  11. Propunere legislativă privind reglementarea temporară a importurilor de cereale provenite din state terţe, în perioadele de recoltare, pe teritoriul României (b215/15.04.2026) (termen de avizare: 7.05.2026) – Inițiatori: deputați SOS RO
  12. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr.198/2023 (b216/15.04.2026) (termen de avizare: 7.05.2026) – Inițiatori: senatori PSD
  13. Propunere legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.21/1992 privind protecția consumatorilor (b217/15.04.2026) (termen de avizare: 7.05.2026) – Inițiatori: deputați USR
  14. Propunere legislativă privind completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (b218/15.04.2026) (termen de avizare: 7.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
  15. Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.287/2009 privind Codul civil și a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă (b219/15.04.2026) (termen de avizare: 7.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PACE, POT, neafiliați
  16. Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor (b220/15.04.2026) (termen de avizare: 7.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PACE, POT, neafiliați
  17. Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.349/2002 privind prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun (b222/16.04.2026) (termen de avizare: 7.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR, PNL, PSD
  18. Propunere legislativă privind desființarea Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (b225/17.04.2026) (termen de avizare: 7.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  19. Propunere legislativă privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică (b226/20.04.2026) (termen de avizare: 5.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD
  20. Propunere legislativă privind ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind manipularea competiţiilor sportive, adoptată la Magglingen/Macolin la 18 septembrie 2014, deschisă spre semnare la aceeaşi dată, intrată în vigoare la 1 septembrie 2019, semnată de România la Strasbourg la 13 decembrie 2024 (plx326/20.04.2026) (termen de avizare: 6.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PNL, PSD, USR
  21. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2002 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (plx336/22.04.2026) (termen de avizare: 8.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PNL, USR, AUR, SOS RO, neafiliați

Ce a decis Comisia:

1. Aviz favorabil pentru Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru repartizarea pe unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale și pe unități de învățământ a sumei prevăzute în Legea bugetului de stat pe anul 2026 nr. 43/2026 pentru finanțarea Programului naţional „Masă sănătoasă”

2. Aviz favorabil pentru Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.1029/2008 privind condițiile introducerii pe piață a mașinilor, precum și a Hotărârii Guvernului nr. 245/2016 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor și sistemelor de protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explozive

3. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice (b204/08.04.2026)

4. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor și a Legii nr.260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor (b205/08.04.2026)

5. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și completarea art.11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (b206/08.04.2026)

6. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii (b207/08.04.2026)

7. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân (b208/08.04.2026)

  • Aviz FAVORABIL, cu observațiile: este necesară eliminarea prevederilor care permit organizațiilor non-profit din domeniu să devină autorități de control deoarece acest lucru poate da naștere la abuzuri din partea anumitor entități, iar astfel cum este redactată propunerea legislativă, este dificil de identificat în timp real dacă un ONG are acest drept sau nu; propunerea legislativă prevede că ONG-urile au dreptul de acces pe proprietatea privată. Este necesar a se lua în considerare, ca și în cazul altor activități economice, că pot pătrunde pe un spațiu privat autoritățile de control doar în baza unui mandat, sau în cazul unei infracțiuni flagrante, doar poliția o poate face. Prin urmare și în această situație trebuie să existe aceleași garanții de protecție a proprietății private.

8. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea Legii 189/2021 privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenței Naţionale a României şi pentru modificarea alin.(1) al art.139 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii (b209/08.04.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: având în vedere contextul economic actual al României, caracterizat prin presiuni inflaționiste persistente, costuri ridicate cu forța de muncă și un mediu de afaceri deja afectat de multiple intervenții legislative cu impact financiar, apreciem că prezenta inițiativă legislativă generează costuri suplimentare pentru angajatori fără o analiză de impact economic adecvată. În mod particular, creșterea numărului de zile nelucrătoare plătite conduce la diminuarea timpului efectiv de lucru și la creșterea costurilor operaționale, afectând în special sectoarele cu activitate continuă sau cu marje reduse, într-un context în care competitivitatea economică este deja pusă sub presiune; intervențiile legislative de acest tip, care reglementează în mod direct și exhaustiv aspecte ce țin de organizarea timpului de muncă, contribuie la reducerea spațiului de negociere pentru partenerii sociali. În condițiile în care cadrul legislativ recent încurajează consolidarea negocierilor colective, inclusiv la nivel sectorial, stabilirea prin lege a unor beneficii suplimentare rigide limitează capacitatea angajatorilor și a reprezentanților salariaților de a adapta aceste aspecte în funcție de specificul activității, productivitate și sustenabilitatea economică a fiecărei unități; din perspectiva justificării măsurii, se observă că ziua de 10 mai este deja reglementată ca zi de sărbătoare națională prin legislația în vigoare, iar semnificația sa istorică nu este contestată. Cu toate acestea, transformarea acesteia într-o zi liberă nelucrătoare plătită nu apare ca fiind proporțională cu obiectivul urmărit, în condițiile în care cadrul actual al sărbătorilor legale acoperă deja momentele esențiale de identitate națională, iar extinderea acestuia ar trebui analizată în raport cu impactul economic cumulat asupra mediului de afaceri; în acest context, considerăm că obiectivul propunerii legislative prezente nu este oportună, întrucât introduce costuri suplimentare într-un moment economic sensibil și limitează flexibilitatea relațiilor de muncă, fără a exista o fundamentare suficientă privind necesitatea și proporționalitatea măsurii.

9. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completare unor acte normative pentru protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (b210/08.04.2026)

  • Aviz FAVORABIL, cu observația: și propuneri de modificare: Observatie: prevederile privind dezvoltarea locuințelor protejate necesită clarificări suplimentare privind implementarea și finanțarea. Propuneri de modificare:

10. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea OUG nr.170/2020 privind acțiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurență, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr.21/1996 (b214/14.04.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: din perspectiva introducerii dreptului Ministerului Finanțelor de a acționa în numele și pentru autoritățile și instituțiile publice centrale și locale prejudiciate: prevederea este necorelată cu atribuțiile Ministerului Finanțelor, dar și cu drepturile de reprezentare ale UAT-urilor conform legislației în vigoare, după cum urmează: conform art. 109 din Codul Administrativ, reprezentarea în justiție a UAT-urilor se asigură de către primar sau de către președintele Consiliului Județean. Astfel, cele două prevederi sunt necorelate; nu este clar dacă o autoritate ar putea să acționeze singură în justiție în caz de incidență a drepturilor derivate din OUG nr. 170/2020 sau aceste drepturi ar fi preluate integral de Ministerul Finanțelor, în temeiul prevederilor cuprinse în proiectul de act normativ supus avizării, și, prin urmare, doar Ministerul Finanțelor ar putea să inițieze o asemenea acțiune; conform HG nr. 34/2006, Ministerul Finanțelor reprezintă statul, ca subiect de drepturi și obligații, în fața instanțelor, precum și în orice alte situații în care acesta participă nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice. Or, în speța reglementată de această propunere legislativă, nu este vorba despre o acțiune în instanță a statului român, ci despre acțiuni individuale ale unor autorități publice; din perspectiva reglementării exprese a coparticipării procesuale active: conform art. 19 din Ordonanța de urgență nr. 170/2020, prevederile acesteia se completează cu cele ale Codului de Procedură Civilă. Prin urmare, art. 59-60, care reglementează situația generală a coparticipării procesuale (litisconsorțiu), sunt deja aplicabile și în speța vizată de propunerea legislativă. Prin urmare, propunerea de reglementare nu este justificată.

11. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă privind reglementarea temporară a importurilor de cereale provenite din state terţe, în perioadele de recoltare, pe teritoriul României (b215/15.04.2026)

  • Aviz FAVORABIL, cu observația: la baza acestei propuneri legislative ar trebui să existe o analiză de impact precum și consultări ale organizațiilor patronale reprezentative la nivel sectorial și la nivel național.

12. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr.198/2023 (b216/15.04.2026)

  • Aviz FAVORABIL, cu observația: și propuneri de modificare: Observație: aspectele privind sănătatea fizică și mintală, stilul de viață sănătos și prevenirea comportamentelor de risc sunt subsumate competențelor-cheie existente. În contextul creșterii incidenței problemelor de sănătate în rândul elevilor și al nevoii de a dezvolta comportamente preventive, se impune o abordare mai clară și mai sistematică a educației pentru sănătate. De aceea, se recomandă renunțarea la introducerea unei noi competențe-cheie și explicitarea dimensiunii referitoare la „sănătate și prevenție” în cadrul competenței personale, sociale și de a învăța să înveți (competența „e” din art. 91) sau, alternativ, reglementarea acesteia ca domeniu transversal distinct în Curriculumul Național. Explicitarea acestei dimensiuni ar contribui la creșterea relevanței curriculumului și la o mai bună pregătire a elevilor pentru viața cotidiană, fără a afecta structura generală a competențelor-cheie stabilite la nivel european. Propuneri de modificare:

13. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.21/1992 privind protecția consumatorilor (b217/15.04.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: încălcarea principiului libertății contractuale propunerea legislativă instituie obligația imperativă ca, în contractele dintre profesioniști și consumatori în care prețul este exprimat în euro sau în altă monedă străină, facturile să fie emise în lei, la un curs de schimb impus prin lege; această abordare restrânge în mod nejustificat libertatea contractuală și autonomia de voință a părților, consacrate de Codul Civil, transformând o opțiune comercială legitimă într-o constrângere legală. Mai mult, sunt ignorate situațiile în care consumatorul acceptă informat exprimarea prețului în valută și asumarea riscului valutar; reglementarea nu face distincție între abuzuri reale și practici comerciale legitime, aplicând o soluție uniformă unor situații profund diferite, ceea ce contravine principiului proporționalității; mai mult, propunerea nu ține cont de specificul unor tipologii de afaceri, precum cel de leasing și riscă să producă efecte negative majore atât pentru consumatori, cât și pentru creditori; leasingul nu este un simplu „contract de furnizare de bunuri sau servicii” cu preț fix exprimat în euro. Contractele de leasing financiar (și operațional) sunt contracte de credit cu o reglementare specifica – Ordonanța nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing; prețul (valoarea de finanțare) in cazul unui contract de leasing este exprimat de obicei în euro din motive de corelare cu prețul de achiziție al bunului și cu costul de finanțare al societății de leasing (surse de refinanțare frecvent în euro); ratele nu reprezintă un „preț al bunului/serviciului”, ci rate de rambursare a unui credit, care includ: principal, dobândă, comisioane, asigurări, eventuale costuri de administrare etc.; astfel, impunerea unui curs de conversie artificial deturnează mecanismele economice ale contractului și afectează principiul pacta sunt servanda; în practică, societățile de leasing nu pot accesa valuta la cursul BNR, iar diferențele de curs valutar reprezintă costuri reale, nu „adaosuri”, asa cum le definește propunerea legislativă. Interzicerea includerii acestora va conduce la pierderi financiare directe si la distorsionarea unor modele de business. Riscul valutar este inerent contractelor în valută și trebuie înțeles de consumator, nu eliminat prin intervenție legislativă; caracterul redundant al proiectului legislația în vigoare prevede deja: obligația informării clare și complete a consumatorului asupra prețului; interzicerea practicilor comerciale înșelătoare; transparența costurilor totale, inclusiv a cursului de schimb și a comisioanelor; sancțiuni aplicabile pentru abateri; prin urmare, proiectul nu intervine pentru a corecta o lacună legislativă, ci dublează nejustificat reglementări existente, fără a demonstra că acestea ar fi insuficiente sau ineficiente dacă ar fi aplicate corespunzător; impact economic negativ asupra pieței și consumatorilor: aplicarea actului normativ în forma supusă dezbaterii riscă să genereze: creșterea prețurilor exprimate în lei, pentru a acoperi riscul valutar; reducerea ofertelor exprimate în euro, inclusiv în domenii precum auto, leasing; scăderea volumelor de bunuri tranzacționate; restrângerea accesului la anumite produse sau servicii pentru persoane fizice; afectarea investițiilor în bunuri (auto, echipamente, etc.); în consecință, consumatorul va suporta costuri mai ridicate, întrucât riscul valutar nu va mai putea fi gestionat prin mecanisme transparente, ci va fi inclus indirect în prețul final; interdicția utilizării unui alt curs decât cursul BNR ignoră realitatea economică: propunerea legislativă interzice aplicarea oricărei marje, adaos, comision sau cost la cursul BNR, deși cursul BNR are caracter informativ pentru operațiunile comerciale și orice conversie valutară implică în mod inevitabil costuri bancare, operaționale și de acoperire a riscului de schimb valutar; afectarea contractelor în derulare generează un risc de neconstituționalitate: obligația impusă comercianților de a modifica, în termen de 90 de zile, contractele aflate în derulare, sub sancțiunea aplicării automate a noii legi afectează echilibrul contractual și ridică probleme serioase în raport cu principiul neretroactivității legii civile; aceste prevederi contravin principiului securității juridice, precum si jurisprudenței CJUE privind previzibilitatea normelor juridice; spre exemplu, pentru vânzarea de bunuri cu valoare ridicată (peste 10.000 de euro), profesioniștii practică facturarea în avans în două sau mai multe rate, facturare realizată la nivelul sumelor de plată în avans, convenite anticipat cu clienții la momentul plasării comenzii/semnării contractului de vânzare; modificarea sistemului actual în cursul derulării contractelor ar putea să genereze pierderi de profitabilitate pentru profesioniști, cu implicații în scăderea colectării taxelor rezultate: fie prin eliminarea unei eventuale marje/adaos aplicat la cursul de schimb de conversie în lei; fie prin includerea acestei marje/adaos în prețul exprimat deja în EUR, rezultând o creștere de preț cu consecințe negative asupra volumelor comercializate și retragere din contracte de către consumatori; propunerea legislativă este inoportună, disproporționată și susceptibilă de a produce efecte economie și juridice negative, fără a oferi o protecție reală și suplimentară consumatorilor.

14. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (b218/15.04.2026)

15. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.287/2009 privind Codul civil și a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă (b219/15.04.2026)

16. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor (b220/15.04.2026)

17. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.349/2002 privind prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun (b222/16.04.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă extinde definiția „fumatului” într-un mod general și nediferențiat pentru a include toate produsele cu tutun sau nicotină (cu excepția produselor de uz medical), indiferent de mecanismul de funcționare sau de nivelul de risc. Această redefinire produce, în efect, extinderea automată a tuturor interdicțiilor aplicabile fumatului și asupra produselor necombustibile, fără ca inițiativa să fie fundamentată pe o analiză de impact juridic, economic sau social. În lipsa unei astfel de fundamentări, măsura nu poate fi considerată proporțională, mai ales în contextul recunoașterii explicite, în legislația națională și europeană, a diferențelor dintre produsele combustibile și cele necombustibile; cadrul legislativ european și național actual face distincții clare între categoriile de produse. Directiva 2014/40/UE, transpusă prin Legea 201/2016, diferențiază explicit produsele combustibile (țigaretele) de cele necombustibile (țigaretele electronice, produsele din tutun încălzit și altele), fără a defini noțiunea de „fumat” în sensul propus de inițiativă. De asemenea, Directiva delegată 2100/2022, transpusă prin OG 23/2023, impune clasificarea produselor în funcție de existența combustiei – „produse din tutun pentru fumat” versus „produse din tutun care nu ard”. Modificarea definiției „fumatului” astfel încât să includă utilizarea produselor necombustibile ignoră aceste distincții și generează incoerență normativă; pozițiile instituționale existente confirmă această abordare diferențiată. Guvernul României a emis un punct de vedere negativ asupra unei propuneri legislative similare în anul 2024 (PL-x 706/2023 – https://cdep.ro/proiecte/2023/700/00/6/706pvg.pdf), arătând că echivalarea țigaretelor electronice și a produselor din tutun încălzit cu țigaretele tradiționale „nu respectă principiile de tehnică legislativă și nu ține cont de legislația din România și nici de cea europeană în vigoare, ignorând și spiritul în care acestea au fost scrise”; aceeași distincție între produse combustibile și necombustibile se regăsește și la nivel european. În decembrie 2024, Parlamentul European a respins Recomandarea Consiliului privind mediile fără fum și aerosoli, invocată de inițiatori în Expunerea de motive ca argument pentru adoptarea propunerii legislative. Această respingere demonstrează în mod clar că propunerea nu este compatibilă și nici convergentă cu direcțiile dreptului și politicilor Uniunii Europene în domeniul controlului tutunului și al produselor conexe, contrar susținerilor inițiatorilor; diferențierea dintre produse este deja integrată în legislația română: Codul fiscal tratează distinct accizarea produselor din tutun combustibile, a produselor din tutun încălzit, a lichidelor pentru țigarete electronice și a altor produse cu nicotină. Redefinirea „fumatului” într-un sens care elimină această diferențiere la nivelul regulilor de utilizare în spații publice creează o disonanță semnificativă între cadrul fiscal și cel de reglementare, contrară principiului coerenței legislative; în absența unei analize clare a riscurilor și beneficiilor, egalizarea juridică prin definiție a unor produse fundamental diferite riscă să transmită un semnal de politică publică incoerent și să genereze efecte indirecte nedorite, inclusiv asupra comportamentului consumatorilor adulți; propunerea legislativă ridică și probleme importante de aplicare. O definiție extinsă și insuficient delimitată a „fumatului” poate conduce la interpretări neunitare din partea autorităților, incertitudine juridică pentru operatorii economici și costuri administrative semnificative. De asemenea, formulările imprecise și potențial contradictorii din textul propus afectează predictibilitatea și stabilitatea cadrului de reglementare într-un domeniu deja intens reglementat; impactul economic al inițiativei trebuie, de asemenea, analizat: pentru sectoarele care operează spații interioare și exterioare destinate consumului, în special sectorul HoReCa, extinderea interdicției pentru produse necombustibile ar avea efecte imediate asupra activității comerciale. Reducerea atractivității locațiilor, scăderea duratei și frecvenței vizitelor, precum și diminuarea consumului se traduc direct într-o reducere a încasărilor, inclusiv din TVA și alte taxe; aceste consecințe apar într-un context economic în care sectorul HoReCa se confruntă deja cu presiuni semnificative. După impactul pandemiei, sectorul a fost afectat de cresteri succesive de taxe (inclusiv TVA), ceea ce a redus marjele și capacitatea de absorbție a șocurilor. Contextul geopolitic agravează suplimentar situația, generând creșteri ale prețurilor la energie, transport și logistică. Aceste evoluții se traduc în costuri operaționale mai mari într-un moment de fragilitate economică; efectele sunt resimțite în mod disproporționat de întreprinderile mici și mijlocii, care au resurse limitate și depind în mod direct de un flux constant de consumatori. Pentru acestea, chiar și o scădere temporară a traficului poate afecta sustenabilitatea afacerii; în concluzie, prin redefinirea extensivă a noțiunii de „fumat”, propunerea legislativă creează incoerențe în cadrul normativ național, nu este aliniată spiritului și literei legislației europene, nu este susținută de analize de impact și generează consecințe economice și administrative disproporționate.

18. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind desființarea Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (b225/17.04.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: datorită birocrației inerente unui astfel de proces, reorganizările în cadrul autorităților publice sunt întotdeauna de lungă durată și, indiferent cât de bună ar fi intenția din spatele unei astfel de inițiative, experiența nemijlocită a mediului de afaceri și a societății românești, în general, arată că reorganizările în cadrul autorităților publice sunt întotdeauna de lungă durată și cu rezultate minime sau rezultate complet negative (de pildă, în ultimele decenii au existat reforme multiple și succesive asupra educației și sănătății, însă nici statisticile nu arată, și nici cetățenii sau economia României nu resimt vreo îmbunătățire reală). Propunerea nu se justifică, dată fiind urgența continuării și necesitatea amplificării unor măsuri în sprijinul exportatorilor, în actualul context economic global; Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE) a fost o cerință de aderare la OCDE și este o instituție importantă în parcursul de aderare al României la OCDE, iar reformarea pentru a doua oară în ultimii șase ani a structurii de promovare a comerțului va conduce inevitabil la întârzieri pe toate planurile, inclusiv în atingerea obiectivelor diferitelor sectoare de participare la manifestările expoziționale internaționale. Mediul de afaceri din România are deja o îndelungată și costisitoare experiență în ceea ce privește instabilitatea cauzată de încercările de reformare a structurilor destinate să îi acorde un minim sprijin în promovarea exportului și internaționalizare. „Suprapunerea de competențe și fragmentările administrative în domeniul politicilor economice externe”, la care face referire nota de fundamentare a propunerii legislative, ar trebui să fie tot atâtea prilejuri de colaborare între autoritățile publice și de demonstrare a abilităților manageriale și funcționale ale tuturor celor aflați în funcții de conducere, iar nu un prilej de potențare a instabilității. Mediul politic ar trebui să colaboreze sinergic, nu să se lupte pentru vizibilitate în detrimentul economiei românești slăbite de criza globală și de politicile fiscale de austeritate. Toate țările care se preocupă în mod real de promovarea exporturilor lor dețin structuri de promovare a comerțului de sine stătătoare, iar nu anexe ale unor ministere cu alte atribuții principale decât comerțul (Italia, Germania, Spania, Portugalia, Brazilia); experiențele anterioare arată că, ori de câte ori promovarea comerțului a intrat în subordinea unui minister, aceasta nu a mai fost o prioritate pentru autorități. Între activitățile principale ale ARICE se află și gestionarea Programului de Promovare a Exporturilor (PPE). Desființarea ARICE și înființarea Direcției Generale pentru Investiții și Comerț Exterior în cadrul Ministerului Afacerilor Externe vor produce o perturbare obiectivă a activității de promovare a exporturilor și suspendarea de facto a PPE până la o dată necunoscută, afectând derularea tuturor procedurilor legale și pregătirea participării firmelor românești la târgurile internaționale cu finanțare de la bugetul de stat. Integrarea unei structuri de promovare a exporturilor într-o structură de dimensiuni mult mai mari, cu atribuții majoritar distincte și un statut superior, diferit de cel al funcționarilor publici care formează în acest moment resursa umană a ARICE, nu va fi de natură să acorde prioritate promovării exporturilor și nu va eficientiza în mod real activitatea de reprezentare a intereselor economice ale României, ci doar va irosi atât fondurile destinate unui minim sprijin acordat de stat exportatorilor români, cât și toate oportunitățile potențiale ale acestora de a păstra forța de muncă bine calificată în economia românească. Ministerul de Externe duce o lipsă cronică de fonduri, vizibilă din apelurile repetate ale diferitelor ambasade la sponsorizări din partea companiilor românești, iar ideea că doar simpla prezență a unei structuri dedicate în subordinea sa directă va face mai eficientă promovarea exporturilor este nerealistă. O colaborare reală, de bună credință și consecventă, a tuturor structurilor guvernamentale pentru impulsionarea atragerii de investiții străine și pentru promovarea exporturilor ar fi cu mult mai de dorit și mai benefică economiei românești; întârzierile în aplicarea Programului de Promovare a Exporturilor, cauzate de desființarea ARICE și reînființarea altei structuri, vor avea consecințe negative ample, iar aparentele economii rezultate din reducerea costurilor administrative și o oarecare optimizare a infrastructurii logistice nu vor putea compensa pierderile din economia reală. propunerea legislativă nu are la bază o evaluare de impact. În nota de fundamentare nu se face referire decât la creșterea exporturilor concomitent cu cea a importurilor și la menținerea unui deficit comercial semnificativ. Deficitul comercial mare este o realitate care provine din lipsa unor politici economice coerente și a unei strategii comerciale naționale și nu poate fi pus pe seama agenției de promovare a comerțului, cu atât mai mult cu cât vorbim despre o structură organizațională care a fost în repetate rânduri restructurată și reorganizată, în loc să fie consolidată și să i se ofere suficiente resurse materiale și umane (inclusiv în ceea ce privește perfecționarea profesională) pentru a-și îmbunătăți activitatea. din lipsă de fonduri, PPE a rămas în acest moment singurul program guvernamental de promovare a exporturilor și prin acesta este sprijinită, în special, participarea firmelor românești la târguri și expoziții în afara țării, sprijin care, în contextul economic global, a devenit critic. PPE a permis de-a lungul timpului nu doar promovarea produselor și firmelor românești consacrate pe piețe externe, ci și accesul pe piețele externe al unor IMM-uri noi, care, altfel, nu și-ar fi permis niciodată actuala creștere, în condițiile lipsei acute de capital suficient de ieftin care să le permită dezvoltarea (dacă am lua, de pildă, cazul industriei mobilei pentru intervalul de timp 2015–2025, cifrele arată că Programul de Promovare a Exporturilor (PPE) a sprijinit participarea a 650 de companii producătoare de mobilier la cele mai importante expoziții de profil). creșterea exporturilor în general și menținerea statutului de exportatori al unor industrii cu tradiție de export demonstrează că PPE este un instrument comercial important, iar perturbarea funcționării lui, inclusiv pentru o durată de câteva luni, nu va fi lipsită de urmări în ceea ce privește aportul firmelor românești la cantitatea de valută care intră în țară. În plus, participarea companiilor românești la diversele manifestări expoziționale externe se realizează adesea prin angajamente de participare asumate în avans de acestea. Date fiind experiențele anterioare ale organizatorilor externi în legătură cu instabilitatea politică și fiscală din România din ultimii ani, aceștia au început să solicite companiilor garanții financiare importante, de ordinul zecilor de mii de euro, care, în cazul neonorării promisiunii de participare la aceste expoziții, sunt, contractual, pierdute în favoarea organizatorilor de târguri externe. Întreruperea PPE va conduce la pierderi de sute de mii de euro pentru firmele angajate în efortul de pregătire în vederea participării, iar pierderile înregistrate prin blocarea capitalului imobilizat ca garanții de participare vor pune companiile în situații financiare dificil de gestionat (inclusiv risc de faliment), în defavoarea oricărei forme de dialog social. nici eforturile diplomatice din ultimii doi ani, nici instabilitatea politică și fiscală actuală nu au reușit să încurajeze creșterea încrederii consumatorilor și a mediului de afaceri. Crizele generate de conflictele geopolitice din Ucraina și Orientul Mijlociu și creșterea necontrolată a prețurilor la combustibili și energie au influențat negativ consumul intern, iar măsurile protecționiste introduse de alte țări au un impact negativ asupra economiei naționale. La acestea se adaugă instabilitatea politică și fiscală actuală din țară, care destabilizează companiile românești printr-o acută lipsă de predictibilitate. Pentru multe industrii, unde cererea internă este scăzută, continuarea fără întreruperi și fără tensiuni a Programului de Promovare a Exporturilor gestionat de ARICE este esențială în următorii ani, în condițiile în care prognozele economice sunt foarte rezervate. Acest lucru este valabil pentru toate industriile orientate spre export de produse și servicii cu valoare adăugată mare și, mai ales, pentru industriile care încă au un aport pozitiv important la balanța comercială a țării. desființarea Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior nu este oportună, întrucât, în contextul internațional actual, transferul atribuțiilor, personalului și patrimoniului către noua direcție din cadrul MAE riscă să perturbe activitatea de export în curs și să afecteze negativ derularea Programului de Promovare a Exporturilor.

19. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică (b226/20.04.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă confundă deliberat listarea la bursă cu „vânzarea țării” și blochează un instrument consacrat de disciplină corporativă: Expunerea de motive tratează vânzarea unor pachete minoritare de 5-10% prin Accelerated Book Building (ABB) sau Initial Public Offering (IPO) ca fiind echivalentă cu pierderea controlului statului, deși în toate cazurile vizate (Hidroelectrica, Romgaz, CEC Bank) statul rămâne acționar majoritar cu minimum 70%. Hidroelectrica este deja listată din iulie 2023, iar redresarea sa a venit tocmai prin restructurarea impusă după insolvența din 2012, consolidată de statutul de emitent listat, care impune transparență, audit independent și protecția acționarilor ca obligații permanente. Interdicția generalizată „indiferent de cota de capital social deținută” (art. 1 alin. 1) elimină brutal un instrument standard de guvernanță, contrar practicii europene invocate chiar de inițiatori; propunerea legislativă intră în coliziune directă cu Legea nr. 48/2025 și cu jaloanele PNRR asumate de România: Legea nr. 48/2025 privind Politica publică de proprietate privată a statului identifică explicit listarea ca instrument de transparență, disciplină corporativă și acces la capital. În paralel, jalonul PNRR prevede listarea sau restructurarea a cel puțin trei companii de stat până în august 2026, iar nerespectarea jaloanelor atrage pierderea unor tranșe importante de finanțare europeană. Adoptarea unei interdicții orizontale până la 31.12.2027 generează un conflict normativ intern și un risc direct de blocare a fondurilor UE, într-un moment în care procedura de deficit excesiv aplicată României rămâne deschisă și în care Comisia Europeană reevaluează situația fiscal-bugetară în primăvara lui 2026; propunerea legislativă ignoră costul real al inacțiunii și sacrifică venituri bugetare între 3 și 8 miliarde lei într-un context de consolidare fiscală severă: România cheltuiește anual aproximativ 5,4 miliarde lei pentru a menține în funcțiune companii de stat ineficiente, iar doar primele trei tranzacții vizate (ABB Hidroelectrica, ABB Romgaz, IPO CEC Bank) pot aduce între 3 și 8 miliarde lei la buget. Într-un an în care deficitul bugetar trebuie adus la circa 6% din PIB de la 9,3% în 2024, iar guvernul a fost nevoit să majoreze TVA, accize și contribuții sociale afectând direct IMM-urile și consumatorii, blocarea unor tranzacții capabile să genereze venituri nerecurente semnificative este economic iresponsabilă. Expunerea de motive nu prezintă niciun calcul alternativ privind costul de oportunitate al menținerii status-quo-ului; propunerea legislativă lovește grav piața de capital românească și rolul instrumental al acesteia pentru finanțarea IMM-urilor: Bursa de Valori București are nevoie de emitenți relevanți și de un free-float crescut pentru a-și consolida poziția în ecosistemul piețelor de capital din Europa Centrală și de Sud- Est; în absența lor, piața locală riscă să rămână periferică în raport cu Polonia, Cehia sau Austria. Fondurile de pensii private (Pilon II și III) și investitorii instituționali locali au nevoie de instrumente lichide de dimensiune suficientă pentru a plasa economiile românilor. O interdicție orizontală pe doi ani afectează direct: adâncimea și lichiditatea BVB; capacitatea fondurilor de pensii de a obține randamente competitive; dezvoltarea Bucureștiului ca hub regional de capital; și, implicit, accesul la finanțare prin piața de capital al IMM-urilor mature care ar urma traiectoria de listare a marilor emitenți de stat (efectul de demonstrație); propunerea legislativă transmite un semnal devastator privind predictibilitatea legislativă și credibilitatea României ca destinație de investiții: Suspendarea retroactivă, prin art. 2 alin. 1, a „oricăror operațiuni privind înstrăinarea acțiunilor deținute de stat (…) aflate în curs de realizare”, dublată de sancțiunea nulității absolute (art. 3 alin. 3), constituie o intervenție legislativă brutală asupra unor procese deja angajate, aprobate prin acte administrative și, în unele cazuri, notificate pieței. O astfel de abordare, adoptată în regim de urgență, fără analiză de impact, fără consultare prealabilă reală cu mediul de afaceri și în contradicție cu angajamentele asumate față de Comisia Europeană, subminează însăși noțiunea de securitate juridică invocată în scopul legii. Mesajul transmis investitorilor autohtoni și străini este că România poate reveni oricând, prin decizie parlamentară ad-hoc, asupra unor procese economice în derulare, ceea ce afectează costul capitalului pentru toate companiile românești, inclusiv IMM-urile; în concluzie, obiectivele declarate de inițiatori (protejarea intereselor naționale și menținerea controlului statului în sectoare strategice) sunt deja asigurate prin Legea nr. 48/2025, prin legislația privatizării, prin regimul investițiilor străine directe (FDI screening) și prin cadrul corporativ existent. Proiectul de act normativ nu adaugă o protecție reală, ci blochează instrumentele de disciplină corporativă și finanțare a dezvoltării, sacrificând venituri bugetare esențiale într-un moment fiscal extrem de dificil;

20. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind manipularea competiţiilor sportive, adoptată la Magglingen/Macolin la 18 septembrie 2014, deschisă spre semnare la aceeaşi dată, intrată în vigoare la 1 septembrie 2019, semnată de România la Strasbourg la 13 decembrie 2024 (plx326/20.04.2026)

21. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2002 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (plx336/22.04.2026)

Concluzii

În ședința din 28 aprilie 2026, Comisia C5 a analizat 21 proiecte de acte normative, formulând 11 avize favorabile, 4 avize favorabile cu observații și 6 avize nefavorabile.

Motivarea avizelor nefavorabile (b209, b214, b217, b222, b225, b226) și observațiile formulate (b208, b210, b215, b216) sunt redate integral mai sus.

Din partea Fundației Naționale pentru Tineret a participat la ședință Georgiana LICĂ.

Proiectele de aviz ale comisiei au fost supuse aprobării Plenului CES (29.04.2026).