Ședința C8 (29.06.2026): Proiecte din domeniile fiscalitate, educație, digitalizare, muncă, economie, protecție socială, justiție, administrație publică

Comisia pentru drepturi și libertăți ale organizațiilor societății civile (C8) din cadrul Consiliului Economic și Social (CES) s-a reunit în ședință luni, 29 iunie 2026, pentru a discuta și aviza o serie de proiecte de acte normative. Ședința a avut loc online.

Ordinea de zi propusă

Comisia a avut în atenție elaborarea proiectelor de aviz la următoarele proiecte de acte normative:

Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr.198/2023 (b385/16.06.2026) (termen de avizare: 6.07.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD
Propunere legislativă pentru finanțarea și implementarea sistemului informatic de gestionare a situației școlare (Catalogul Electronic) în învățământul preuniversitar (b391/17.06.2026) (termen de avizare: 6.07.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD, PNL, UDMR, AUR, UPR, PACE, neafiliați
Propunere legislativă pentru modificarea alin.(1) al art.147 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii (b395/17.06.2026) (termen de avizare: 6.07.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD, USR, UDMR, PNL, minorități
Propunere legislativă pentru compensarea financiară a consumatorilor de credit prejudiciați ca urmare a unor practici anticoncurențiale (b399/17.06.2026) (termen de avizare: 6.07.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD, minorități
Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României (b378/15.06.2026) (termen de avizare: 8.07.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social (b379/15.06.2026) (termen de avizare: 8.07.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD, AUR, PNL
Propunere legislativă privind anularea unor obligații de plată reprezentând taxe judiciare de timbru stabilite în cauze având ca obiect imobile care au aparținut cultelor religioase recunoscute din România (b380/15.06.2026) (termen de avizare: 8.07.2026) – Inițiatori: deputați UDMR, USR, PNL, PSD, minorități
Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (b381/15.06.2026) (termen de avizare: 8.07.2026) – Inițiatori: deputați SOS RO
Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal (b382/15.06.2026) (termen de avizare: 8.07.2026) – Inițiatori: deputați USR, PNL, PSD, neafiliați, minorități
Comisia pentru administraţie publică şi ordine publică (C9) – proiect de aviz favorabil Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.51/1991 privind securitatea națională a României (b393/17.06.2026) (termen de avizare: 8.07.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD, PNL, SOS RO, USR, AUR
Propunere legislativă privind suveranitatea alimentară prin infrastructură agroalimentară regională și lanțuri de valorificare corecte, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (b394/17.06.2026) (termen de avizare: 8.07.2026) – Inițiator: Simona-Elena MACOVEI ILIE – deputat SOS RO
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (b396/17.06.2026) (termen de avizare: 8.07.2026) – Inițiator: Gheorghe VELA – senator POT
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.215/2016 privind ceremoniile oficiale (b397/17.06.2026) (termen de avizare: 8.07.2026) – Inițiator: Gheorghe VELA – senator POT
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale (b398/17.06.2026) (termen de avizare: 8.07.2026) – Inițiatori: deputați SOS RO
Propunere legislativă pentru modificarea art.70 alin.(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice (b403/19.06.2026) (termen de avizare: 8.07.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
Propunere legislativă pentru instituirea zilei de 17 mai ca Ziua Studențimii Române (b404/19.06.2026) (termen de avizare: 8.07.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informații (plx495/24.06.2026) (termen de avizare: 9.07.2026) – Inițiator: Simona-Elena MACOVEI ILIE – deputat SOS RO

Ce a decis Comisia:

1. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr.198/2023 (b385/16.06.2026)

Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă (b385/16.06.2026), inițiată de senatorii și deputații PSD Daniel-Cătălin Zamfir, Alexandra Presură, Bogdan Trif, Laurențiu Adrian Neculaescu și alții, are ca obiect modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, în scopul instituirii obligativității purtării unei uniforme școlare unice în învățământul preuniversitar de stat.

2. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru finanțarea și implementarea sistemului informatic de gestionare a situației școlare (Catalogul Electronic) în învățământul preuniversitar (b391/17.06.2026)

Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă (b391/17.06.2026), inițiată de senatoarea PSD Carmen Orban împreună cu un grup de parlamentari, are ca obiect finanțarea și implementarea sistemului informatic de gestionare a situației școlare (Catalogul Electronic) în învățământul preuniversitar, instituind obligativitatea implementării, utilizării și menținerii catalogului electronic în toate unitățile de învățământ preuniversitar de stat și particular, ca parte integrantă a „Sistemului integrat de management al școlarității”.

3. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea alin.(1) al art.147 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii (b395/17.06.2026)

Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă (b395/17.06.2026), inițiată de deputatul Szabó Ödön (UDMR) împreună cu alți parlamentari, are ca obiect modificarea alin.(1) al art.147 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, republicată, în vederea acordării unui concediu de odihnă suplimentar părinților monoparentali.

4. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru compensarea financiară a consumatorilor de credit prejudiciați ca urmare a unor practici anticoncurențiale (b399/17.06.2026)

Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă (b399/17.06.2026), înaintată în numele inițiatorilor de senatorul Daniel-Cătălin Zamfir (PSD), are ca obiect reglementarea unui mecanism de compensare financiară a consumatorilor de credit prejudiciați ca urmare a implementării unor practici anticoncurențiale ori a unor erori de calcul al dobânzilor, fiind solicitată procedura de urgență.

5. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României (b378/15.06.2026)

Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă (b378/15.06.2026), inițiată în numele inițiatorilor de deputatul Oana Murariu împreună cu alți parlamentari ai Grupului USR, are ca obiect completarea Legii nr.202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, în vederea instituirii obligației de anonimizare a datelor cu caracter personal anterior publicării.

6. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social (b379/15.06.2026)

Obiectul de reglementare: Obiectul: propunere legislativă (b379/15.06.2026), inițiată de un grup de deputați și senatori (inițiator principal deputat Mirela-Florența Matichescu, PSD), pentru modificarea Legii nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, republicată; scopul este garantarea la nivel de lege organică a reprezentării tineretului și a pensionarilor în Plenul CES.
Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: prin modificarile propuse la articolul 11 alineatul (2), prin cele două noi litere, literele c1) și c2), care impune câte un loc pentru organizațiile neguvernamentale de tineret sau pentru tineret și pentru asociațiilor sau federațiilor pensionarilor se face o discriminare fata de celelate organizații prevazute la lit c) care precizeaza ca cei 15 membri reprezentând societatea civilă, constituind partea societăţii civile, sunt numiţi prin decizie a prim-ministrului, la propunerea Ministerului Consultării Publice şi Dialogului Social în conformitate cu prevederile art. 12, din cadrul structurilor cooperatiste, profesiunilor liberale, organizaţiilor pentru protecţia consumatorilor, comunităţii ştiinţifice şi academice, organizaţiilor de agricultori, organizaţiilor de pensionari, organizaţiilor comunităţilor locale, asociaţiilor care reprezintă familia şi persoanele cu dizabilităţi şi al altor organizaţii neguvernamentale cu activităţi în domeniile de competenţă ale Consiliului Economic şi Social; În acest moment prevederea legală principală care stabilește componența reprezentanților organizațiilor neguvernamentale (ONG) în cadrul Consiliului Economic și Social (CES) este Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, cu modificările și completările ulterioare. Conform legii, reprezentanții societății civile nu sunt aleși la întâmplare, ci trebuie să provină din structuri asociative clar definite, inspirate din modelul Comitetului Economic și Social European (CESE): – Organizații ale drepturilor omului (inclusiv drepturile femeilor, tineretului și copiilor). – Organizații din domeniul sănătății și ale persoanelor cu dizabilități. – Organizații pentru servicii sociale și eradicarea sărăciei. – Organizații de mediu și dezvoltare rurală. – Asociații academice, profesionale și pentru protecția consumatorului – Organizații ale economiei sociale, structuri cooperatiste și reprezentanți ai profesiunilor liberale. – Organizații de tip „centre de resurse” pentru ONG-uri. Procedura de Selecție și Desemnare Coordonarea tehnică: Secretariatul General al Guvernului (SGG) coordonează procesul de selecție. Platforma de vot: Procesul electoral efectiv se desfășoară în mod transparent prin autoreglementare și vot digital, utilizând platforma electronică VotONG (dezvoltată în parteneriat cu sectorul asociativ). Organizațiile neguvernamentale înscrise își votează proprii reprezentanți, iar lista rezultată este transmisă Guvernului pentru emiterea deciziei oficiale de numire. Durata mandatului: Mandatul reprezentanților societății civile în Plenul CES este de 4 ani. Criteriile de eligibilitate stabilite prin Regulamentul Comisiei Electorale și implementate pe platforma oficială VotONG sunt împărțite în două categorii: criterii pentru organizațiile care doresc doar să voteze (electori) și criterii pentru organizațiile care își propun un candidat în Plenul CES. Criterii pentru a Candida (Pentru cele 15 locuri din Plen) Dacă o organizație dorește să propună o persoană care să devină membru deplin în CES, criteriile convenite sunt destul de stricte. Dosarul de candidatură trebuie să certifice atât capacitatea ONG-ului, cât și pe cea a specialistului propus: Criterii pentru Organizația Candidată: – Vechime extinsă: Organizația trebuie să aibă o vechime de minimum 5 ani de activitate juridică. – Relevanță sectorială: Scopul statutar și activitatea curentă trebuie să corespundă unuia dintre cele 8 domenii majore ale societății civile prevăzute de Legea nr. 248/2013 (de ex: drepturile omului, mediu, sănătate, economie socială etc.). – Transparență financiară: Să aibă depuse bilanțurile contabile la zi. – Susținere publică: Organizația trebuie să strângă un număr minim de susțineri (semnături electronice) de la alte ONG-uri deja validate ca electori în platformă. Criterii pentru Persoana Nominalizată (Viitorul Membru CES): – Experiență profesională: Să dețină o experiență de minimum 3-5 ani în domeniul pentru care candidează. – Capacitate juridică: Să aibă exercițiul deplin al drepturilor civile și să nu aibă antecedente penale (se solicită cazier judiciar). – Compatibilitate politică: Să nu dețină funcții de conducere într-un partid politic la momentul depunerii candidaturii. – Disponibilitate: Să își asume, printr-o declarație scrisă, timpul necesar participării la ședințele comisiilor de specialitate și ale Plenului CES. Propunerea legislativă B379/2026 pentru modificarea Legii nr. 248/2013 influențează direct alegerea reprezentanților societății civile prin rezervarea obligatorie a 2 locuri din cele 15 disponibile în Plenul CES pentru categorii sociale specifice. Această inițiativă, aflată în dezbatere la Senatul României, introduce modificări structurale majore în modul de alocare a mandatelor: 1. Rezervarea de locuri dedicate (Cote fixe) Modificarea propusă completează Articolul 11 alineatul (2) din lege prin introducerea a două noi litere (c¹ și c²), stabilind că: 1 loc obligatoriu trebuie să provină din rândul structurilor de tineret (asociații/federații din domeniul tineretului). 1 loc obligatoriu trebuie să provină din rândul asociațiilor sau federațiilor de pensionari (constituite în baza Legii nr. 502/2004). 2. Impactul asupra procesului de selecție În prezent, distribuția celor 15 mandate se face liber, prin votul general al tuturor ONG-urilor înscrise pe platforma VotONG, în funcție de numărul total de voturi obținute de candidați (indiferent de sub-domeniu). Prezenta propunere de lege va avea implicatii asupra mecanismului de alegere dupa cum urmează: – Segmentarea competiției: Procesul electoral va trebui configurat astfel încât să garanteze că, indiferent de votul global, primele locuri destinate tineretului și pensionarilor sunt blocate pentru acești reprezentanți. -Limitarea locurilor libere: Numărul locurilor supuse competiției generale deschise (pentru mediu, drepturile omului, sănătate etc.) scade efectiv de la 15 la 13, deoarece 2 mandate vor fi pre-alocate prin efectul legii. – Corectarea „incoerenței normative”: În expunerea de motive a proiectului se arată că, deși CES avizează acte normative cu impact masiv asupra tinerilor și pensionarilor, prezența lor nu era garantată prin textul legii organice, ci depinde exclusiv de conjunctura algoritmului de vot administrativ. Propunerea noastra este fundamentată pe următoarele argumente juridice și de oportunitate: 1. Încălcarea principiului autonomiei și autoreglementării societății civile – Mecanismul actual: Modul de alegere a celor 15 reprezentanți ai societății civile se bazează pe principiul democrației reprezentative interne, prin intermediul platformei transparente VotONG. Instituirea prin normă imperativă a unor cote de reprezentare predeterminate (rezervarea a 2 locuri din cele 15 alocate societății civile) restrânge nejustificat dreptul de autoreglementare și opțiunea de vot a structurilor asociative. – Efectul modificării: Instituirea unor cote fixe (rezervarea obligatorie a 2 locuri) prin lege organică reprezintă o imixtiune directă a politicului în mecanismele interne de autoreglementare ale sectorului neguvernamental. Modificarea propusă golește de conținut mecanismul electoral general, afectând direct egalitatea de șanse a organizațiilor care activează în celelalte arii de competență prevăzute la art. 11 alin. (2). 2. Generarea unui dezechilibru sectorial în rândul celor 8 domenii existente – Discriminare: Rezervarea de locuri pentru tineret și pensionari defavorizează direct celelalte domenii strategice stipulate de lege (ex. protecția mediului, drepturile persoanelor cu dizabilități, sănătate, drepturile omului). – Diminuarea locurilor: Reducerea numărului de locuri supuse competiției generale deschise (de la 15 la 13) va lăsa domenii întregi vitale fără o reprezentare reală în Plenul CES, afectând calitatea analizelor din comisii. 3. Confuzie conceptuală în definirea societății civile (Cazul asociațiilor de pensionari) – Dublă reprezentare: Drepturile și interesele economice sau sociale ale pensionarilor sunt deja reprezentate în mod tradițional la nivel național și în CES prin intermediul confederațiilor sindicale. Interesele socio-economice ale persoanelor vârstnice sunt subsumate, prin natura lor, sferelor de protecție socială reglementate în raporturile de muncă și post-muncă. – Natura juridică: Introducerea structurilor bazate exclusiv pe criterii de vârstă în detrimentul competențelor tehnice alterează conceptul de „al treilea pilon” (societatea civilă organizată profesional, asociații de mediu, profesii liberale). Includerea acestor criterii pur demografice (vârsta) în detrimentul criteriilor funcționale și sectoriale (protecția mediului, drepturile omului, economie socială) contravine jurisprudenței și standardelor europene stabilite de Comitetul Economic și Social European (CESE). 4. Deficiențe de tehnică legislativă (Legea nr. 24/2000) – Incoerență: Propunerea nu corelează modificarea locurilor blocate cu modificarea corespunzătoare a procedurilor generale de vot administrate prin Secretariatul General al Guvernului. – Lipsa de predictibilitate: Textul nu definește clar criteriile de reprezentativitate internă pentru federațiile de tineret și pensionari care ar urma să ocupe aceste locuri din oficiu, generând riscul unor blocaje juridice în procesul de validare. În concluzie aplicarea unor mecanisme rigide de tip cotă afectează ireversibil echilibrul, independența și reprezentativitatea tehnică a societății civile în Consiliul Economic și Social. Textul propus relevă si o serie de vulnerabilități majore în raport cu normele și principiile fundamentale ale Constitutiei. Motivele de neconstituționalitate, structurate pe textul legii fundamentale, sunt următoarele: I. Încălcarea principiului egalității în drepturi (Art. 16 din Constituție) – Tratament diferențiat nejustificat: Prin garantarea prin lege a 2 mandate pentru asociațiile de tineret și pensionari, textul instituie un privilegiu legal în favoarea unor categorii de ONG-uri pe criterii strict demografice (vârstă). – Discriminarea celorlalte sectoare: Această măsură discriminează în mod direct asociațiile care activează în celelalte sub-domenii la fel de importante prevăzute de Legea nr. 248/2013 (protecția mediului, drepturile persoanelor cu dizabilități, sănătate publică), ale căror șanse de a accede în Plen sunt diminuate matematic prin restrângerea locurilor disputate de la 15 la 13. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale a României (CCR), orice diferență de tratament juridic trebuie să fie obiectivă și justificată rațional, condiție neîndeplinită în speță. II. Încălcarea libertății de asociere și a autonomiei societății civile (Art. 40 din Constituție) – Imixtiunea statului în autoreglementare: Principiul constituțional al libertății de asociere include nu doar dreptul de a înființa o organizație, ci și autonomia de funcționare a formelor asociative în spațiul public. – Vicierea dreptului de vot: Obligarea structurilor neguvernamentale (prin intermediul platformei administrative VotONG) de a-și configura opțiunile electorale pentru a acomoda o rezervă fixă de mandate reprezintă o intruziune disproporționată a legislativului în dinamica democrației reprezentative din sectorul asociativ. III. Nerespectarea exigențelor calității legii (Art. 1 alin. (5) din Constituție) – Lipsa de claritate și previzibilitate: Principiul legalității și al securității raporturilor juridice impune ca actele normative să fie clare și previzibile. Propunerea B379/2026 nu reglementează standarde specifice pentru evaluarea caracterului reprezentativ al structurilor de tineret ori de pensionari beneficiare (de exemplu, un prag minim de membri sau acoperire națională). – Riscul arbitriului administrativ: Absența acestor criterii transferă sarcina stabilirii regulilor către Secretariatul General al Guvernului sau comisia electorală, lăsând loc arbitriului și generând impredictibilitate juridică, fapt ce contravine Art. 1 alin. (5) din Constituție. IV. Deturnarea rolului constituțional al CES (Art. 141 din Constituție) – Modificarea naturii instituției: Constituția României definește Consiliul Economic și Social drept „organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului în domeniile de specialitate”. Rațiunea existenței sale este una pur tehnică, de expertiză sectorială, și nu una de reprezentare proporțional-demografică a populației (atribuție specifică strict Parlamentului). – Diluarea expertizei: Transformarea parțială a pilonului societății civile dintr-un corp de specialiști tehnici într-o structură alocată pe bază de cote de vârstă afectează direct funcția de avizare de specialitate pe care CES trebuie să o îndeplinească.

7. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind anularea unor obligații de plată reprezentând taxe judiciare de timbru stabilite în cauze având ca obiect imobile care au aparținut cultelor religioase recunoscute din România (b380/15.06.2026)

Obiectul de reglementare: Obiectul: propunere legislativă (b380/15.06.2026), inițiată de un grup de deputați și senatori (inițiator principal deputat Szabó Ödön, UDMR), privind anularea unor obligații de plată reprezentând taxe judiciare de timbru stabilite în cauze având ca obiect imobile care au aparținut cultelor religioase recunoscute din România, preluate abuziv de statul român, de organizații cooperatiste sau de alte persoane juridice, cu sau fără titlu.

8. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (b381/15.06.2026)

Obiectul de reglementare: Obiectul: propunere legislativă (b381/15.06.2026), inițiată de un grup de deputați și senatori (inițiator principal deputat Țiu Mihai-Adrian, S.O.S. România), pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; scopul declarat este restabilirea unui drept fiscal anterior recunoscut contribuabililor care realizează venituri din pensii.

9. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal (b382/15.06.2026)

Obiectul de reglementare: Obiectul: propunerea legislativă cod b382/15.06.2026, inițiată de deputatul Brian Cristian (USR) împreună cu un grup de parlamentari, vizează completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, în scopul incriminării exprese și autonome a manipulării competițiilor sportive.
Aviz FAVORABIL, cu observația: pedepsirea faptei cu închisoarea de la 6 luni la 4 ani este disproporționată cu gravitatea faptei menționate.

10. Aviz favorabil pentru Comisia pentru administraţie publică şi ordine publică (C9) – proiect de aviz favorabil Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.51/1991 privind securitatea națională a României (b393/17.06.2026)

Obiectul de reglementare: Obiectul: propunerea legislativă cod b393/17.06.2026, inițiată de deputatul Eugen Bejinariu (PSD) împreună cu un grup de parlamentari, vizează modificarea și completarea Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, prin modificarea integrală a art. 11 referitor la beneficiarii legali cărora li se pot comunica informații din domeniul securității naționale.

11. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind suveranitatea alimentară prin infrastructură agroalimentară regională și lanțuri de valorificare corecte, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (b394/17.06.2026)

Obiectul de reglementare: Obiectul: propunerea legislativă cod b394/17.06.2026, inițiată de deputatul Simona Elena Macovei Ilie (S.O.S. România), privind suveranitatea alimentară prin infrastructură agroalimentară regională și lanțuri de valorificare corecte, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; legea instituie Programul național pentru infrastructura agroalimentară de colectare, depozitare, trasabilitate, valorificare și reducere a pierderilor post-recoltare, coordonat de MADR.

12. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (b396/17.06.2026)

Obiectul de reglementare: Obiectul: propunere legislativă (b396/17.06.2026), inițiată de senatorul Gheorghe Vela, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, având ca scop menținerea, după data de 31 august 2031, a posibilității emiterii cărții simple de identitate, ca document distinct de cartea electronică de identitate, utilizabil exclusiv pe teritoriul României și fără componentă electronică.
Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: prin emiterea cărții simple de identitate emise potrivit alin. (3¹) în care se înscrie în mod vizibil mențiunea „valabilă numai pe teritoriul României” se aduce o incalcare a dreptului la liberă circulaţie, în ţară şi în străinătate care este este garantat de art. 25 aliniatul (1) din Constitutia Romaniei; propunerea legislativă creează un regim paralel al documentelor de identitate, cu menținerea pe termen nelimitat a cărții simple de identitate, deși procesul de introducere a cărții electronice urmărește obiective asumate de digitalizare, interoperabilitate și creștere a securității documentelor la nivel național și european. Existența concomitentă a două regimuri permanente de identificare poate genera costuri administrative suplimentare pentru autoritățile publice, dificultăți în dezvoltarea serviciilor publice digitale și întârzieri în procesul de transformare digitală a administrației; a fost realizată o întreagă infrastructură bazată pe identificarea cu ajutorul cărții electronice de identitate, iar aceasta a beneficiat de o investiție substanțială care nu trebuie risipită.

13. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.215/2016 privind ceremoniile oficiale (b397/17.06.2026)

Obiectul de reglementare: Obiectul: propunere legislativă (b397/17.06.2026), inițiată de senatorul Gheorghe Vela, pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale, având ca scop clarificarea regulilor aplicabile ceremoniilor oficiale organizate la nivel local, județean și interjudețean, în special instituirea obligației de a invita senatorii și deputații aleși în circumscripția în care se desfășoară ceremonia.
Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: modificările propuse introduc obligații procedurale suplimentare privind organizarea ceremoniilor oficiale, fără a demonstra existența unei disfuncționalități sistemice care să justifice intervenția legislativă; reglementarea detaliată a listei invitaților, a termenelor, conținutului invitațiilor și a confirmării participării limitează flexibilitatea autorităților organizatoare și conduce la o birocratizare excesivă a unor activități cu caracter protocolar.

14. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale (b398/17.06.2026)

Obiectul de reglementare: Obiectul: propunere legislativă (b398/17.06.2026), inițiată de deputații Simona-Elena Macovei Ilie și Ana-Marcela Baș (Grupul parlamentar S.O.S. România), pentru modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, având ca scop consolidarea cadrului juridic aplicabil formelor grave, organizate, disimulate și sofisticate de fraudă fiscală, cu caracter de lege organică.
Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: deși combaterea fraudei fiscale grave reprezintă un obiectiv legitim, proiectul introduce definiții ample și insuficient delimitate, precum „mecanism fraudulos organizat”, „persoană interpusă” și „operațiuni lipsite de justificare economică reală”, care pot genera interpretări neunitare și pot extinde în mod impredictibil sfera răspunderii penale. În materie penală, normele trebuie să fie clare, precise și previzibile, iar simpla includere a unor excluderi pentru erori administrative sau tehnice nu elimină riscul încadrării unor operațiuni economice legitime în noile concepte; propunerea legislativă cumulează agravarea pedepselor, restrângerea mecanismelor asociate acoperirii prejudiciului, extinderea măsurilor asigurătorii și posibila interdicție de participare la achiziții publice, fără o analiză de impact care să demonstreze necesitatea și proporționalitatea intervenției; modificarea amplă a unui cadru legislativ revizuit recent riscă să afecteze securitatea juridică și activitatea operatorilor economici, fiind necesară o fundamentare mai solidă și o delimitare mult mai riguroasă a situațiilor vizate; propunerea este neclară și poate lăsa loc de interpretări sau poate conduce la abuzuri din partea organelor de control. În plus, există suficiente reglementări atât în legislația fiscală cât și în cea penală care condamnă comportamentele de natură a produce prejudicii de natură economică.

15. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea art.70 alin.(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice (b403/19.06.2026)

Obiectul de reglementare: Obiectul: propunere legislativă (b403/19.06.2026), inițiată de deputații Andra Claudia Constantinescu și Dumitrina Mitrea, pentru modificarea art.70 alin.(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, în vederea instituirii obligației de purtare a căștii de protecție de către toți conducătorii de trotinete electrice, indiferent de vârstă.
Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: apreciem preocuparea inițiatorilor propunerii legislative pentru siguranța participanților la trafic. Cu toate acestea, considerăm că propunerea, în forma actuală, este disproporționată față de obiectivul urmărit și riscă să producă efecte contrare, în special asupra serviciilor de micromobilitate operate în sistem de sharing (închiriere); obligativitatea căștii descurajează utilizarea transportului verde: experiența altor state a arătat că obligația purtării căștii în toate circumstanțele descurajează substanțial utilizarea mijloacelor de transport alternative ecologice. Utilizatorii frecvenți pot avea întotdeauna o cască la îndemână, însă utilizatorii ocazionali (cei care aleg trotineta electrică pentru a evita traficul aglomerat sau un mijloc de transport supraaglomerat) vor fi descurajați să folosească aceste mijloace de transport verzi. Deși căștile de protecție sunt importante, credem că există modalități mai eficiente de a promova siguranța utilizatorilor, decât instituirea unei obligații generale. Acestea pot proteja într-o mai mică sau mai mare măsură în caz de accident, dar de o importanță egală sau mai mare este prevenirea accidentelor. Nivelul reducerii riscului de accidente în care ar putea fi implicați utilizatorii de trotinete electrice este influențat de atenția șoferilor în trafic și de calitatea carosabilului; măsura ar afecta în principal serviciile de trotinete electrice în sistem de închiriere, fără a conduce la o reducere reală a riscurilor din trafic. În practică, aceasta ar determina o migrare a utilizatorilor către trotinete private sau alte alternative de transport, asupra cărora autoritățile și operatorii au un control considerabil mai redus; propunerea legislativă creează o asimetrie nejustificată față de biciclete și ignoră contextul european: propunerea legislativă modifică exclusiv regimul trotinetelor electrice, fără a interveni asupra bicicletelor, inclusiv a celor electrice. Această diferențiere nu este susținută de date privind riscul relativ al acestor vehicule; datele prezentate de-a lungul timpului de către autorități arată că numărul accidentelor cu biciclete poate fi mai mare decât cel cu trotinete, tocmai pentru că numărul bicicletelor în circulație este semnificativ mai ridicat. O bicicletă care circulă la viteză mare nu este mai puțin periculoasă decât o trotinetă electrică. Dacă siguranța rutieră justifică într-adevăr o măsură atât de extremă precum obligativitatea generală a purtării căștii, această regulă ar trebui să se aplice uniform tuturor vehiculelor cu caracteristici similare de risc (biciclete, trotinete, biciclete electrice, trotinete electrice) și nu selectiv, unei singure categorii; în plus, la nivelul Uniunii Europene nu există o obligație generală privind purtarea căștii pentru toți utilizatorii de trotinete electrice, reglementarea fiind lăsată la latitudinea statelor membre. În majoritatea statelor membre, purtarea căștii este recomandată pentru adulți, iar obligativitatea este prevăzută doar pentru minori sau în anumite situații specifice. Politicile europene privind mobilitatea urbană promovează dezvoltarea serviciilor de micromobilitate ca alternativă la utilizarea autoturismului și ca element complementar transportului public, în special pentru conexiunile de tip „first mile – last mile”; propunerea legislativă interferează cu un proces legislativ mai amplu, deja în desfășurare: subliniem că, la nivelul Parlamentului, există deja un grup de lucru dedicat modificărilor legislative privind micromobilitatea, în cadrul căruia aceste chestiuni au fost dezbătute în mod structurat. Există un proiect de lege aflat în avizare parlamentară care abordează cadrul de reglementare al trotinetelor electrice în mod cuprinzător. Adoptarea unui proiect separat și parțial, vizând un singur aspect izolat, riscă să creeze incoerențe legislative și să prejudicieze procesul de reglementare integrat deja în curs. Recomandăm ca orice dezbatere cu privire la circulația mijloacelor de micro-mobilitate să aibă loc în cadrul procesului legislativ mai amplu dedicat acestui subiect, unde poate fi tratată în contextul corect și cu toate corelațiile necesare; obligativitatea căștii creează obstacole semnificative pentru funcționarea sistemelor de închiriat trotinete electrice: trotinetele electrice operate în sistem de închiriere funcționează pe principiul accesibilității spontane, utilizatorul urcându-se fără planificare prealabilă, adesea ca alternativă de ultimă instanță la un alt mijloc de transport. Impunerea obligativității căștii omologate și fixate corespunzător elimină practic această caracteristică definitorie a serviciului; Operatorii de trotinete nu pot asigura în mod practic câte o cască igienizată și omologată la fiecare vehicul din flotă, cu atât mai mult în contextul unor flote de mii de trotinete distribuite în spațiul urban, unde sunt expuse la un nivel ridicat de vandalism. Experiența din alte jurisdicții care au introdus obligativitatea căștii confirmă că utilizarea scade dramatic după adoptarea unor astfel de măsuri, amenințând viabilitatea economică a serviciilor de închiriere; în forma actuală, propunerea legislativă creează un nivel ridicat de incertitudine pentru operatorii de servicii de închiriere și riscă să genereze dificultăți operaționale și costuri suplimentare semnificative pentru operatori, afectând funcționarea serviciilor de micromobilitate, fără a demonstra că măsura va conduce la o îmbunătățire proporțională a siguranței rutiere; consecința practică este că serviciile de închiriere trotinete electrice vor fi eliminate, iar utilizatorii vor migra spre trotinete private, vehicule care nu sunt supuse limitărilor tehnice de viteză, programelor de mentenanță obligatorie, zonelor de viteză redusă (geofencing) sau campaniilor de educare a utilizatorilor implementate de operatori de trotinete; datele operaționale disponibile nu justifică o măsură restrictivă de această amploare: datele operaționale la nivelul industriei indică faptul că incidentele grave sunt rare în raport cu volumele foarte ridicate de utilizare a trotinetelor în sistem de sharing (închiriere). Spre exemplu, în România, în perioada 2021-2025 au fost înregistrate 29 de cazuri de vătămare gravă asociate utilizării trotinetelor în sistem de sharing Bolt, în contextul a milioane de kilometri parcurși de utilizatori. Aceste cifre reflectă faptul că sistemele de sharing sunt, prin natura lor, mai sigure decât utilizarea trotinetelor private, datorită măsurilor de siguranță implementate de operatori; operatorii de micromobilitate implementează o serie de măsuri active de prevenție a accidentelor, care nu sunt disponibile în cazul trotinetelor private: reducerea automată a vitezei pe timp de noapte avertismente educaționale în aplicație înainte de fiecare cursă zone de viteză redusă prin geofencing în proximitatea zonelor aglomerate funcționalități suplimentare de vizibilitate campanii de conștientizare și alte măsuri preventive desfășurate în parteneriat cu autoritățile locale Aceste date și măsuri susțin că prioritatea în materie de siguranță ar trebui să fie consolidarea educației rutiere și a infrastructurii, nu restricțiile de acces care penalizează tocmai segmentul cel mai sigur și mai monitorizat al utilizatorilor de trotinete electrice. siguranța rutieră se poate îmbunătăți prin mijloace mai eficiente și proporționale În vederea asigurării și îmbunătățirii siguranței rutiere, sunt necesare măsuri cu impact direct și sustenabil: educație rutieră în școli, incluzând module dedicate utilizării responsabile a trotinetelor și bicicletelor, în continuarea proiectelor educaționale deja desfășurate de operatori în colaborare cu Brigada Rutieră și autoritățile locale; îmbunătățirea infrastructurii (piste dedicate, separarea fluxurilor de trafic, semnalizare adecvată) care reduce riscul accidentelor la sursă, indiferent de echipamentul de protecție purtat; consolidarea campaniilor de informare și conștientizare, realizate în parteneriat între autorități, operatori și organizații din domeniul siguranței rutiere; aplicarea eficientă a legislației existente privind regulile de circulație aplicabile trotinetelor electrice; cerințe diferențiate pentru vehiculele care depășesc limitele legale de viteză, acestea reprezentând o categorie distinctă de risc față de trotinetele electrice standard utilizate în sharing; realizarea unei evaluări de impact privind efectele măsurii asupra serviciilor de micromobilitate, asupra operatorilor economici și asupra mobilității urbane, înainte de intrarea în vigoare a oricărei obligații suplimentare; menținerea obligativității purtării căștii pentru minorii sub 16 ani și păstrarea acesteia ca recomandare fermă pentru utilizatorii adulți, ceea ce reprezintă o abordare mai echilibrată și proporțională.

16. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru instituirea zilei de 17 mai ca Ziua Studențimii Române (b404/19.06.2026)

Obiectul de reglementare: Obiectul: propunere legislativă (b404/19.06.2026), inițiată de senatorul Marius-Valentin Roman (AUR), pentru instituirea zilei de 17 mai ca Ziua Studențimii Române, în semn de recunoaștere a contribuției studenților la afirmarea valorilor naționale, apărarea libertății și consolidarea democrației în România.
Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: inițiativa contribuie la proliferarea zilelor naționale și comemorative instituite prin lege, fără a demonstra existența unei necesități sociale sau juridice care să justifice consacrarea unei noi sărbători naționale. Obiectivele urmărite pot fi realizate prin mecanismele instituționale și educaționale deja existente, fără a fi necesară instituirea unei noi zile naționale. Totodată, alegerea datei de 17 mai, asociată unui eveniment istoric cu puternică încărcătură politică și interpretări diferite în spațiul public, poate limita caracterul incluziv al unei zile dedicate tuturor studenților din România și riscă să asocieze statutul de student cu un eveniment politic, diminuând, de fapt, importanța calității de student; nu este necesară adoptarea unui act normativ în acest sens, acțiuni de tipul celor prezentate în propunerea legislativă pot fi organizate și la acest moment neexistând o îngrădire; în primul rând, propunerea legislativă nu rezultă dintr-un proces real de consultare cu organizațiile reprezentative ale studenților, universitățile, societatea civilă, organizațiile de tineret sau comunitățile direct vizate. O zi dedicată studențimii nu ar trebui instituită fără participarea studenților și fără o dezbatere publică reală asupra semnificației, datei și conținutului acestei comemorări. În lipsa acestei consultări, inițiativa riscă să producă o formă de reprezentare simbolică de sus în jos, în care studenții sunt invocați, dar nu sunt implicați; În al doilea rând, alegerea datei de 17 mai este insuficient fundamentată și excesiv legată de o interpretare politică particulară a Fenomenului Piața Universității. Expunerea de motive acordă o pondere dominantă acestui episod și unor figuri sau discursuri asociate lui, în timp ce istoria mișcărilor studențești este mult mai largă, plurală și complexă. O lege cu caracter național trebuie să evite capturarea memoriei colective într-o cheie partizană sau ideologică și să asigure o reprezentare echilibrată a contribuției studenților la democrație, drepturi fundamentale, educație, libertate academică și participare civică.

17. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informații (plx495/24.06.2026)

Obiectul de reglementare: Obiectul: propunere legislativă (plx495/24.06.2026), inițiată de deputatul Simona-Elena Macovei Ilie (S.O.S. România), pentru modificarea și completarea Legii nr.14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, în vederea consacrării exprese a principiului conducerii civile a instituției, prin instituirea obligației ca funcția de director să fie exercitată de o persoană civilă, numită de Parlament la propunerea Președintelui României; Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, iar Senatul Cameră decizională.

Concluzii

În ședința din 29 iunie 2026, Comisia C8 a analizat 17 proiecte de acte normative, formulând 10 avize favorabile, 1 aviz favorabil cu observații și 6 avize nefavorabile.

Motivarea avizelor nefavorabile (b379, b396, b397, b398, b403, b404) și observațiile formulate (b382) sunt redate integral mai sus.

Din partea Fundației Naționale pentru Tineret a participat la ședință Bogdan-Petru CRIȘAN.

Proiectele de aviz ale comisiei au fost supuse aprobării Plenului CES (01.07.2026).