Ședința C5 (09.06.2026): Proiecte din domeniile transporturi, justiție, fiscalitate, pensii, protecție socială, administrație publică, mediu, apărare și ordine publică

Comisia pentru educație, tineret, sport, cercetare, formare profesională și cultură (C5) din cadrul Consiliului Economic și Social (CES) s-a reunit în ședință marți, 9 iunie 2026, pentru a discuta și aviza o serie de proiecte de acte normative. Ședința a avut loc online.

Ordinea de zi propusă

Comisia a avut în atenție elaborarea proiectelor de aviz la următoarele proiecte de acte normative:

Propunere legislativă privind completarea Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (b310/18.05.2026) (termen de avizare: 15.06.2026) – Inițiator: Raisa ENACHI – deputat Neafiliat
Propunere legislativă pentru prevenirea evaziunii fiscale prin consolidarea mecanismelor de analiză de risc aferente tranzacțiilor cu valoare ridicată (b311/19.05.2026) (termen de avizare: 15.06.2026) – Inițiatori: senatori și deputați UPR, PSD, SOS, neafiliați
P ropunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, în vederea asigurării transparenței, proporționalității și echității în colectarea remunerațiilor pentru comunicarea publică a operelor muzicale (b312/19.05.2026) (termen de avizare: 15.06.2026) – Inițiatori: senatori și deputați UPR, PSD, SOS, neafiliați
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (b313/19.05.2026) (termen de avizare: 15.06.2026) – Inițiatori: senatori și deputați UPR, PSD, SOS, neafiliați
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice (b314/19.05.2026) (termen de avizare: 15.06.2026) – Inițiatori: senatori neafiliați
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit (b317/20.05.2026) (termen de avizare: 15.06.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD, AUR, USR, UPR, neafiliați, minorități
Propunere legislativă pentru abrogarea art.11 alin.(3) din Legea nr.195/2020 privind statutul personalului feroviar (b318/20.05.2026) (termen de avizare: 15.06.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR, PNL
Propunere legislativă pentru completarea Ordonanței de Urgență nr.57/2019 privind Codul administrativ (b319/21.05.2026) (termen de avizare: 15.06.2026) – Inițiatori: senatori USR
Propunere legislativă pentru modificarea art.163 alin.(5) din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă (b320/21.05.2026) (termen de avizare: 15.06.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
Propunere legislativă pentru completarea art.87 din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (b321/21.05.2026) (termen de avizare: 15.06.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (b322/21.05.2026) (termen de avizare: 15.06.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale (b323/21.05.2026) (termen de avizare: 15.06.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
Propunere legislativă privind protecția investițiilor publice acordate individual operatorilor economici prin instituirea drepturilor statului de recuperare, preempțiune și conversie (b324/21.05.2026) (termen de avizare: 15.06.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR, PSD, PACE
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă (b325/21.05.2026) (termen de avizare: 15.06.2026) – Inițiator: Nini-Alexandru PASCALINI – deputat SOS
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă (b326/21.05.2026) (termen de avizare: 15.06.2026) – Inițiator: Nini-Alexandru PASCALINI – deputat SOS
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.201/2016 privind stabilirea condițiilor pentru fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe și de modificare a Legii nr.349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun (b327/21.05.2026) (termen de avizare: 15.06.2026) – Inițiator: Nini-Alexandru PASCALINI – deputat SOS
Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.287/2009 privind Codul civil, precum și pentru completarea Legii nr.132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie (b328/21.05.2026) (termen de avizare: 15.06.2026) – Inițiator: Nini-Alexandru PASCALINI – deputat SOS
Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.287/2009 privind Codul civil și a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă (b329/21.05.2026) (termen de avizare: 15.06.2026) – Inițiator: Nini-Alexandru PASCALINI – deputat SOS
Propunere legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice (b330/21.05.2026) (termen de avizare: 15.06.2026) – Inițiator: Nini-Alexandru PASCALINI – deputat SOS
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice (b331/21.05.2026) (termen de avizare: 15.06.2026) – Inițiator: Nini-Alexandru PASCALINI – deputat SOS
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal și a Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală (b332/21.05.2026) (termen de avizare: 15.06.2026) – Inițiator: Nini-Alexandru PASCALINI – deputat SOS
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, precum și a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă (b333/21.05.2026) (termen de avizare: 15.06.2026) – Inițiator: Nini-Alexandru PASCALINI – deputat SOS
Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.226/2023 privind aplicarea unor tarife rutiere pe rețeaua de drumuri naționale din România (b334/21.05.2026) (termen de avizare: 15.06.2026) – Inițiator: Nini-Alexandru PASCALINI – deputat SOS
Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.360/2023 privind sistemul public de pensii (b335/21.05.2026) (termen de avizare: 15.06.2026) – Inițiator: Nini-Alexandru PASCALINI – deputat SOS
Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice (b337/26.05.2026) (termen de avizare: 17.06.2026) – Inițiatori: deputați PSD, USR, PNL, UDMR, minorități
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.199/2023 privind Legea învățământului superior (b341/27.05.2026) (termen de avizare: 17.06.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR, PNL, PSD, UDMR
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern, pentru modificarea și completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.8/2011 pentru modificarea și completarea legislației cu privire la eliberarea, gestionarea și monitorizarea documentelor de călătorie acordate pensionarilor, veteranilor de război și văduvelor de război (b342/27.05.2026) (termen de avizare: 17.06.2026) – Inițiatori: deputați PSD, PNL, AUR, UPR, UDMR, SOS RO, neafiliați
P ropunere legislativă pentru completarea Legii muzeelor și a colecțiilor publice nr.311/2003 (b343/27.05.2026) (termen de avizare: 17.06.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR, PNL, PSD, UDMR, minorități
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment (b347/28.05.2026) (termen de avizare: 17.06.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PNL, UDMR
Propunere legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.266/2008 farmaciei (b360/4.06.2026) (termen de avizare: 22.06.2026) – Inițiator: Cseke Attila-Zoltan – senator UDMR

Ce a decis Comisia:

1. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind completarea Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (b310/18.05.2026)

Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă (b310/18.05.2026) are ca obiect completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

2. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru prevenirea evaziunii fiscale prin consolidarea mecanismelor de analiză de risc aferente tranzacțiilor cu valoare ridicată (b311/19.05.2026)

Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă (b311/19.05.2026, inițiator deputat Gabriela Porumboiu, Grup Parlamentar UNIȚI pentru ROMÂNIA) are ca obiect instituirea cadrului juridic privind analiza de risc fiscal aferentă tranzacțiilor cu valoare ridicată, în scopul prevenirii și combaterii evaziunii fiscale, al creșterii conformării fiscale voluntare și al protejării intereselor financiare ale statului (art. 1).

3. Aviz nefavorabil pentru P ropunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, în vederea asigurării transparenței, proporționalității și echității în colectarea remunerațiilor pentru comunicarea publică a operelor muzicale (b312/19.05.2026)

Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: având în vedere faptul că platforma unică a licențelor nu există în acest moment, inițiatorii ar trebui să clarifice, în primul rând, cine are obligația legală de a o iniția sau dezvolta și cine urmează să o gestioneze. În formularea actuală, ea urmează a fi „administrată potrivit normelor aprobate prin hotărâre a Guvernului”, în timp ce prevederea tranzitorie pune în sarcina Oficiului Român pentru Drepturi de Autor (ORDA) propunerea normelor metodologice, ceea ce nu oferă niciun fel de predictibilitate privind responsabilitățile asupra platformei în cauză; în ceea ce privește predictibilitatea, termenul „royalty-free” nu este nici definit, nici specific terminologiei Legii 8/1996, nici de natură a fi înțeles prin aplicarea normelor lingvistice cotidiene, iar el ar trebui înlocuit cu corespondentul adecvat; trebuie reevaluate excepțiile legate de utilizarea ambientală și de cazurile în care „muzica nu reprezintă un element comercial principal al activității desfășurate”, având în vedere impredictibilitatea evaluării acestui aspect, din formulare reieșind exceptarea practic a tuturor utilizărilor comerciale în afară de spectacole, concerte și discoteci. Acest lucru – ca și restrângerea definiției comunicării publice – nu doar că afectează veniturilor autorilor și artiștilor interpreți sau executanți, dar este și contrară spiritului și literei Directive 2001/29/EC (Directiva Copyright), constituind o potențială situație de infringement.; excluderea din definiția comunicării publice a orice „nu reprezintă un element esențial pentru atragerea clientelei sau desfășurarea activității comerciale” aduce atingere inclusiv drepturilor morale ale autorilor și artiștilor – de pildă, prin utilizarea fără autorizare a creației unora dintre ei la manifestări cu caracter politic contrare convingerilor creatorilor, cu potențiale consecințe financiare majore în ceea ce-i privește.

4. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (b313/19.05.2026)

Obiectul de reglementare: Obiectul de reglementare îl constituie modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în ceea ce privește stabilirea, indexarea și majorarea impozitelor și taxelor locale.

5. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice (b314/19.05.2026)

Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: educația rutieră este necesară, însă obligativitatea unui curs la școala de șoferi nu reprezintă soluția adecvată. În ceea ce privește operatorii de micromobilitate (trotinete electrice în sistem de sharing), aceștia investesc constant în educarea utilizatorilor. Utilizatorii sunt informați în aplicațiile digitale cu privire la regulile de circulație și de parcare înainte de începerea fiecărei curse cu o trotinetă electrică în sistem de sharing, fiind promovate permanent bune practici de utilizare responsabilă. De asemenea, Confederația Patronală Concordia organizează în mod regulat campanii de informare și evenimente educaționale în parteneriat cu autoritățile locale și cu structurile de poliție rutieră. educația rutieră trebuie extinsă și consolidată, însă prin mecanisme accesibile și eficiente, nu prin introducerea unei proceduri similare obținerii unui permis de conducere. măsura ar reduce semnificativ accesibilitatea și utilizarea transportului verde. Trebuie avut în vedere faptul că utilizatorii serviciilor de sharing sunt, în majoritate, utilizatori ocazionali, care aleg trotineta electrică pentru deplasări scurte și eficiente. Impunerea obligativității unui curs și a înregistrării într-un registru național ar crea o barieră administrativă semnificativă pentru utilizarea acestor servicii. trotinetele electrice reprezintă un mijloc de transport conceput pentru accesibilitate, flexibilitate și cel mai important, reducerea dependenței de autoturism. Introducerea unei forme de „licențiere” ar descuraja utilizarea acestora și ar determina o parte dintre utilizatori să revină la transportul cu automobilul personal. Aceste concluzii sunt confirmate inclusiv de utilizatori. Potrivit unui sondaj realizat la nivel european, principalele motive pentru utilizarea trotinetelor sunt comoditatea (39,6%), flexibilitatea (33,3%) și posibilitatea de a se deplasa ușor în aer liber (16,3%). măsura ar afecta integrarea cu transportul public, trotinetele electrice reprezintă o componentă importantă a mobilității multimodale și facilitează accesul la rețelele de transport public. În România, aproximativ 40% dintre cursele realizate cu trotinete electrice în sistem de sharing încep sau se termină în apropierea stațiilor de transport public. Prin urmare, limitarea accesului la trotinete ar reduce inclusiv accesibilitatea transportului public și ar afecta soluțiile de tip „first mile / last mile”, esențiale pentru funcționarea eficientă a mobilității urbane moderne. propunerea nu ține cont de cadrul juridic european aplicabil, legislația europeană și practica statelor membre disting în mod clar între trotinetele electrice cu viteză redusă și vehiculele motorizate de tip moped. trotinetele electrice, în special cele utilizate în sistemele de sharing, sunt limitate la viteza maximă prevăzută de legislația aplicabilă și sunt tratate, din perspectiva regimului de circulație, similar bicicletelor. Aceste vehicule nu se încadrează în categoria autovehiculelor pentru care este necesar un permis de conducere. Introducerea unei obligații suplimentare de formare exclusiv pentru utilizatorii trotinetelor electrice ar reprezenta o abatere de la abordarea europeană privind dezvoltarea și promovarea soluțiilor de micromobilitate și ar crea o sarcină administrativă semnificativă atât pentru cetățeni, cât și pentru autoritățile publice. reglementările existente acoperă deja vehiculele cu risc ridicat. Vehiculele care depășesc limitele legale de viteză sau caracteristicile tehnice admise sunt deja încadrate în categorii distincte, precum mopedele, pentru care legislația impune cerințe suplimentare, inclusiv permis de conducere și înmatriculare. extinderea unor obligații similare asupra trotinetelor electrice standard utilizate în mobilitatea urbană nu este justificată și nu respectă principiul proporționalității, datele disponibile nu justifică introducerea unei măsuri restrictive de asemenea amploare. Datele operaționale disponibile la nivelul industriei indică faptul că incidentele grave sunt rare în raport cu volumele foarte ridicate de utilizare. În România, în perioada 2021–2025 au fost înregistrate 29 de cazuri de vătămare gravă asociate utilizării trotinetelor în sistem de sharing pentru o aplicație particulară, în contextul a zeci de milioane de kilometri parcurși de utilizatori. Aceste date susțin necesitatea continuării eforturilor de educare și prevenție, însă nu justifică introducerea unor bariere de acces care ar afecta întreaga categorie de utilizatori; propunerea legislativă, în forma propusă, introduce restricții disproporționate care ar reduce accesul la mobilitate urbană sustenabilă, fără a demonstra că generează beneficii proporționale în materie de siguranță. Soluțiile bazate pe educație și aplicarea eficientă a legislației existente reprezintă o abordare mai echilibrată și mai eficientă pentru atingerea obiectivelor urmărite.

6. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit (b317/20.05.2026)

Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă (b317/20.05.2026, inițiatori deputați din grupul parlamentar AUR, între care George-Nicolae Simion, Ciprian-Constantin Paraschiv, Mihai-Adrian Enache, Dragoș-Florin Coman, Monica Iagăr, Andrei-Cosmin Gușă și Lidia Vadim-Tudor) are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 20 martie 2002, cu modificările și completările ulterioare.
Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: propunerea legislativă nu justifică într-o manieră adecvată introducerea președinților comisiilor parlamentare pentru sport printre membrii comitetului care confirmă acordarea indemnizațiilor de merit, comitet oricum deosebit de extins și în care Agenția Națională pentru Sport e deja membră – în condițiile în care nu propune și introducerea membrilor comisiilor de educație (alt domeniu al indemnizațiilor), iar prezența președinților comisiilor de muncă din Parlament indică faptul că logica legislativă nu e principial cea a reprezentării parlamentare a tuturor domeniilor; formularea articolului prin care inițiatorii acordă, prin efectul legii, e de natură să facă inaplicabilă intenția primară, de onorare a membrilor unei echipe de fotbal legendare, dând impresia unei confuzii între indemnizațiile de merit și rentele viagere. Riscul adoptării acestei propuneri legislative, care transformă Legea 118/2002 dintr-un cadru general într-o lege cu caracter individual, este tocmai de a înlocui cu rente viagere nominale o formă de recunoaștere profesională bazată pe selecția de cereri operată de organisme ele însele profesionale; nu e clar dacă prin formularea „personalități care au făcut parte din echipa de fotbal Steaua București” se înțeleg toți membrii echipei (inclusiv rezervele și, eventual, staff-ul tehnic). În al doilea rând, acordarea prin efectul legii intră într-o contradicție flagrantă cu ansamblul prevederilor legii și cu mecanismul practic al acestor indemnizații: indemnizațiile se acordă la solicitarea viitorului beneficiar – la cerere –, iar numărul de indemnizații este limitat prin lege, acest număr, în cazul categoriei „Sport”, fiind în acest moment epuizat. Noi indemnizații se pot acorda doar după decesul unuia dintre beneficiarii actuali; inițiatorii propunerii legislative nu substituie mecanismul solicitării printr-un altul, excepțional, aplicabil beneficiarilor vizați, nici nu suplimentează numărul de indemnizații – și nu exceptează noile indemnizații de la încadrarea în respectivul număr –, golind de eficiență însăși norma propusă.

7. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru abrogarea art.11 alin.(3) din Legea nr.195/2020 privind statutul personalului feroviar (b318/20.05.2026)

Obiectul de reglementare: Obiectul de reglementare îl constituie abrogarea art.11 alin.(3) din Legea nr.195/2020 privind statutul personalului feroviar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.820 din 7 septembrie 2020, cu modificările și completările ulterioare.

8. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Ordonanței de Urgență nr.57/2019 privind Codul administrativ (b319/21.05.2026)

Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă (b319/21.05.2026) are ca obiect completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare.

9. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea art.163 alin.(5) din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă (b320/21.05.2026)

Obiectul de reglementare: Obiectul de reglementare îl constituie modificarea art. 163 alin. (5) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, cu modificările și completările ulterioare.

10. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea art.87 din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (b321/21.05.2026)

Obiectul de reglementare: Obiectul de reglementare îl constituie completarea art. 87 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările și completările ulterioare.

11. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (b322/21.05.2026)

12. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale (b323/21.05.2026)

13. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă privind protecția investițiilor publice acordate individual operatorilor economici prin instituirea drepturilor statului de recuperare, preempțiune și conversie (b324/21.05.2026)

Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: mecanismul propus introduce restricții semnificative asupra tranzacțiilor corporative și asupra dreptului de dispoziție al investitorilor, prin instituirea unor drepturi extinse ale statului de recuperare, preempțiune și conversie pentru o perioadă de 5 ani de la acordarea ajutoarelor publice; totodată, propunerea legislativă riscă să afecteze predictibilitatea și atractivitatea mediului investițional din România, prin crearea unor condiționalități suplimentare aplicabile companiilor care beneficiază de ajutoare de stat. Drepturile conferite statului, inclusiv posibilitatea de a interveni în tranzacții private sau de a dobândi participații în companii, pot genera incertitudine juridică și pot descuraja investițiile, fără a exista o analiză de impact care să demonstreze că beneficiile estimate depășesc costurile economice și administrative ale mecanismului propus; în nota de fundamentare nu este cuprinsă nicio analiză de impact cu privire la introducerea unor astfel de măsuri iar această nouă propunere poate să ducă la blocarea schemelor de sprijin de la bugetul de stat și retragerea intereselor manifestate investitorii străini în sectoarele strategice, pe care statul nu are capacitatea financiară să le susțină. la momentul acordării ajutorului de stat s-a avut în vedere și componenta socială macroeconomică, care a produs efecte pozitive asupra lucrătorilor din instituția respectivă sau din alte instituții conectate pe orizontală sau verticală, sau asupra comunității locale.

14. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă (b325/21.05.2026)

15. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă (b326/21.05.2026)

16. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.201/2016 privind stabilirea condițiilor pentru fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe și de modificare a Legii nr.349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun (b327/21.05.2026)

Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă (b327/21.05.2026, inițiator deputat Nini-Alexandru Pascalini, Grup parlamentar S.O.S. România) are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 201/2016 privind stabilirea condițiilor pentru fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe, precum și modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, în scopul reducerii atractivității țigaretelor electronice de unică folosință pentru minori.
Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: 1. Redundanță legislativă în raport cu Legea nr. 64/2024 Considerăm că obiectivele urmărite prin propunerea legislativă, în speță protejarea minorilor și blocarea accesului acestora la produse cu nicotină, sunt deja acoperite de cadrul normativ existent, în special de Legea nr. 64/2024, care reglementează în mod clar protecția minorilor. În mod concret, prin Legea 64/2024: sunt stabilite interdicții ferme privind vânzarea produselor către minori și responsabilitățile operatorilor economici, precum și sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor derivate din Legea 64/2024; este introdusă posibilitatea solicitării actului de identitate pentru verificarea vârstei; este interzisă vânzarea prin canale care nu permit verificarea vârstei (de tip easybox sau lockere, precum și prin automate de vânzare); vânzarea prin servicii de curierat este, de asemenea, reglementată; coletele care conțin produse din tutun și nicotină trebuie marcate în mod cât mai lizibil, cu mesajul «ATENŢIE! ACEST PACHET CONŢINE PRODUSE DIN TUTUN ŞI/SAU PRODUSE CARE CONŢIN NICOTINĂ. A SE VERIFICA VÂRSTA CLIENTULUI» sunt definite noile categorii de produse, inclusiv țigareta electronica; În acest context, apreciem că: propunerea legislativă creează suprapuneri normative, fără a aduce instrumente suplimentare eficiente; există un risc real de neclaritate și dificultăți de aplicare pentru operatorii economici; nu este demonstrată necesitatea unei noi intervenții legislative. 2. Riscuri de neconstituționalitate – introducerea pragului de 25 de ani Interdicția comercializării acestor produse persoanelor minore există deja prevăzută în Legea 349/2002 (prin modificările aduse de Legea 64/2024), precum și posibilitatea solicitării actului de identitate în scopul verificării vârstei. Formularea adițională ”precum și în toate cazurile în care cumparatorul pare a avea vârsta sub 25 de ani” este lipsită de previzibilitate și contravine normelor constituționale. De asemenea, este depenendentă de o percepție și poate duce la o aplicare neunitară. Pragul de 25 de ani nu are nicio justificare și poate fi considerat excesiv (față de vârsta legală a majoratului de 18 ani) prin impunerea unei reguli adiționale persoanelor de până la 25 de ani. 2.1. Încălcarea principiului egalității (art. 16 din Constituție) Persoanele între 18 și 25 de ani sunt cetățeni majori, cu capacitate deplină de exercițiu. Tratamentul juridic diferențiat nu este susținut de o justificare obiectivă și rezonabilă. Lipsa unor date științifice sau studii conduce la concluzia că acest prag este arbitrar. În consecință, măsura este susceptibilă de a genera un tratament discriminatoriu între categorii comparabile de adulți. 2.2. Lipsa proporționalității (art. 53 din Constituție) Deși obiectivul de protecție a sănătății este legitim, considerăm că: extinderea restricțiilor până la 25 de ani nu este necesară, în condițiile existenței cadrului deja stabilit pentru minori; măsura nu este proporțională, depășind ceea ce este strict necesar pentru atingerea scopului urmărit. Această abordare poate fi calificată drept o ingerință excesivă în drepturile individuale și în activitatea economică. 2.3. Impact asupra libertății economice (art. 45 din Constituție) Din perspectiva mediului de afaceri: restricțiile propuse reduc artificial baza de consumatori eligibili; impun limitări suplimentare fără o justificare obiectivă; afectează predictibilitatea activității comerciale. În absența unui fundament solid, aceste măsuri pot fi considerate disproporționate în raport cu libertatea economică. Lipsa unei fundamentări clare pentru pragul de 25 de ani generează: incertitudine juridică; dificultăți în aplicarea normelor; riscuri de interpretare neunitară. Aceste elemente sunt contrare cerințelor privind calitatea și previzibilitatea legii. 3. Impact negativ asupra mediului concurențial Modificările propuse privind regimul publicității pentru țigările electronice ridică probleme din perspectiva concurenței. În linie cu principiile reflectate și în pozițiile pe spețe simiate ale Consiliului Concurenței: reglementarea ar trebui să fie neutră din punct de vedere concurențial; măsurile trebuie să fie proporționale și nediscriminatorii; trebuie evitată crearea unor avantaje selective. În forma actuală, propunerea: introduce restricții diferențiate; nu este însoțită de o analiză de impact; poate conduce la distorsionarea pieței și afectarea competitivității. În cadrul normativ actual sunt deja instituite o serie de interdicții și limitări referitoare la publicitatea acestei categorii de produse. Instituirea unor restricții suplimentare, de o severitate sporită, ar putea genera ingerințe nejustificate în regulile concurenței loiale. De altfel, într-o speță similară, Consiliul Concurenței a reținut că restrângerea promovării exclusiv la punctul de vânzare este de natură să confere un avantaj competitiv nejustificat mărcilor consacrate, limitând accesul produselor nou intrate pe piață la consumatori. În plus, condiționarea afișajului la punctele de vânzare de utilizarea exclusivă a tutungeriilor ar conduce la o distorsionare a mediului concurențial, prin favorizarea unui singur canal de distribuție. Această categorie de unități nu asigură, în prezent, o acoperire geografică adecvată, susceptibilă să garanteze funcționarea eficientă și echilibrată a pieței.

17. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.287/2009 privind Codul civil, precum și pentru completarea Legii nr.132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie (b328/21.05.2026)

Obiectul de reglementare: Obiectul de reglementare îl constituie completarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, precum și a Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA), în vederea recunoașterii dreptului copilului aflat în întreținerea persoanei decedate la despăgubirea pentru prestația de întreținere pierdută.
Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: din analiza propunerii rezultă că situația juridică avută în vedere de inițiatori este deja reglementată de legislația în vigoare, respectiv de dispozițiile art. 1390 din Codul civil, care stabilesc dreptul la despăgubire al persoanelor îndreptățite la întreținere în cazul decesului unei persoane. astfel, art. 1390 alin. (1) prevede în mod expres că despăgubirea pentru prejudiciile cauzate prin decesul unei persoane se cuvine celor îndreptățiți, potrivit legii, la întreținere din partea celui decedat, iar alin. (3) stabilește criteriile de determinare a acestei despăgubiri, respectiv nevoile persoanei prejudiciate și veniturile pe care, în mod normal, persoana decedată le-ar fi realizat pe perioada pentru care se acordă despăgubirea. Art. 1390: Persoana îndreptățită la despăgubire în caz de deces: (1) Despăgubirea pentru prejudiciile cauzate prin decesul unei persoane se cuvine numai celor îndreptățiți, potrivit legii, la întreținere din partea celui decedat. (2) Cu toate acestea, instanța, ținând seama de împrejurări, poate acorda despăgubire și celui căruia victima, fără a fi obligată de lege, îi presta întreținere în mod curent. (3) La stabilirea despăgubirii se va ține seama de nevoile celui păgubit, precum și de veniturile pe care, în mod normal, cel decedat le-ar fi avut pe timpul pentru care s-a acordat despăgubirea. Dispozițiile art. 1.387-1.389 se aplică în mod corespunzător. în practica judiciară, aceste dispoziții constituie deja temeiul pentru acordarea de prestații periodice (rente) în beneficiul copiilor minori sau al copiilor majori aflați în continuarea studiilor, inclusiv în cazurile generate de accidente rutiere. De asemenea, în situațiile acoperite de asigurarea RCA, aceste despăgubiri sunt preluate de asigurător, iar în cazurile prevăzute de lege privind vehicule neasigurate sau neidentificate, de către BAAR. Totodată, Legea nr. 132/2017 nu conține dispoziții care să excludă acordarea unor astfel de prestații periodice, astfel încât cadrul legal existent permite deja repararea integrală a acestui tip de prejudiciu. apreciem că modificările propuse prin proiectul B328 nu aduc elemente normative noi, ci dublează reglementări deja existente și aplicabile. O asemenea abordare este contrară principiului evitării paralelismelor legislative consacrat de art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit căruia este interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe acte normative, iar paralelismele legislative trebuie eliminate prin concentrarea materiei în reglementări unice. Evitarea paralelismelor din Legea nr. 24/2000: (1) În procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe articole sau alineate din același act normativ ori în două sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizează norma de trimitere. (2) În cazul existenței unor paralelisme, acestea vor fi înlăturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei în reglementări unice. considerăm că soluția legislativă propusă nu ar ajuta din perspectiva necesității reglementării, aspectele avute în vedere de inițiatori fiind deja acoperite de cadrul juridic existent și de practica judiciară dezvoltată în aplicarea acestuia.

18. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.287/2009 privind Codul civil și a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă (b329/21.05.2026)

19. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice (b330/21.05.2026)

Obiectul de reglementare: Obiectul de reglementare îl constituie completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reglementării regulilor de circulație pentru conducătorii de motociclete, mopede și tricicluri cu motor.

20. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice (b331/21.05.2026)

Obiectul de reglementare: Obiectul de reglementare îl constituie modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vederea reglementării opririi vehiculelor pentru control rutier pe autostrăzi și pe drumurile expres.

21. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal și a Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală (b332/21.05.2026)

Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă (b332/21.05.2026, inițiator Nini-Alexandru Pascalini, deputat S.O.S. România) are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și completarea Legii nr. 270/2017 a prevenirii, în vederea consolidării predictibilității fiscale și protejării contribuabililor de bună-credință.

22. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, precum și a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă (b333/21.05.2026)

23. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.226/2023 privind aplicarea unor tarife rutiere pe rețeaua de drumuri naționale din România (b334/21.05.2026)

24. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.360/2023 privind sistemul public de pensii (b335/21.05.2026)

Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă (b335/21.05.2026) are ca obiect completarea Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023, cu modificările și completările ulterioare.

25. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice (b337/26.05.2026)

26. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.199/2023 privind Legea învățământului superior (b341/27.05.2026)

Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă (b341/27.05.2026) are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 199/2023 privind Legea învățământului superior, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 614 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare.

27. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern, pentru modificarea și completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.8/2011 pentru modificarea și completarea legislației cu privire la eliberarea, gestionarea și monitorizarea documentelor de călătorie acordate pensionarilor, veteranilor de război și văduvelor de război (b342/27.05.2026)

Obiectul de reglementare: Obiectul de reglementare îl constituie modificarea și completarea Legii nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern, a Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, și a Ordonanței Guvernului nr. 8/2011 privind eliberarea, gestionarea și monitorizarea documentelor de călătorie acordate pensionarilor, veteranilor de război și văduvelor de război, în sensul înlocuirii legitimațiilor de transport tip card cu validarea electronică a dreptului la facilități.

28. Aviz nefavorabil pentru P ropunere legislativă pentru completarea Legii muzeelor și a colecțiilor publice nr.311/2003 (b343/27.05.2026)

Obiectul de reglementare: Obiectul de reglementare îl constituie completarea Legii muzeelor și a colecțiilor publice nr. 311/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 24 martie 2014, cu modificările și completările ulterioare, în sensul reglementării programului cultural „Noaptea Muzeelor”.
Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: așa cum este formulată, propunerea legislativă transformă o inițiativă independentă, voluntară și liberă, derulată la ideea și impulsul muzeelor franceze și a Ministerului francez al Culturii – Noaptea Europeană a Muzeelor – într-un program ministerial, acordând monopol organizațional unei structuri asociative de drept privat, Rețeaua Națională a Muzeelor din România (RNMR), în condițiile în care, de pildă, RNMR nu a înregistrat Noaptea Muzeelor la OSIM tocmai pentru a nu o monopoliza și nu a existat o consultare publică nici cu RNMR, nici cu muzeele în redactarea propunerii legislative; în România, Noaptea Muzeelor e organizată, cu succes, de ani de zile, în absența birocratizării presupuse de transformarea prin lege într-un program formal, iar această transformare nu aduce absolut niciun beneficiu cuantificabil și nu rezolvă problemele de fond ale organizării evenimentului – predictibilitatea finanțării și existența de resurse pentru protecția patrimoniului în cazul unui acces crescut de public, pe timp de noapte, în regim excepțional. Prin propunerea legislativă nu se determină o finanțare cu caracter cert și predictibil care să facă diferența față de mecanismul actual prin care Noaptea Muzeelor e deja finanțată din multiple surse; însăși participarea la Noaptea Muzeelor rămâne, în propunerea de față, la latitudinea managerilor, lipsa finanțării certe și a asigurării protecției patrimoniului rămânând motivele principale pentru reticența unora de a se înscrie; nu se contestă valoarea culturală, educativă și simbolică a programului „Noaptea Muzeelor”. Evenimentul a contribuit, de-a lungul timpului, la apropierea publicului de instituțiile muzeale și la creșterea vizibilității patrimoniului cultural. Se contestă însă forma actuală a propunerii legislative, întrucât aceasta instituie un cadru normativ incomplet, lipsit de garanții reale pentru salariații implicați, necorelat cu legislația muncii, insuficient fundamentat financiar și apt să genereze presiuni administrative asupra instituțiilor muzeale; propunerea legislativă riscă să transforme un eveniment cultural valoros într-o obligație instituțională suplimentară, realizată pe seama personalului muzeal, fără compensarea explicită a muncii suplimentare, fără reglementarea muncii de noapte, fără garantarea repausului legal și fără acoperirea efectivă a costurilor generate de organizare; lipsa reglementării exprese a drepturilor salariaților implicați în organizarea evenimentului: propunerea legislativă nu conține nicio prevedere referitoare la regimul juridic al muncii prestate de salariații muzeelor cu ocazia programului „Noaptea Muzeelor”. Or, acest program presupune, în mod obiectiv, muncă prestată în afara programului normal de lucru, de regulă seara și noaptea, în zile de sâmbătă și/sau duminică, cu participarea directă a personalului muzeal: muzeografi, conservatori, restauratori, gestionari-custozi, supraveghetori, personal de pază, personal tehnic, personal administrativ, personal de comunicare, educație muzeală și conducere operativă. În aceste condiții, orice reglementare legislativă care vizează organizarea anuală a unui asemenea program trebuie să prevadă expres respectarea drepturilor salariaților și finanțarea corespunzătoare a muncii prestate; conform art. 41 din Constituția României, salariații au dreptul la protecția socială a muncii, la măsuri privind securitatea și sănătatea în muncă, la repaus săptămânal, concediu de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale, precum și la alte situații specifice stabilite prin lege. De asemenea, durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore. Aceste garanții constituționale nu pot fi ignorate printr-o reglementare sectorială care creează obligații organizatorice pentru instituții fără să prevadă protecții corespunzătoare pentru personal; prin urmare, textul propuneri legislative ar trebui să conțină în mod obligatoriu prevederi referitoare la: compensarea muncii suplimentare; plata sporurilor legale; regimul muncii de noapte; respectarea repausului zilnic și săptămânal; asigurarea securității și sănătății în muncă; includerea cheltuielilor de personal în finanțarea evenimentului. În lipsa acestor garanții, propunerea legislativă este dezechilibrată și pune accent exclusiv pe accesul publicului, fără a reglementa drepturile celor care fac posibil acest acces; munca suplimentară trebuie compensată potrivit Codului muncii, nu absorbită informal de instituții: organizarea programului „Noaptea Muzeelor” implică, în cele mai multe situații, depășirea duratei normale a timpului de muncă. Aceasta atrage incidența dispozițiilor Codului muncii privind munca suplimentară; potrivit Codului muncii, munca suplimentară se compensează, ca regulă, prin ore libere plătite, iar dacă această compensare nu este posibilă în termenul legal, munca suplimentară trebuie plătită prin adăugarea unui spor la salariu, spor care nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază; propunerea legislativă nu face nicio referire la aceste obligații. Această omisiune este gravă, deoarece în practică există riscul ca participarea salariaților la eveniment să fie tratată ca o simplă „mobilizare instituțională”, ca voluntariat implicit sau ca obligație profesională informală, fără evidențiere distinctă în pontaje și fără compensare salarială corespunzătoare; O asemenea abordare ar fi contrară legislației muncii. Evenimentul cultural nu poate justifica eludarea normelor privind timpul de muncă. Orice oră prestată în plus trebuie evidențiată, aprobată, pontată și compensată legal; în consecință, propunerea legislativă trebuie să prevadă expres că participarea personalului muzeal la programul „Noaptea Muzeelor” se realizează numai cu respectarea dispozițiilor Codului muncii privind munca suplimentară, iar costurile aferente acestor drepturi salariale sunt incluse în bugetul programului; munca de noapte este reglementată distinct și presupune drepturi specifice: programul „Noaptea Muzeelor” presupune, prin însăși natura sa, desfășurarea activității în intervale orare care pot intra sub incidența muncii de noapte; potrivit Codului muncii, munca prestată între orele 22:00 și 06:00 este considerată muncă de noapte. Salariatul care prestează cel puțin 3 ore de muncă de noapte din timpul său zilnic de lucru sau muncă de noapte în proporție de cel puțin 30% din timpul său lunar de lucru intră în categoria salariaților de noapte; de asemenea, salariații de noapte beneficiază fie de program de lucru redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă, fără diminuarea salariului de bază, fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru; propunerea legislativă nu conține nicio normă de trimitere la aceste dispoziții. O propunere legislativă care instituționalizează un program desfășurat noaptea, dar nu reglementează expres drepturile aferente muncii de noapte, este incompletă și susceptibilă să producă aplicări neunitare sau abuzive; este necesar a se lua în considerare introducerea unei prevederi exprese potrivit căreia personalul implicat în activități desfășurate după ora 22:00 beneficiază, după caz, de toate drepturile legale aferente muncii de noapte, inclusiv sporul legal, reducerea programului și măsurile privind securitatea și sănătatea în muncă; repausul săptămânal și repausul zilnic nu pot fi ignorate: „Noaptea Muzeelor” se desfășoară, de regulă, în weekend. Aceasta atrage incidența dispozițiilor Codului muncii privind repausul săptămânal; Codul muncii prevede că repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica. În cazul în care repausul în aceste zile ar prejudicia interesul public sau desfășurarea normală a activității, acesta poate fi acordat și în alte zile, stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern; totodată, salariații au dreptul, între două zile de muncă, la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive, cu excepțiile prevăzute de lege pentru munca în schimburi; în absența unor prevederi explicite, există riscul ca salariații muzeelor să fie chemați la muncă în timpul weekendului, în intervale de seară/noapte, iar ulterior să își reia activitatea normală fără respectarea repausului zilnic și săptămânal. Această practică ar fi contrară legislației muncii și ar afecta direct sănătatea și securitatea salariaților; mai mult, potrivit interpretării obligatorii reflectate în jurisprudența recentă menționată în Portalul Legislativ, compensația pentru munca desfășurată în zile de repaus săptămânal se cuvine salariatului chiar dacă munca prestată în zilele de repaus săptămânal nu este în afara duratei normale a timpului de muncă; prin urmare, participarea la „Noaptea Muzeelor” nu poate fi tratată ca o simplă adaptare a programului de lucru, fără consecințe salariate și fără acordarea repausului corespunzător; propunerea legislativă creează o sarcină instituțională fără finanțare certă: propunerea legisaltivă prevede că muzeele și colecțiile care participă la program și asigură acces gratuit pot beneficia, în condițiile legii, de sprijin financiar din partea autorității administrației publice centrale sau locale, destinat modernizării și actualizării expozițiilor, îmbunătățirii condițiilor de siguranță și securitate, precum și sprijinului logistic și promovării activităților culturale; această formulare este insuficientă din punct de vedere juridic și financiar. Expresia „pot beneficia” nu instituie o obligație fermă de finanțare. Nu se precizează sursa bugetară, procedura, criteriile de eligibilitate, cuantumul, calendarul de acordare, autoritatea responsabilă și nici dacă sprijinul acoperă cheltuielile de personal; propunerea legislativă nu prevede în mod expres compensarea: muncii suplimentare; muncii de noapte; muncii prestate în zile de repaus săptămânal; costurilor cu paza, curățenia, supravegherea și intervenția; pierderilor de venit cauzate de accesul gratuit sau de tariful redus; în această formă, propunerea legislativă ar genera obligații sau așteptări publice pentru muzee, dar nu ar garanta mijloacele materiale și financiare pentru executarea lor; o reglementare echitabilă trebuie să prevadă că participarea muzeelor la program este condiționată de alocarea prealabilă a resurselor financiare necesare, inclusiv pentru plata tuturor drepturilor salariate aferente personalului implicat; gratuitatea sau tariful redus nu pot fi instituite fără compensarea pierderilor de venit: propunerea legislativă prevede că muzeele participante asigură acces gratuit publicului sau aplică un tarif special redus pe durata desfășurării programului; această prevedere afectează direct veniturile proprii ale muzeelor. Pentru numeroase instituții muzeale, veniturile din bilete susțin activități curente, programe educaționale, expoziții temporare, materiale de promovare și alte cheltuieli necesare funcționării; gratuitatea este o politică publică legitimă numai dacă este însoțită de compensare bugetară. În caz contrar, costul acestei gratuități este transferat asupra muzeului, adică asupra unei instituții deja subfinanțate, și indirect asupra salariaților, prin creșterea volumului de muncă fără resurse suplimentare; de aceea, este necesar a se lua în considerare ca propunerea legislativă să prevadă expres că pierderile de venit generate de accesul gratuit sau de tarifele reduse se compensează din bugetul autorității finanțatoare sau dintr-un mecanism național dedicat; participarea muzeelor trebuie să rămână voluntară și condiționată de capacitatea instituțională: deși propunerea legislativă pare să permită înscrierea muzeelor și colecțiilor în program, formularea generală a reglementării poate crea, în practică, o presiune publică și administrativă asupra tuturor instituțiilor muzeale de a participa; Această presiune este problematică. Muzeele funcționează în condiții foarte diferite. Unele au deficit sever de personal. Altele funcționează în clădiri monument istoric, în spații greu de securizat pe timp de noapte sau cu expoziții care nu permit fluxuri mari de vizitatori. Unele instituții au personal îmbătrânit, organigrame incomplete, posturi vacante blocate sau imposibilitatea acoperirii turelor suplimentare; prin urmare, participarea la „Noaptea Muzeelor” trebuie să fie voluntară, decisă de fiecare instituție în raport cu resursele umane, financiare, logistice și patrimoniale disponibile. Nicio instituție nu trebuie constrânsă direct sau indirect să participe dacă nu poate asigura legal plata personalului, securitatea vizitatorilor și protecția patrimoniului; protecția patrimoniului cultural trebuie să prevaleze asupra logicii de eveniment: Legea muzeelor și a colecțiilor publice nr. 311/2003 reglementează muzeul ca instituție specializată care administrează, conservă, cercetează, restaurează și valorifică patrimoniul cultural. Muzeul nu este un simplu spațiu de evenimente, ci o instituție cu obligații legale privind protejarea bunurilor culturale. Legea nr. 311/2003 stabilește cadrul juridic general privind organizarea și funcționarea muzeelor și colecțiilor publice; organizarea unui eveniment cu flux mare de public, în intervale nocturne, presupune riscuri suplimentare: aglomerație, suprasolicitarea spațiilor, dificultăți de supraveghere, creșterea riscului de deteriorare a bunurilor culturale, incidente de securitate, afectarea microclimatului și probleme de evacuare în caz de urgență; propunerea legislativă nu conține niciun standard minim privind: capacitatea maximă de vizitare; protecția bunurilor culturale expuse; numărul minim de personal de supraveghere; prezența personalului de pază; avizele interne necesare; măsurile de securitate; responsabilitatea juridică în caz de incident; condițiile speciale pentru muzeele aflate în monumente istorice; este necesar ca orice reglementare să prevadă expres că participarea la program se realizează numai dacă sunt îndeplinite condițiile de protecție a patrimoniului și de siguranță a publicului; este necesar ca rolurile Ministerului Culturii și cel al Rețelei Naționale a Muzeelor din România să fie clarificate: propunerea legislativă prevede că Ministerul Culturii, împreună cu Rețeaua Națională a Muzeelor din România, organizează anual o campanie națională de informare și promovare a programului; această formulare necesită clarificare juridică. Ministerul Culturii este autoritate publică centrală, în timp ce Rețeaua Națională a Muzeelor din România are un alt statut juridic. Propunerea legislativă instituie atribuții sau responsabilități cu efect public însă nu delimitează competențele, obligațiile, finanțarea și răspunderea fiecărei entități implicate; campania de promovare nu poate substitui obligația de finanțare și nu poate transfera către muzee sarcini suplimentare fără resurse. Promovarea unui program național trebuie corelată cu bugetarea acestuia, cu respectarea drepturilor salariaților și cu protecția patrimoniului; procedura de urgență nu este justificată: inițiatorii solicită dezbaterea și adoptarea propunerii legislative în procedură de urgență. Considerăm că această solicitare nu este justificată; „Noaptea Muzeelor” este un eveniment deja existent, organizat de mai mulți ani în România. Nu există o situație extraordinară care să impună adoptarea rapidă a unei legi fără consultare reală. Dimpotrivă, implicațiile asupra salariaților, bugetelor instituțiilor, autorităților finanțatoare, patrimoniului și organizării muncii impun o analiză atentă și consultarea tuturor actorilor afectați; adoptarea în procedură de urgență ar putea reduce posibilitatea formulării unor amendamente solide și ar putea conduce la intrarea în vigoare a unei reglementări incomplete, cu efecte negative directe asupra instituțiilor muzeale și a angajaților; având în vedere argumentele de mai sus, este necesar a se lua în considerare: respingerea propunerii legislative în forma actuală; renunțarea la procedura de urgență; organizarea unei consultări reale cu instituțiile muzeale, organizațiile sindicale reprezentative, specialiștii în conservare-restaurare, autoritățile finanțatoare și organizațiile profesionale din domeniu; introducerea unei prevederi exprese potrivit căreia participarea personalului la programul „Noaptea Muzeelor” se realizează numai cu respectarea Codului Muncii; reglementarea explicită a compensării muncii suplimentare, a muncii de noapte și a muncii prestate în zile de repaus săptămânal; includerea cheltuielilor de personal în finanțarea programului; instituirea unui mecanism clar de compensare a veniturilor pierdute prin acces gratuit sau tarif redus; condiționarea participării muzeelor de existența resurselor umane, financiare și logistice necesare; menținerea caracterului voluntar al participării muzeelor; introducerea unor norme minime privind protecția patrimoniului, siguranța vizitatorilor și capacitatea de organizare; clarificarea rolului juridic al Ministerului Culturii, al autorităților finanțatoare și al Rețelei Naționale a Muzeelor din România; realizarea unei fișe de impact bugetar care să includă costurile reale ale evenimentului, inclusiv drepturile salariale ale personalului; pentru evitarea interpretărilor abuzive și pentru protejarea salariaților, este necesar ca orice text legislativ referitor la programul „Noaptea Muzeelor” să includă cel puțin următoarele formulări: „Participarea muzeelor și colecțiilor publice la programul «Noaptea Muzeelor» este voluntară și se realizează numai în limita resurselor umane, financiare și logistice disponibile, cu respectarea normelor privind protecția patrimoniului cultural, siguranța vizitatorilor și securitatea și sănătatea în muncă.”; „Personalul implicat în organizarea și desfășurarea programului beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislația muncii, inclusiv, după caz, compensarea muncii suplimentare, sporul pentru munca de noapte, compensarea muncii prestate în zile de repaus săptămânal și acordarea repausului legal.”; „Cheltuielile aferente organizării programului, inclusiv drepturile salariale ale personalului, costurile de pază, supraveghere, curățenie, logistică, promovare, securitate și compensarea veniturilor nerealizate ca urmare a accesului gratuit sau a tarifelor reduse, se asigură din bugetul autorității finanțatoare sau din alte surse legal constituite, aprobate anterior desfășurării programului.”; „Noaptea Muzeelor” este un eveniment important, dar nu poate fi reglementat prin ignorarea celor care îl fac posibil: salariații muzeelor; accesul publicului la cultură nu poate fi construit pe muncă suplimentară necompensată, muncă de noapte tratată informal, repaus săptămânal încălcat, presiune instituțională și subfinanțare. Muzeele nu pot fi obligate, nici direct, nici indirect, să susțină evenimente naționale fără resurse corespunzătoare și fără garanții pentru personal și patrimoniu; este necesară avizarea nefavorabilă a propunerii legislative în forma actuală și reluarea demersului legislativ numai după consultarea reală a sectorului muzeal și după introducerea unor garanții clare privind finanțarea, drepturile salariaților, protecția patrimoniului și autonomia instituțiilor muzeale.

29. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment (b347/28.05.2026)

Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă (b347/28.05.2026, inițiatori deputat Raluca Turcan – PNL și senator Barna Tánczos – UDMR) are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment, republicată, titlul legii fiind reformulat în „Lege privind timbrul cultural”, în scopul restructurării și actualizării cadrului normativ aplicabil timbrelor culturale; se solicită adoptarea în procedură de urgență.
Aviz FAVORABIL, cu observațiile: și propuneri de modificare: Observații: Definirea noțiunii de „bun cultural” cu excluderea expresă a dispozitivelor electronice textul propunerii legislative nu definește noțiunea de „bun cultural”. In plus, sintagma „suporturi audio sau video care conțin sau redau opere muzicale și/sau cinematografice” din art. 1¹ lit. b), art. 1² alin. 5 și art. 1³ alin. 3(b) este suficient de largă încât să permită, pe cale de interpretare, includerea dispozitivelor electronice (smartphone-uri, tablete, laptopuri, memorii externe etc.) în sfera bunurilor culturale supuse timbrului. solicităm introducerea la art. 1 a unei definiții clare a noțiunii de „bun cultural”, din sfera căreia să fie excluse în mod expres dispozitivele electronice, pentru următoarele motive: dubla taxare a aceluiași fapt generator. Atât remunerația compensatorie pentru copia privată (Legea nr. 8/1996), cât și un eventual timbru cultural aplicat pe electronice ar taxa capacitatea tehnică a aceluiași dispozitiv de a stoca și reda opere culturale. Consumatorul ar suporta de două ori o sarcină parafiscală pentru același fapt, ceea ce este abuziv și disproporționat; deturnarea naturii juridice a timbrului cultural. Timbrul cultural este, prin definiție, o contribuție parafiscală aplicată pe produsul cultural final consumat (bilet, carte, disc). Un dispozitiv electronic nu este un bun cultural în sine, ci un instrument de utilitate generală. Aplicarea timbrului pe hardware înseamnă taxarea unui mijloc tehnologic, nu a unui act de cultură, ceea ce contravine filozofiei legale a instituției; incompatibilitate cu dreptul european și jurisprudența CJUE. Taxarea dispozitivelor electronice în beneficiul titularilor de drepturi este strict și limitativ reglementată la nivel european sub forma remunerației compensatorii pentru copia privată (Directiva 2001/29/CE). Introducerea unui timbru cultural peste acest mecanism ar depăși cadrul european și ar putea constitui fie o măsură cu efect echivalent unei taxe vamale, fie un ajutor de stat indirect pentru uniunile de creatori, ambele interzise pe piața unică europeană; paralelism legislativ, interzis de Legea nr. 24/2000. Legea nr. 8/1996 acoperă deja integral componenta de compensare a titularilor de drepturi prin colectarea remunerației de la producătorii și importatorii de electronice. Un al doilea instrument parafiscal cu același scop și obiect constituie un caz tipic de paralelism legislativ, care ar atrage incoerență normativă; impact operațional disproporționat asupra platformelor de comerț electronic. În absența unei definiții clare, platformele de tip marketplace ar fi în imposibilitatea practică de a aplica verificări la nivelul fiecărei unități de produs, generând blocaje operaționale fără corespondent în retail-ul fizic. Extinderea regulii unicității plății timbrului la toate bunurile culturale propunerea legislativă menține regula plății „o singură dată” exclusiv pentru carte (art. 1³ alin. 1), lăsând suporturile audio-video și operele de artă expuse riscului de dublă colectare în lanțul de distribuție. În calitate de vânzător final, operatorii de comerț electronic se expun obligației de plată a unui timbru deja achitat de distribuitor sau producător, în absența unui mecanism de certificare. solicităm completarea art. 1³ cu un alineat nou care extinde regula unicității plății la toate bunurile culturale și instituie un mecanism de certificare/transfer al dovezii achitării timbrului în lanțul de distribuție. Mecanismul de rambursare a timbrului pentru bunuri exportate sau livrate intracomunitar propunerea legislativă nu conține un mecanism de rambursare sau exceptare pentru bunurile exportate ori livrate intracomunitar. Aceasta lacună generează o sarcină financiară pentru fluxurile cross-border și un risc de conflict cu art. 34 TFUE privind libera circulație a mărfurilor, în condițiile în care timbrul ar fi achitat pentru bunuri care nu sunt consumate pe piața română. solicităm introducerea unui articol nou sau a unui alineat distinct în art. 1³, care să reglementeze un mecanism de rambursare cu sarcina probatorie proporțională (factura intracomunitară, CMR, declarație vamală). Documentarea electronică a obligației de calcul al timbrului Art. 1⁵ din propunerea legislativă reproduce obligația de documentare pe 5 ani fără nicio clarificare privind forma electronică admisă. La volumele operaționale ale unui marketplace, arhivarea individuală a unui document justificativ per tranzacție este în practică imposibil de realizat și ar impune dezvoltarea unei infrastructuri dedicate de stocare fără corespondent în retail-ul fizic. Această sarcină administrativă constituie o formă de discriminare indirectă a comerțului electronic față de canalele de vânzare tradiționale, fără o justificare obiectivă raportată la natura sau scopul timbrului cultural. solicităm completarea art. 1⁵ cu o teză explicită prin care să se clarifice că documentarea poate lua forma înregistrărilor electronice din sistemul informatic al unității plătitoare, fără a fi necesară arhivarea unui document individual per tranzacție. Mecanism de regularizare a timbrului în cazul retururilor propunerea legislativă reglementează termenele de virare a timbrului (art. 2) dar nu acoperă ipoteza returnării bunurilor culturale în exercitarea dreptului legal de retragere prevăzut de OUG nr. 34/2014. În practică, timbrul virat nu se recuperează automat, deși vânzarea finală nu s-a produs, ceea ce generează o suprasarcină specifică fluxurilor de e-commerce. solicităm introducerea unui alineat nou la art. 2, care să reglementeze un mecanism de regularizare prin deducere din viramentul lunii în care returul este înregistrat, calibrat pe circuitul simplificat din propunerea legislativă propusă, anume protocolul direct beneficiar–unitate plătitoare. Timbrul muzical trebuie aplicat doar pentru biletele și abonamentele efectiv vândute propunerea legislativă prevede aplicarea timbrului muzical în cuantum de 2 lei pentru fiecare bilet la spectacole sau concerte, inclusiv biletele de o zi în cadrul festivalurilor, și de 5 lei pentru fiecare abonament la festivaluri. Pentru evitarea unor interpretări neunitare, este necesar ca obligația să fie raportată exclusiv la biletele și abonamentele efectiv vândute sau încasate. În lipsa unei clarificări, există riscul ca timbrul să fie calculat asupra unor bilete nevândute, invitații, rezervări nevalorificate sau capacității totale a evenimentului, ceea ce ar genera o sarcină disproporționată pentru organizatori. propunem precizarea faptului că timbrul muzical se datorează exclusiv pentru biletele și abonamentele efectiv vândute sau încasate, fără aplicarea acestuia asupra invitațiilor, rezervărilor nevalorificate, biletelor anulate ori capacității maxime a evenimentului. Este necesar un mecanism de regularizare pentru biletele returnate sau evenimentele anulate în cazul evenimentelor culturale, pot apărea situații în care biletele sunt returnate, abonamentele sunt anulate sau evenimentele nu mai au loc. În aceste cazuri, obligația de plată a timbrului trebuie corelată cu venitul efectiv realizat de organizator. Fără un mecanism de regularizare, operatorii ar putea ajunge să datoreze timbru pentru sume pe care nu le-au încasat definitiv sau pe care le-au restituit consumatorilor. propunem ca pentru biletele sau abonamentele returnate, anulate ori aferente unor evenimente anulate, contravaloarea timbrului cultural să se regularizează potrivit normelor metodologice, astfel încât obligația finală de plată să reflecte exclusiv sumele efectiv încasate. Penalitățile nu trebuie actualizate suplimentar cu indicele de inflație propunerea instituie o penalitate de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere în cazul nevirării sumelor datorate. Întrucât penalitatea este deja stabilită procentual, actualizarea suplimentară cu indicele de inflație ar conduce la o dublă majorare a obligației accesorii. Această cumulare poate deveni excesivă, în special pentru operatorii care organizează evenimente sezoniere sau punctuale, unde fluxurile de numerar sunt dependente de vânzarea efectivă a biletelor. propunem ca penalitățile datorate pentru întârzierea la virarea sumelor reprezentând timbrul cultural să nu se actualizeze cu indicele de inflație în cazul în care acestea sunt stabilite procentual prin raportare la suma datorată. Valoarea penalităților trebuie plafonată la nivelul debitului principal pentru respectarea principiului proporționalității, penalitățile nu ar trebui să poată depăși valoarea debitului principal restant. În caz contrar, obligațiile accesorii pot deveni mai împovărătoare decât obligația principală. plafonarea nu elimină caracterul sancționator al penalității, dar previne acumularea unor costuri excesive, mai ales în situațiile în care întârzierile sunt generate de dificultăți administrative sau de regularizare. propunem ca valoarea totală a penalităților datorate pentru întârzierea la virarea sumelor reprezentând timbrul cultural să nu poată depăși valoarea debitului principal restant. Inițiatorii folosesc în variație liberă sintagmele „persoană juridică” și „persoană juridică de drept public sau privat”, fiind necesară opțiunea unitară pentru o variantă sau alta. Exprimări de tipul „reprezentare scenică a operelor clasice sau contemporane” sunt confuzante și impredictibile (născând potențiala întrebare dacă operele moderne sunt exceptate), atâta timp cât singurul criteriu introdus în propunerea legislativă e dacă opera e purtătoare de drepturi sau le generează ori dacă opera a intrat în domeniul public (nu constituie atributul legiferării de a determina caracterul clasic sau contemporan al unei opere, formulări de genul celor din propunerea legislativă îl fac pe Ion Călugăru și Bertolt Brecht – a căror protecție a drepturilor încetează în 2026 – autori de „opere clasice” prin efectul legii, în timp ce Ghepardul lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa e „operă contemporană” pe motiv că autorul a decedat un an mai târziu); de asemenea, formulările de la articolul 13 alin. (1), definind plătitorii pentru timbrul cărții, este confuz și impredictibil în ceea ce privește o categorie majoră de comercianți de carte, și anume anticarii. Nu rezultă din redactarea alineatului cum poate determina un anticar dacă, pentru o carte apărută înainte de intrarea în vigoare a Legii 35/1994, a fost plătit un timbru al cărții sau nu sau cum poate determina autoritatea că un anume exemplar nu are regim de revânzare și, deci, se datorează timbru. Același lucru e valabil, de altfel, pentru întreaga piață second-hand de bunuri culturale de serie (altele decât arta vizuală cu caracter de unicat) mai vechi de 1994, pentru care este imposibilă determinarea plății inițiale a timbrului, conducând potențial la plata multiplă a timbrului pentru același exemplar, în detrimentul consumatorilor; din punct de vedere al tehnicii legislative, toate noile articole, marcate cu indice, care urmează unuia din textul de bază trebuie să facă obiectul unei singure noi introduceri („După articolul X se introduc Z noi articole, art. X1-Xn, cu următorul cuprins:”), având în vedere că nu se poate completa un text încă inexistent; II. Propuneri de modificare:

30. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.266/2008 farmaciei (b360/4.06.2026)

Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă (b360/4.06.2026, inițiator senator Cseke Attila-Zoltan – UDMR) are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 266/2008 a farmaciei, în sensul digitalizării procedurii de autorizare a farmaciilor comunitare și a drogheriilor.

Concluzii

În ședința din 9 iunie 2026, Comisia C5 a analizat 30 proiecte de acte normative, formulând 22 avize favorabile, 1 aviz favorabil cu observații și 7 avize nefavorabile.

Motivarea avizelor nefavorabile (b312, b314, b317, b324, b327, b328, b343) și observațiile formulate (b347) sunt redate integral mai sus.

Din partea Fundației Naționale pentru Tineret a participat la ședință Georgiana LICĂ.

Proiectele de aviz ale comisiei au fost supuse aprobării Plenului CES (10.06.2026).