Ședința C8 (04.05.2026): Proiecte din domeniile fiscalitate, justiție, administrație publică, apărare și ordine publică, economie, digitalizare, transporturi, educație

Comisia pentru drepturi și libertăți ale organizațiilor societății civile (C8) din cadrul Consiliului Economic și Social (CES) s-a reunit în ședință luni, 4 mai 2026, pentru a discuta și aviza o serie de proiecte de acte normative. Ședința a avut loc online.

Ordinea de zi propusă

Comisia a avut în atenție elaborarea proiectelor de aviz la următoarele proiecte de acte normative:

  1. Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal și pentru modificarea art.LVIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.115/2023 (b227/20.04.2026) (termen de avizare: 15.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
  2. Propunere legislativă privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și pentru modificarea Legii nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării (b228/20.04.2026) (termen de avizare: 15.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
  3. Propunere legislativă privind protecția consumatorilor față de executările silite abuzive sau intempestive (b232/21.04.2026) (termen de avizare: 15.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
  4. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul protecției consumatorilor (b233/21.04.2026) (termen de avizare: 15.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
  5. Propunere legislativă pentru completarea alin.(9) al art.342 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal (b237/21.04.2026) (termen de avizare: 15.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
  6. Propunere legislativă privind guvernanța instituțională digitală a administrației publice, organizarea organigramei digitale naționale și autorizarea accesului pe bază de roluri și operațiuni (b238/21.04.2026) (termen de avizare: 15.05.2026) – Inițiatori: senatori USR
  7. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare (b239/22.04.2026) (termen de avizare: 15.05.2026) – Inițiator: Negru Corneliu – senator AUR
  8. Propunere legislativă pentru completarea Legii 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung (b240/22.04.2026) (termen de avizare: 15.05.2026) – Inițiatori: deputați PNL și neafiliați
  9. Propunere legislativă privind declararea zilei de 7 aprilie „Ziua Mircea Lucescu”, ca sărbătoare națională (b241/22.04.2026) (termen de avizare: 15.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați SOS, AUR, USR, POT, PSD, neafiliați, minorități
  10. Propunere legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice (b242/22.04.2026) (termen de avizare: 15.05.2026) – Inițiatori: deputați AUR, PSD, PNL, AUR, SOS, neafiliați, minorități
  11. Propunere legislativă pentru completarea Legii drepturilor pacientului nr.46/2003 (b243/22.04.2026) (termen de avizare: 15.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR, AUR, SOS, PSD, POT, UDMR, PNL, minorități, neafiliați
  12. Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.273/2004 privind procedura adopției (b244/22.04.2026) (termen de avizare: 15.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați SOS, POT, PSD, neafiliați
  13. Propunere legislativă privind restricționarea accesului minorilor în anumite locații de divertisment nocturn (b245/22.04.2026) (termen de avizare: 15.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați POT, SOS, neafiliați
  14. Propunere legislativă pentru abrogarea art.XXII din Legea nr.239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative (b246/23.04.2026) (termen de avizare: 15.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR, neafiliați
  15. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.168 din 07.08.2020 privind recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat (b247/24.04.2026) (termen de avizare: 15.05.2026) – Inițiator: Bruynseels Ramona-Ioana – deputat AUR
  16. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.168 din 07.08.2020 privind recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat (b248/24.04.2026) (termen de avizare: 15.05.2026) – Inițiator: Bruynseels Ramona-Ioana – deputat AUR
  17. Propunere legislativă privind trecerea oraşului Căzăneşti la rangul de comună şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (plx343/27.04.2026) (termen de avizare: 13.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD, AUR, SOS, PACE, neafiliați
  18. Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.198/2023 privind învăţământul preuniversitar şi a Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului (plx345/29.04.2026) (termen de avizare: 15.05.2026) – Inițiator: Enachi Raisa deputat neafiliat
  19. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea articolului 225 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 Codul administrativ (plx346/29.04.2026) (termen de avizare: 15.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  20. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.165/2018 privind acordarea biletelor de valoare şi modificarea Legii nr.227/2025 – Codul fiscal (b253/27.04.2026) (termen de avizare: 22.05.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR, SOS, POT, neafiliați

Ce a decis Comisia:

1. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal și pentru modificarea art.LVIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.115/2023 (b227/20.04.2026)

2. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind protecția consumatorilor față de executările silite abuzive sau intempestive (b232/21.04.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: creditorul nu are mijloacele necesare pentru a verifica dacă debitorul deține un alt imobil sau dacă vreun membru al familiei sale deține un alt imobil în care ar putea locui. În plus, legislația actuală conține suficiente prevederi care previn practicile abuzive în domeniul executării silite a locuințelor (de exemplu, executările silite din locuințe sunt interzise pe timpul iernii, nu se permite executarea silită a unui imobil atât timp cât valoarea debitului nu este semnificativă etc.). Totodată, trebuie realizat un echilibru între creditor și debitor, astfel încât să nu se nască abuzuri din partea debitorilor; propunerea legislativă privind protecţia consumatorilor fata de executările silite abuzive sau intempestive este un proiect declarat a fi benefic pentru consumatori dar in fapt va avea consecințe negative asupra consumatorilor si instituțiilor de credit si trebuie respins. În plus, această inițiativă legislativă preia aproape integral textul unei alte inițiative legislative (PLX 663/2019) aflata în Camera Deputaților cu raport emis; această inițiativă prezintă numeroasele probleme de constituționalitate și necorelare cu legislația existentă și este de natură a genera un cadru legislativ contradictoriu prin introducerea unor norme necorelate cu prevederile imperative ale Codului Civil și ale Codului de Procedură Civilă; definițiile din lege privind executările abuzive și intempestive sunt contrare realităților juridice, economice și sociale: Însuși titlul legii, care face referire la protecția consumatorilor față de executările silite ”intempestive” sau ”abuzive” este lipsit de rigoare juridică. O procedură de executare silită, nu poate fi ”abuzivă”, având în vedere faptul că cererea de încuviințare a acesteia, înaintată de executorul judecătoresc instanței de judecată este supusă cenzurii judecătorului, care analizează îndeplinirea condițiilor expres prevăzute de art. 666 Cod Procedură Civilă. În situația neîndeplinirii acestor condiții, instanța respinge cererea de încuviințare a executării silite, deci nu se pune problema ca instanța să încuviințeze o executare silită abuzivă; în ceea ce privește executările silite intempestive, definiția este lipsită de rigoare, deoarece executarea silită prematură nu este intempestivă, ci presupune că acel creditor nu are încă o creanță exigibilă. Totodată este de menționat și faptul că urmărirea silită imobiliară nu survine niciodată ”intempestiv”, executorul judecătoresc efectuând actele de executare silită în ordinea prevăzută de Codul de Procedură Civilă, începând cu somația și finalizând cu procedura vânzării la licitație publică și adjudecarea imobilului. Deci, nu poate fi vorba de desfășurarea unei proceduri de executare silită intempestivă; conform acestei inițiative, instituțiile de credit și IFN-urile nu vor mai avea titlu executoriu împotriva clienților persoane fizice, ceea ce înseamnă că procedura de executare silită devine o procedură contencioasă, astfel că, pentru recuperarea creditelor, băncile vor trebui să meargă în instanță, înainte de a demara o procedură de executare silită (i.e. se prelungește cu o perioadă de aprox. 3 ani procedura de demarare a unei executări silite). o asemenea prevedere va genera efecte negative asupra: consumatorilor: o procedură mai îndelungată poate însemna calculul unor penalități mai mari pentru debitor și, implicit, o creanță ce va face obiectul executării silite considerabil mai mare. Amânarea momentului executării silite nu îl ajută pe debitor, întrucât acesta datorează creanța și are obligația de a o plăti, ci, dimpotrivă, are efecte negative asupra acestuia pentru că, în final, va plăti o sumă mai mare; instanțelor: ca urmare a unui asemenea proiect, vom asista la creșterea numărului proceselor în instanță, ceea ce va determina o încărcare excesivă a instanțelor de judecată, cu efecte asupra termenelor acordate și a duratei litigiilor. De altfel, avizul CSM la PLX 663/2019 este exact în acest sens, respectiv că o astfel de inițiativă va aglomera excesiv instanțele de judecată fără vreun beneficiu efectiv pentru consumatori. La inițiativa legislativă PLX 663, Consiliul Suprem al Magistraturii a dat un aviz negativ Senatului. atât Codul Civil cât și Codul de Procedură Civilă au consacrat existența unui caracter de titlu executoriu pentru anumite acte juridice raportat la natura contractului și nu în considerarea calității părților. conform Codului Civil, contractul prin care un creditor acordă un împrumut unei alte persoane reprezintă titlu executoriu, cu singura condiție de a fi fost încheiat în formă autentică sau sub semnătură privată cu dată certă. Același principiu îl consacră Codul Civil și în cazul altor tipuri de contracte, precum contractul de arendă, închiriere, comodat etc. Codul de Procedură Civilă a venit să întărească principiile introduse de Codul Civil. În plus, Codul de Procedură Civilă și Legea 36/1995 au acordat, în virtutea garanțiilor juridice oferite de emiterea actului de un notar, caracter de titlu executoriu pentru actele notariale. Conduita notarială în procesul de emitere a unui act autentic este foarte bine reglementată legal în cadrul legii mai sus indicate, prevederile legale indicând expres obligația notarului de a clarifica „raporturile juridice dintre părți cu privire la actul pe care vor să îl încheie, să verifice dacă scopul pe care îl urmăresc este în conformitate cu legea și să le dea îndrumările necesare asupra efectelor lui juridice.” contrar spiritului legislației generale aplicabile, prin acest proiect de act normativ, în virtutea calității de consumator a unei părți contractante, se impune eliminarea atributului de titlu executoriu, nu numai în ceea ce privește contractele de credit, ci și cele notariale sau contractele de închiriere sau comodat. eliminarea caracterului de titlu executoriu pentru orice act juridic în care debitorul are calitatea de consumator este excesivă și lipsită de orice fundamentare, fiind vădit discriminatorie inclusiv interdicția absolută de a recurge la soluțiile din dreptul comun pentru a conferi caracterul de titlu executoriu contractului de credit (forma autentică notarială) prin acordul părților. Orice astfel de demers ar conduce la o încărcare excesivă a instanțelor de judecată, fiind necesară o analiză a posibilității instanțelor de a suporta o asemenea sarcină suplimentară și care ar fi intervalul de soluționare a unui asemenea litigiu. Mai mult, caracterul de titlu executoriu atribuit prin lege contractelor de credit reprezintă o consecință a caracterului extrem de reglementat al activității de creditare, la un nivel de detaliu foarte ridicat (atât prin legislație europeană cât și națională), precum și a faptului că activitatea de creditare conform OUG nr. 99/2006 este exercitată de instituții reglementate și supravegheate. textul proiectului legislativ, prin terminologia folosită (ex. limbaj non-juridic, termeni folosiți diferit de alte reglementări, introducerea unor trimiteri fără finalitate în cuprinsul textului etc) și reglementările insuficient detaliate, nu este de natură a asigura reguli clare și predictibile, care să fie înțelese și aplicate corect de destinatarii lor, viciu care în conformitate cu nenumărate decizii ale Curții Constituționale reprezintă o încălcare a principiului securității juridice cu posibile implicații asupra constituționalității proiectului. legislația actuală oferă protecție debitorilor consumatori de bună-credință, prin multiple instrumente puse la dispoziție (ex. obligația creditorului de a renegocia contractele de credit, obligația creditorului de a identifica în timp util dificultățile financiare ale debitorului și de a identifica soluții de restructurare, neplata taxelor de timbru pentru litigiile privind protecția consumatorului etc.) articolul 5 alin. (4) acordă debitorului evacuat dreptul de a nu părăsi locuința timp de un an de la finalizarea evacuării, pentru a-și găsi o altă locuință. Această normă nu are niciun corespondent în dreptul comparat european și instituie o situație juridică absurdă: executarea silită este finalizată, imobilul a fost adjudecat, iar proprietarul legal este altul, însă fostul debitor rămâne în locuință cu titlu legal timp de un an, fără nicio contraprestație și fără nicio cale legală pentru noul proprietar de a-și exercita posesia. Aceasta constituie o privare de fapt a proprietarului de atributele esențiale ale dreptului de proprietate. articolul 2 definește executarea abuzivă ca fiind aceea realizată cu „rea-credință, în scopuri care contravin legilor interesând ordinea publică și bunele moravuri” sau care urmăresc plăți „vădit disproporționate față de cuantumul inițial al creanței”. Acești termeni nu sunt suficient de determinați în contextul specific al executării silite pentru a permite o aplicare uniformă și previzibilă. Noțiunea de „cuantum inițial al creanței” este, la rândul său, ambiguă: nu este clar dacă include capitalul, dobânzile convenționale, penalitățile contractuale sau numai suma împrumutată. articolul 7 alin. (1) impune citarea debitorului consumator în procedura de încuviințare a executării silite prevăzută de art. 666 din Codul de procedură civilă. Procedura de încuviințare este, prin natura sa, una necontencioasă și sumară, desfășurată în camera de consiliu, tocmai pentru a nu avertiza debitorul și a preveni ascunderea bunurilor. Transformarea acesteia într-o procedură contradictorie, prin citarea debitorului, contravine logicii interne a executării silite și golește de conținut efectul de surpriză legitim al executării. articolul 8 alin. (3) prevede că instanța dispune cu prioritate suspendarea provizorie a executării la simpla cerere a consumatorului, scutindu-l totodată de plata cauțiunii. Cauțiunea reprezintă garanția că creditorul va fi despăgubit dacă suspendarea se dovedește nefondată. Eliminarea acesteia, combinată cu suspendarea cvasi-automată, creează un mecanism prin care orice debitor poate bloca executarea pe durată nedeterminată, fără niciun cost procesual.

3. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul protecției consumatorilor (b233/21.04.2026)

4. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea alin.(9) al art.342 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal (b237/21.04.2026)

5. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind guvernanța instituțională digitală a administrației publice, organizarea organigramei digitale naționale și autorizarea accesului pe bază de roluri și operațiuni (b238/21.04.2026)

6. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare (b239/22.04.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 este susceptibil de a genera efecte negative asupra funcționării sistemului democratic. În primul rând, proiectul introduce o creștere semnificativă a normei de reprezentare, fără o fundamentare adecvată și fără corelare explicită cu obiectivul declarat de reducere la 300 de parlamentari. Această abordare conduce la o reducere implicită a reprezentativității, afectând echilibrul democratic și capacitatea de reprezentare a intereselor sociale și economice diverse; stabilirea numărului de mandate printr-o anexă fixă, bazată pe datele recensământului, introduce o rigiditate excesivă în sistemul electoral, eliminând mecanismele de ajustare periodică în funcție de evoluțiile demografice; modificările aduse mecanismului de repartizare a mandatelor, în special prin menținerea unui prag electoral de 5% și consolidarea sistemului de redistribuire, favorizează actorii politici mari și reduc șansele de reprezentare pentru partidele mici și candidații independenți. Acest aspect poate conduce la diminuarea pluralismului politic, cu efecte negative asupra calității procesului legislativ; propunerea legislativă introduce o serie de detalieri procedurale excesive privind centralizarea și validarea voturilor, care pot conduce la creșterea sarcinii administrative fără a aduce beneficii proporționale în ceea ce privește transparența sau eficiența procesului electoral; propunerea legislativă analizată ridică probleme serioase din perspectiva reprezentării democratice, a pluralismului politic și a calității procesului legislativ. Reducerea numărului de parlamentari nu poate fi tratată ca o simplă ajustare numerică, deoarece afectează direct modul în care cetățenii, comunitățile locale, diaspora, minoritățile politice și grupurile sociale mai puțin reprezentate pot avea acces real la reprezentare parlamentară; un prim element problematic privește fundamentarea propunerii legislative. Expunerea de motive invocă referendumul din 2009, prezentându-l ca temei principal pentru reducerea numărului de parlamentari. Totuși, același referendum a vizat atât reducerea numărului de parlamentari, cât și transformarea Parlamentului într-un for unicameral, în timp ce propunerea legislativă de față păstrează structura bicamerală și operează doar o reducere numerică a mandatelor. Această preluare parțială a rezultatului referendumului generează o problemă de coerență constituțională și politică, întrucât voința exprimată atunci este folosită selectiv pentru justificarea unei modificări care nu reproduce integral opțiunea supusă consultării populare; rezultatul referendumului din 2009 nu poate fi transpus mecanic după mai mult de 15 ani, fără o analiză actualizată privind efectele asupra reprezentării politice. Între timp, realitatea demografică și politică a României s-a modificat semnificativ, inclusiv prin creșterea rolului diasporei, depopularea unor regiuni, fragmentarea competiției electorale și apariția unor actori politici noi. Orice modificare a arhitecturii reprezentării parlamentare trebuie raportată la aceste realități actuale și fundamentată prin date, scenarii de impact și consultare publică; propunerea legislativă nu conține o analiză suficientă privind impactul reducerii numărului de parlamentari asupra calității reprezentării. Diminuarea numărului de mandate poate conduce la creșterea distanței dintre cetățeni și reprezentanții aleși, la reducerea capacității Parlamentului de a acoperi diversitatea socială și teritorială a României și la slăbirea reprezentării comunităților mai mici sau mai vulnerabile. Într-un stat cu dezechilibre regionale importante, cu comunități rurale afectate de depopulare, cu grupuri sociale slab reprezentate și cu o diasporă numeroasă, orice intervenție asupra normei de reprezentare trebuie să fie precedată de o evaluare serioasă a efectelor asupra participării politice și a egalității votului; propunerea legislativă ridică probleme suplimentare prin modificarea mecanismului de atribuire a mandatelor. Repartizarea mandatelor este propusă la nivelul fiecărei circumscripții electorale, iar pragul electoral ar urma să fie stabilit tot la nivelul circumscripției, reprezentând 5% din numărul total al voturilor valabil exprimate în circumscripția respectivă, cu praguri mai mari pentru alianțe. O asemenea soluție poate avea efecte disproporționate asupra partidelor mici și candidaților independenți, mai ales în circumscripțiile cu număr redus de mandate. În practică, combinarea reducerii numărului de parlamentari cu repartizarea mandatelor la nivel local și cu praguri aplicate pe circumscripții poate crește artificial bariera de acces la reprezentare parlamentară și poate favoriza partidele mari, deja consolidate; din perspectiva principiului pluralismului politic, garantat de Constituție ca element esențial al democrației constituționale, propunerea legislativă este insuficient justificată. Orice modificare a legislației electorale trebuie să asigure un echilibru între stabilitatea guvernării, reprezentarea proporțională și accesul real al competiției politice. În forma propusă, propunerea legislativă riscă să restrângă diversitatea reprezentării parlamentare și să reducă șansele actorilor politici noi de a intra în Parlament, fără ca inițiatorul să explice de ce această restrângere ar fi necesară, proporțională și compatibilă cu interesul public; un alt aspect problematic privește calitatea procesului decizional. Modificarea regulilor electorale reprezintă una dintre cele mai sensibile intervenții legislative într-o democrație, deoarece stabilește condițiile prin care cetățenii sunt reprezentați în Parlament. O asemenea modificare trebuie construită prin consultare largă, cu implicarea societății civile, a experților electorali, a instituțiilor relevante, a reprezentanților minorităților și a actorilor politici afectați. Propunerea legislativă nu indică existența unei astfel de consultări și nu prezintă garanții că modificările propuse au fost evaluate din perspectiva impactului democratic, social și instituțional; din perspectiva drepturilor fundamentale, propunerea legislativă poate afecta indirect dreptul cetățenilor de a participa la viața publică, egalitatea votului și reprezentarea intereselor sociale diverse. Reducerea numărului de reprezentanți, în absența unor garanții compensatorii, poate diminua capacitatea Parlamentului de a reflecta pluralitatea societății, inclusiv vocea comunităților marginalizate, a lucrătorilor, a persoanelor din zone rurale, a tinerilor, a cetățenilor din diaspora și a grupurilor cu acces politic redus. propunerea legislativă nu oferă garanții suficiente privind menținerea unei reprezentări democratice echilibrate și nu demonstrează că modificările propuse sunt necesare, proporționale și adecvate scopului urmărit. Reducerea numărului de parlamentari, combinată cu modificarea mecanismului de repartizare a mandatelor, poate produce efecte de restrângere a pluralismului politic și de consolidare a avantajului partidelor mari, fără o fundamentare suficientă și fără o dezbatere publică reală. orice reformă a legislației electorale să fie realizată numai pe baza unei analize constituționale, demografice și electorale solide, prin consultare publică largă și cu respectarea principiilor reprezentării proporționale, pluralismului politic, egalității votului și accesului efectiv al cetățenilor la reprezentare democratică.

7. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung (b240/22.04.2026)

8. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind declararea zilei de 7 aprilie „Ziua Mircea Lucescu”, ca sărbătoare națională (b241/22.04.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: nu considerăm necesară adoptarea unui act normativ pentru celebrarea unei personalități indiferent de domeniul în care a excelat; nu este necesară inițierea unei propuneri legislative cu forța juridică a unei legi pentru comemorarea unei persoane.

9. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice (b242/22.04.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: în contextul introducerii unei noi probe pentru obținerea permisului de conducere consideram ca timpul de așteptare in vederea susținerii tuturor probelor se va prelungi si mai mult. În plus, suntem reținuți in ceea ce privește capacitatea organizării de poligoane în toate localitățile in care se susține acum examinarea în vederea obținerii permisului de conducere; abilitățile celor care doresc să obțină carnet de șofer se dovedesc în trafic, dovedirea rezolvării situațiilor din trafic. Reintroducerea probei de poligon nu este elocventă nici pentru cel evaluat, nici pentru evaluator în acordarea dreptului de a conduce și ar genera costuri suplimentare pentru realizarea și acreditarea poligoanelor.

10. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii drepturilor pacientului nr.46/2003 (b243/22.04.2026)

11. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.273/2004 privind procedura adopției (b244/22.04.2026)

12. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind restricționarea accesului minorilor în anumite locații de divertisment nocturn (b245/22.04.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: articolul 2 alin. (1) delimitează locațiile vizate ca fiind acelea în care activitatea constă în „organizarea de activități de divertisment, precum muzică și dans, caracteristice cluburilor, discotecilor sau barurilor de noapte”. Această formulare este exemplificativă, nu exhaustivă, și nu definește cu suficientă precizie ce anume face ca un local să fie „caracteristic” unui club sau bar de noapte.

13. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru abrogarea art.XXII din Legea nr.239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative (b246/23.04.2026)

14. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.168 din 07.08.2020 privind recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat (b248/24.04.2026)

  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: nu există o analiză a impactului pe care toate aceste măsuri de sprijin îl au asupra bugetului de stat; soluțiile legislative propuse ridică probleme semnificative de sustenabilitate bugetară, coerență normativă și proporționalitate. În primul rând, proiectul introduce un pachet extins de indemnizații și facilități, fără a institui mecanisme clare de plafonare sau prioritizare, ceea ce generează un impact bugetar major, dificil de susținut pe termen mediu și lung în absența unei surse de finanțare identificate. extinderea sferei beneficiarilor și includerea unor afecțiuni medicale grave (precum cancerul sau bolile psihice), coroborată cu prevederea potrivit căreia, în anumite situații, nu este necesară dovedirea legăturii de cauzalitate cu serviciul militar, creează un risc ridicat de extindere necontrolată a eligibilității, cu potențiale dificultăți de verificare și creștere a presiunii asupra bugetului public. De asemenea, proiectul introduce o serie de beneficii cu caracter general (scutiri de taxe locale, facilități locative, drepturi educaționale), fără o corelare adecvată cu alte regimuri juridice existente în materia prestațiilor sociale și a drepturilor reparatorii, ceea ce poate conduce la suprapuneri, tratamente preferențiale și inechități între categorii de beneficiari.

15. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind trecerea oraşului Căzăneşti la rangul de comună şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (plx343/27.04.2026)

16. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.198/2023 privind învăţământul preuniversitar şi a Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului (plx345/29.04.2026)

17. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea articolului 225 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 Codul administrativ (plx346/29.04.2026)

18. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.165/2018 privind acordarea biletelor de valoare şi modificarea Legii nr.227/2025 – Codul fiscal (b253/27.04.2026)

  • Aviz FAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă nu este suficient fundamentat din perspectiva impactului fiscal și bugetar. Introducerea tichetelor de combustibil în limita a 1.500 lei/lună/salariat, cu excluderea acestora din baza de calcul a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale, poate genera diminuări semnificative ale veniturilor bugetare, fără ca propunerea legislativă să prezinte o evaluare clară a costurilor și a efectelor asupra sustenabilității sistemului fiscal; totodată, măsura riscă să introducă un tratament fiscal preferențial pentru un anumit tip de beneficiu extrasalarial, fără criterii clare de eligibilitate sau corelare cu nevoia reală de mobilitate a salariaților. În forma actuală, propunerea legislativă poate crea distorsiuni între angajatori și între categorii de salariați, precum și presiuni suplimentare pentru extinderea regimurilor fiscale exceptate; subvenționarea indirectă a consumului de carburant auto, inclusiv pentru uz personal contravine direcției generale a politicii fiscale europene, care se îndreaptă spre internalizarea costurilor emisiilor de carbon, nu spre crearea de noi instrumente de susținere a acestui consum; această contradicție este cu atât mai relevantă cu cât România face obiectul unor proceduri de infringement tocmai pentru neconformitate cu directive de mediu, iar introducerea unui nou stimulent fiscal pentru achiziția de carburant poate fi interpretată ca o măsură care contravine spiritului obligațiilor asumate; noua definiție a tichetelor de combustibil, introdusă la art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 165/2018, permite utilizarea acestora „pentru acoperirea cheltuielilor cu carburantul auto utilizat în scop personal sau profesional.” Această formulare face imposibilă orice distincție fiscală ulterioară: dacă tichetul poate fi folosit inclusiv pentru deplasări strict personale, atunci acordarea sa nu mai poate fi justificată ca instrument de susținere a activității economice sau a mobilității în muncă, ci devine pur și simplu un beneficiu salarial deghizat cu avantaj fiscal nejustificat; propunerea modifică atât Legea nr. 165/2018, cât și Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), dar face referire în titlu la „modificarea Legii nr. 227/2025″ – Codul fiscal, deși Codul fiscal în vigoare este adoptat prin Legea nr. 227/2015.

Puncte de vedere

Comisia a formulat puncte de vedere pentru:

  • Propunere legislativă privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și pentru modificarea Legii nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării (b228/20.04.2026)
  • Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.168 din 07.08.2020 privind recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat (b247/24.04.2026)

Concluzii

În ședința din 4 mai 2026, Comisia C8 a analizat 20 proiecte de acte normative, formulând 11 avize favorabile, 1 aviz favorabil cu observații, 6 avize nefavorabile și 2 puncte de vedere.

Motivarea avizelor nefavorabile (b232, b239, b241, b242, b245, b248) și observațiile formulate (b253) sunt redate integral mai sus.

Din partea Fundației Naționale pentru Tineret a participat la ședință Bogdan-Petru CRIȘAN.

Proiectele de aviz ale comisiei au fost supuse aprobării Plenului CES (06.05.2026, 13.05.2026).