Ședința C5 (30.06.2026): Proiecte din domeniile fiscalitate, educație, digitalizare, muncă, economie, protecție socială, justiție, administrație publică

Comisia pentru educație, tineret, sport, cercetare, formare profesională și cultură (C5) din cadrul Consiliului Economic și Social (CES) s-a reunit în ședință marți, 30 iunie 2026, pentru a discuta și aviza o serie de proiecte de acte normative. Ședința a avut loc online.

Ordinea de zi propusă

Comisia a avut în atenție elaborarea proiectelor de aviz la următoarele proiecte de acte normative:

  1. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr.198/2023 (b385/16.06.2026) (termen de avizare: 6.07.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD
  2. Propunere legislativă pentru finanțarea și implementarea sistemului informatic de gestionare a situației școlare (Catalogul Electronic) în învățământul preuniversitar (b391/17.06.2026) (termen de avizare: 6.07.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD, PNL, UDMR, AUR, UPR, PACE, neafiliați
  3. Propunere legislativă pentru modificarea alin.(1) al art.147 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii (b395/17.06.2026) (termen de avizare: 6.07.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD, USR, UDMR, PNL, minorități
  4. Propunere legislativă pentru compensarea financiară a consumatorilor de credit prejudiciați ca urmare a unor practici anticoncurențiale (b399/17.06.2026) (termen de avizare: 6.07.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD, minorități
  5. Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României (b378/15.06.2026) (termen de avizare: 8.07.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  6. Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social (b379/15.06.2026) (termen de avizare: 8.07.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD, AUR, PNL
  7. Propunere legislativă privind anularea unor obligații de plată reprezentând taxe judiciare de timbru stabilite în cauze având ca obiect imobile care au aparținut cultelor religioase recunoscute din România (b380/15.06.2026) (termen de avizare: 8.07.2026) – Inițiatori: deputați UDMR, USR, PNL, PSD, minorități
  8. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (b381/15.06.2026) (termen de avizare: 8.07.2026) – Inițiatori: deputați SOS RO
  9. Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal (b382/15.06.2026) (termen de avizare: 8.07.2026) – Inițiatori: deputați USR, PNL, PSD, neafiliați, minorități
  10. Comisia pentru administraţie publică şi ordine publică (C9) – proiect de aviz favorabil Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.51/1991 privind securitatea națională a României (b393/17.06.2026) (termen de avizare: 8.07.2026) – Inițiatori: senatori și deputați PSD, PNL, SOS RO, USR, AUR
  11. Propunere legislativă privind suveranitatea alimentară prin infrastructură agroalimentară regională și lanțuri de valorificare corecte, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (b394/17.06.2026) (termen de avizare: 8.07.2026) – Inițiator: Simona-Elena MACOVEI ILIE – deputat SOS RO
  12. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (b396/17.06.2026) (termen de avizare: 8.07.2026) – Inițiator: Gheorghe VELA – senator POT
  13. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.215/2016 privind ceremoniile oficiale (b397/17.06.2026) (termen de avizare: 8.07.2026) – Inițiator: Gheorghe VELA – senator POT
  14. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale (b398/17.06.2026) (termen de avizare: 8.07.2026) – Inițiatori: deputați SOS RO
  15. Propunere legislativă pentru modificarea art.70 alin.(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice (b403/19.06.2026) (termen de avizare: 8.07.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
  16. Propunere legislativă pentru instituirea zilei de 17 mai ca Ziua Studențimii Române (b404/19.06.2026) (termen de avizare: 8.07.2026) – Inițiatori: senatori și deputați AUR
  17. Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informații (plx495/24.06.2026) (termen de avizare: 9.07.2026) – Inițiator: Simona-Elena MACOVEI ILIE – deputat SOS RO

Ce a decis Comisia:

1. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr.198/2023 (b385/16.06.2026)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă (b385/16.06.2026), inițiată de senatorii și deputații PSD Daniel-Cătălin Zamfir, Alexandra Presură, Bogdan Trif, Laurențiu Adrian Neculaescu și alții, are ca obiect modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, în scopul instituirii obligativității purtării unei uniforme școlare unice în învățământul preuniversitar de stat.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: Într-un sistem care se confruntă de ani de zile cu abandonul școlar, inechitatea, lipsa sprijinului real pentru elevii vulnerabili și, cel mai recent, cu efectele măsurilor de austeritate, decidenții par să fi găsit răspunsul: uniforma obligatorie. Cu o încredere aproape înduioșătoare în puterea textilelor, ni se propune ca școala românească să fie reparată începând cu vestimentația. Inițiatorii susțin că uniforma ar reduce diferențele sociale dintre elevi și ar combate bullying-ul bazat pe statutul financiar al familiei. Problema este reală, însă soluția este comodă. Diferențele sociale nu dispar când elevii poartă aceeași culoare la bluză. Ele se mută în telefon, în încălțăminte, în ghiozdan, în vacanțele afișate online, în banii de buzunar, în felul în care un copil vorbește despre ce are acasă și în felul în care ceilalți îl privesc. Tocmai de aceea, dacă vrem să rezolvăm o problemă atât de profundă în comunitățile școlare, trebuie să pornim de la sursă. Mentalitatea, preconcepțiile sau stereotipurile cu care elevii vin de acasă pot alimenta comportamente de excludere și pot transforma diferențele materiale în motive de umilire. Unii elevi pot ajunge să privească de sus restul colegilor nu pentru că poartă anumite haine, ci pentru că au interiorizat, voluntar sau involuntar, o scară de valori în care bunurile materiale devin criterii de superioritate. Dacă un copil îi vede pe adulții din jurul său prioritizând statutul, aparențele și lucrurile deținute, există șanse considerabile ca și el să reproducă aceeași perspectivă în relațiile cu ceilalți. Să credem că stigmatizarea socială stă prinsă într-un hanorac de firmă și pleacă din școală odată cu el este o înțelegere limitată a fenomenului. Bullying-ul nu apare pentru că elevii au haine diferite – apare acolo unde școala nu are mecanisme reale de prevenție, unde consilierea rămâne insuficientă, unde profesorii nu sunt sprijiniți să gestioneze conflicte, iar elevii nu simt că pot vorbi în siguranță despre ceea ce li se întâmplă. propunerea legislativă pornește de la ideea că elevii trebuie obligați să poarte aceeași ținută pentru a deveni mai disciplinați. Este o viziune veche, de pe vremea în care părinții noștri aveau numărul matricol cusut pe mânecă, iar deasupra fiecărei clase veghea portretul tovarășului. Rolul școlii este să formeze tineri capabili să gândească, să se exprime și să își asume propria identitate. Decența vestimentară este un aspect ce își are locul în regulamentele școlare, însă obligativitatea uniformei pentru toți elevii din România este cu totul altceva. La fel de discutabil este argumentul potrivit căruia uniforma ar întări sentimentul de apartenență. Apartenența nu se coase pe rever. Ea se construiește în timp, prin respect, prin încredere și printr-un climat școlar în care elevul simte că este ascultat. O comunitate școlară nu devine mai unită pentru că toți elevii poartă aceeași vestă. Mai mult decât atât, propunerea legislativă nu spune suficient de clar ce se întâmplă cu elevul care nu are uniformă, dacă acesta intră la ore, este trimis acasă sau va fi sancționat. cea mai mare problemă rămâne însă alta: prioritizarea. În contextul efectelor Legii nr. 141/2025, când elevii resimt direct diminuarea unor forme de sprijin, pare cel puțin cinic să discutăm despre bani pentru uniforme înainte să discutăm despre bani pentru măsuri care chiar țin copiii în școală. Dacă există resurse, ele trebuie îndreptate către burse, consiliere, extinderea programului „Masă sănătoasă”, transport, infrastructură și alte forme de sprijin real. Un copil care primește o masă are o șansă mai mare să rămână în școală. Un copil care primește o uniformă are, cel mult, o fotografie mai ordonată la început de an. creșterea gradului de echitate, de egalitate și de incluziune în școlile din România nu se poate produce peste noapte. Aceasta necesită un efort colectiv, atât din partea autorităților, cât mai ales din partea părinților și elevilor. Uniformele pot aștepta, dar lipsa de sprijin financiar pentru acei elevi care au cu adevărat nevoie de ajutor, nu poate. Uniformele pot aștepta, dar realizarea unor reforme autentice care să nu fie măsuri erijate în reformă, nu poate. în același timp, școala ar trebui să fie un spațiu în care elevii sunt încurajați să fie creativi, să își exprime personalitatea și să se simtă parte dintr-o comunitate care le respectă individualitatea. Într-un sistem educațional în care accentul cade deja prea mult pe uniformizare, standardizare și conformare, introducerea uniformei obligatorii riscă să transmită elevilor încă un mesaj greșit: că diferențele trebuie ascunse, nu înțelese. De asemenea, orice discuție despre uniforme ignoră adesea aspecte concrete care țin de confortul și starea de bine a elevilor. O uniformă nepotrivită pentru sezon, realizată din materiale incomode, prea rigidă sau care nu ține cont de diversitatea corporală a elevilor poate afecta felul în care aceștia se simt pe parcursul zilei școlare. Un elev care se simte inconfortabil, expus sau constrâns va fi mai puțin atent, mai puțin prezent și mai puțin dispus să participe activ la ore. Prin urmare, Consiliul Național al Elevilor solicită respingerea propunerii legislative privind introducerea obligativității purtării uniformei școlare și redirecționarea efortului politic către măsuri care răspund nevoilor reale ale elevilor. Școala românească nu are nevoie de încă o reformă care arată bine în comunicat, dar care lasă de dorit în realitate. Căci educația, oricât ar încerca unii să ne convingă, nu se repară la croitorie.

2. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru finanțarea și implementarea sistemului informatic de gestionare a situației școlare (Catalogul Electronic) în învățământul preuniversitar (b391/17.06.2026)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă (b391/17.06.2026), inițiată de senatoarea PSD Carmen Orban împreună cu un grup de parlamentari, are ca obiect finanțarea și implementarea sistemului informatic de gestionare a situației școlare (Catalogul Electronic) în învățământul preuniversitar, instituind obligativitatea implementării, utilizării și menținerii catalogului electronic în toate unitățile de învățământ preuniversitar de stat și particular, ca parte integrantă a „Sistemului integrat de management al școlarității”.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: deși pare o propunere bună, deoarece generalizează utilizarea catalogului electronic la nivel național, lipsesc din proiect clarificarile necesare privind: – riscurile privind protectia datelor cu caracter personal (datele personale ale elevilor, situatia școlara, absente, evaluări); – nu sunt detaliate date privind nivelul de securitate minim obligatoriu pe care trebuie sa il asigure catalogul electronic, cine gestionează incidentele de securitate si a cui va fi responsbilitatea breșelor de date; – nu se precizează dacă MEC este pregătit atât tehnic cât și cu privire la resursa umană necesară și resursa financiară să gestioneze implementarea catalogului electronic; există câteva probleme care ar trebui să își găsească răspuns în proiectul de lege, nu în vreo metodologie ulterioara, astfel: – cum va rezolva MEC diferențele de conectivitate la nivelul tuturor unităților de învățământ din România; – cum a fost calculata suma de 60 de lei/ an / elev, care sunt componentele pe care le plătește această sumă/ elev; – cum se realizează arhivarea documentelor, care este regimul juridic al documentelor generate electronic; nu au fost analizate, centralizate și publicate aspectele pozitive si cele negative în urma utilizării catalogului electronic la nivelul unei părti ale unităților de învățământ din țara, care au beneficiat de plata catalogului electronic din partea Consiliilor locale, cum ar fi de exemplu: – dacă această utilizare a simplificat cumva munca profesorilor (din cunostintele noastre au existat sarcini suplimentare pentru profesori, acestia fiind obligați sa raporteze in paralel către diferite platforme electronice deja existente) – câte dintre unitățile de învățământ care au utilizat catalogul electronic au înregistrat reduceri ale absenteismului, ale abandonului școlar sau la îmbunătățirea rezultatelor scolare, stiut fiind că implementarea catalogului electronic poate contribui la imbunătățirea indicatorilor precizati anterior, dar cauzele reale ale absenteismului și ale abandonului școlar, îmbunătățirea rezultatelor școlare tin în mod semnificativ de: probleme familiale, sărăcie, lipsa transportului, scăderea motivației elevilor, absența profesorilor calificați, programă școlară supraîncărcată etc.

3. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru modificarea alin.(1) al art.147 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii (b395/17.06.2026)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă (b395/17.06.2026), inițiată de deputatul Szabó Ödön (UDMR) împreună cu alți parlamentari, are ca obiect modificarea alin.(1) al art.147 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, republicată, în vederea acordării unui concediu de odihnă suplimentar părinților monoparentali.
  • Aviz FAVORABIL, cu observațiile: introducerea în lege a acestui beneficiu limitează măsurile ce pot fi negociate prin contractul colectiv de muncă.

4. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru compensarea financiară a consumatorilor de credit prejudiciați ca urmare a unor practici anticoncurențiale (b399/17.06.2026)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă (b399/17.06.2026), înaintată în numele inițiatorilor de senatorul Daniel-Cătălin Zamfir (PSD), are ca obiect reglementarea unui mecanism de compensare financiară a consumatorilor de credit prejudiciați ca urmare a implementării unor practici anticoncurențiale ori a unor erori de calcul al dobânzilor, fiind solicitată procedura de urgență.

5. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României (b378/15.06.2026)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă (b378/15.06.2026), inițiată în numele inițiatorilor de deputatul Oana Murariu împreună cu alți parlamentari ai Grupului USR, are ca obiect completarea Legii nr.202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, în vederea instituirii obligației de anonimizare a datelor cu caracter personal anterior publicării.

6. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social (b379/15.06.2026)

  • Obiectul de reglementare: Obiectul: propunere legislativă (b379/15.06.2026), inițiată de un grup de deputați și senatori (inițiator principal deputat Mirela-Florența Matichescu, PSD), pentru modificarea Legii nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, republicată; scopul este garantarea la nivel de lege organică a reprezentării tineretului și a pensionarilor în Plenul CES.
  • Aviz FAVORABIL, cu observațiile: Obiectul propunerii legislative Propunerea legislativă are ca obiect modificarea Legii nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, în sensul introducerii unor prevederi prin care unul dintre cei 15 membri ai părții societății civile ar urma să provină din rândul organizațiilor neguvernamentale de tineret sau pentru tineret, iar un alt loc ar urma să fie alocat asociațiilor sau federațiilor pensionarilor. În forma atașată, proiectul propune introducerea unor litere noi după art. 11, alin. (2), lit. c), stabilind că unul dintre cei 15 membri prevăzuți la lit. c) provine din rândul organizațiilor neguvernamentale de tineret sau pentru tineret, în sensul art. 11 din Legea tinerilor nr. 350/2006. Poziția de principiu Reținem că obiectivul urmărit de inițiatori, respectiv consolidarea reprezentării tineretului în cadrul Plenului Consiliului Economic și Social, este legitim și justificat. Tineretul nu reprezintă o temă marginală sau exterioară competențelor CES, ci este unul dintre domeniile de specialitate ale instituției, prevăzut expres la art. 2, alin. (2), lit. i) din Legea nr. 248/2013, în cadrul politicilor în domeniul educației, tineretului, cercetării, culturii și sportului. De asemenea, tineretul figurează explicit și în structura comisiilor de specialitate ale CES, prin Comisia pentru educație, tineret, sport, cercetare, formare profesională și cultură. Prin urmare, este justificat ca organizațiile neguvernamentale de tineret sau pentru tineret să fie recunoscute în mod expres în textul Legii nr. 248/2013, în cadrul categoriei organizațiilor societății civile care pot contribui la desemnarea membrilor părții societății civile în Plenul CES. Constatăm că propunerea legislativă urmărește să introducă o garanție expresă pentru prezența organizațiilor de/pentru tineret în Plenul CES, fără a majora numărul total de membri și fără a modifica structura tripartită a instituției. Aceasta este o intervenție limitată ca impact numeric, dar relevantă din punct de vedere instituțional. Cu toate acestea, rezervarea prin lege a unor locuri determinate în interiorul celor 15 poziții alocate societății civile poate crea un precedent care să conducă, în timp, la solicitări similare din partea altor categorii de organizații care nu se regăsesc în domeniile de specialitate ale CES. Considerăm că acest argument trebuie avut în vedere, dar nu poate conduce la concluzia că organizațiile de/pentru tineret nu trebuie menționate expres în lege. Problema nu privește oportunitatea reprezentării tineretului, ci mecanismul ales pentru realizarea acesteia. Însă, tineretul se află într-o situație distinctă – este un domeniu de politici publice de sine-stătător, recunoscut expres inclusiv ca domeniu de specialitate al CES prin Legea nr. 248/2013. Această consacrare legală confirmă faptul că tineretul nu este avut în vedere ca segment de populație (categorie socială), ci ca domeniu asupra căruia Consiliul este chemat să formuleze avize, puncte de vedere și contribuții de specialitate. În consecință, includerea organizațiilor de/pentru tineret în enumerarea de la art. 11, alin. (2), lit. c) ar asigura o corelare firească între domeniile de competență ale CES și structurile societății civile relevante pentru activitatea sa. Observație principală de modificare Astfel, propunem reformularea intervenției legislative, în sensul completării art. 11, alin. (2), lit. c) din Legea nr. 248/2013, fără introducerea unei litere distincte care să rezerve un loc determinat. Așadar, art. 11, alin. (2), lit. c) ar putea avea următorul cuprins: „c) 15 membri reprezentând societatea civilă, constituind partea societății civile, numiți prin decizie a prim-ministrului, la propunerea Ministerului Consultării Publice și Dialogului Social, în conformitate cu prevederile art. 12, din cadrul structurilor cooperatiste, profesiunilor liberale, organizațiilor pentru protecția consumatorilor, comunității științifice și academice, organizațiilor de agricultori, organizațiilor de pensionari, organizațiilor neguvernamentale de tineret sau pentru tineret, în sensul art. 11 din Legea tinerilor nr. 350/2006, organizațiilor comunităților locale, asociațiilor care reprezintă familia și persoanele cu dizabilități și al altor organizații neguvernamentale cu activități în domeniile de competență ale Consiliului Economic și Social.” Corelativ, propunem eliminarea soluției de introducere a unei litere distincte prin care se rezervă expres un loc pentru organizațiile neguvernamentale de tineret sau pentru tineret. Această formulă este mai echilibrată din punct de vedere instituțional, deoarece: recunoaște explicit tineretul ca domeniu relevant pentru componența societății civile în CES; corelează art. 11, alin. (2), lit. c) cu art. 2, alin. (2), lit. i) din aceeași lege; reduce riscul unor solicitări ulterioare de alocare nominală a unor locuri pentru alte categorii de organizații care nu se regăsesc în domeniile de specialitate ale CES; menține caracterul competitiv și flexibil al procedurii de desemnare; protejează interesul sectorului de tineret fără a fragiliza arhitectura generală a reprezentării societății civile. Această abordare răspunde și preocupărilor privind autonomia societății civile, posibilă segmentare a competiției și riscul introducerii unor cote fixe. Totuși, spre deosebire de soluția avizului nefavorabil, apreciem că aceste riscuri nu justifică eliminarea oricărei referiri explicite la organizațiile de/pentru tineret, ci doar reformularea intervenției legislative într-o formă mai adecvată. VII. Concluzie Pentru motivele expuse, propunem aviz favorabil, cu observații pentru Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, cu recomandarea ca soluția legislativă să fie reformulată. Sustinem doar introducerea expresă a organizațiilor neguvernamentale de tineret sau pentru tineret în enumerarea prevăzută la art. 11, alin. (2), lit. c) din Legea nr. 248/2013, având în vedere că tineretul este domeniu de specialitate al Consiliului Economic și Social și că organizațiile de/pentru tineret au o contribuție legitimă și necesară la fundamentarea avizelor emise de instituti.

7. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind anularea unor obligații de plată reprezentând taxe judiciare de timbru stabilite în cauze având ca obiect imobile care au aparținut cultelor religioase recunoscute din România (b380/15.06.2026)

  • Obiectul de reglementare: Obiectul: propunere legislativă (b380/15.06.2026), inițiată de un grup de deputați și senatori (inițiator principal deputat Szabó Ödön, UDMR), privind anularea unor obligații de plată reprezentând taxe judiciare de timbru stabilite în cauze având ca obiect imobile care au aparținut cultelor religioase recunoscute din România, preluate abuziv de statul român, de organizații cooperatiste sau de alte persoane juridice, cu sau fără titlu.

8. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (b381/15.06.2026)

  • Obiectul de reglementare: Obiectul: propunere legislativă (b381/15.06.2026), inițiată de un grup de deputați și senatori (inițiator principal deputat Țiu Mihai-Adrian, S.O.S. România), pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; scopul declarat este restabilirea unui drept fiscal anterior recunoscut contribuabililor care realizează venituri din pensii.

9. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal (b382/15.06.2026)

  • Obiectul de reglementare: Obiectul: propunerea legislativă cod b382/15.06.2026, inițiată de deputatul Brian Cristian (USR) împreună cu un grup de parlamentari, vizează completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, în scopul incriminării exprese și autonome a manipulării competițiilor sportive.

10. Aviz favorabil pentru Comisia pentru administraţie publică şi ordine publică (C9) – proiect de aviz favorabil Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.51/1991 privind securitatea națională a României (b393/17.06.2026)

  • Obiectul de reglementare: Obiectul: propunerea legislativă cod b393/17.06.2026, inițiată de deputatul Eugen Bejinariu (PSD) împreună cu un grup de parlamentari, vizează modificarea și completarea Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, prin modificarea integrală a art. 11 referitor la beneficiarii legali cărora li se pot comunica informații din domeniul securității naționale.

11. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind suveranitatea alimentară prin infrastructură agroalimentară regională și lanțuri de valorificare corecte, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (b394/17.06.2026)

  • Obiectul de reglementare: Obiectul: propunerea legislativă cod b394/17.06.2026, inițiată de deputatul Simona Elena Macovei Ilie (S.O.S. România), privind suveranitatea alimentară prin infrastructură agroalimentară regională și lanțuri de valorificare corecte, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; legea instituie Programul național pentru infrastructura agroalimentară de colectare, depozitare, trasabilitate, valorificare și reducere a pierderilor post-recoltare, coordonat de MADR.

12. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (b396/17.06.2026)

  • Obiectul de reglementare: Obiectul: propunere legislativă (b396/17.06.2026), inițiată de senatorul Gheorghe Vela, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, având ca scop menținerea, după data de 31 august 2031, a posibilității emiterii cărții simple de identitate, ca document distinct de cartea electronică de identitate, utilizabil exclusiv pe teritoriul României și fără componentă electronică.

13. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.215/2016 privind ceremoniile oficiale (b397/17.06.2026)

  • Obiectul de reglementare: Obiectul: propunere legislativă (b397/17.06.2026), inițiată de senatorul Gheorghe Vela, pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale, având ca scop clarificarea regulilor aplicabile ceremoniilor oficiale organizate la nivel local, județean și interjudețean, în special instituirea obligației de a invita senatorii și deputații aleși în circumscripția în care se desfășoară ceremonia.

14. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale (b398/17.06.2026)

  • Obiectul de reglementare: Obiectul: propunere legislativă (b398/17.06.2026), inițiată de deputații Simona-Elena Macovei Ilie și Ana-Marcela Baș (Grupul parlamentar S.O.S. România), pentru modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, având ca scop consolidarea cadrului juridic aplicabil formelor grave, organizate, disimulate și sofisticate de fraudă fiscală, cu caracter de lege organică.

15. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea art.70 alin.(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice (b403/19.06.2026)

  • Obiectul de reglementare: Obiectul: propunere legislativă (b403/19.06.2026), inițiată de deputații Andra Claudia Constantinescu și Dumitrina Mitrea, pentru modificarea art.70 alin.(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, în vederea instituirii obligației de purtare a căștii de protecție de către toți conducătorii de trotinete electrice, indiferent de vârstă.

16. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru instituirea zilei de 17 mai ca Ziua Studențimii Române (b404/19.06.2026)

  • Obiectul de reglementare: Obiectul: propunere legislativă (b404/19.06.2026), inițiată de senatorul Marius-Valentin Roman (AUR), pentru instituirea zilei de 17 mai ca Ziua Studențimii Române, în semn de recunoaștere a contribuției studenților la afirmarea valorilor naționale, apărarea libertății și consolidarea democrației în România.
  • Aviz FAVORABIL, cu observația: deși propunerea legislativă este benefică în ceea ce privește recunoașterea meritelor comunității studențești pentru eforturile istorice depuse cu scopul de a contribui la consolidarea democrației statului român, considerăm necesară reanalizarea zilei propuse pentru celebrarea acestor demersuri, întrucât ziua de 17 mai este marcată, în mai multe state, de Ziua Internațională împotriva Homofobiei, Bifobiei și Transfobiei. Pornind de la acest raționament, considerăm necesară instituirea unei zile dedicate celebrării inițiativelor studențești care să nu se suprapună cu alte zile de însemnătate națională sau internațională, astfel încât aceasta să rămână o zi distinctă, dedicată exclusiv acestui scop.

17. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informații (plx495/24.06.2026)

  • Obiectul de reglementare: Obiectul: propunere legislativă (plx495/24.06.2026), inițiată de deputatul Simona-Elena Macovei Ilie (S.O.S. România), pentru modificarea și completarea Legii nr.14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, în vederea consacrării exprese a principiului conducerii civile a instituției, prin instituirea obligației ca funcția de director să fie exercitată de o persoană civilă, numită de Parlament la propunerea Președintelui României; Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, iar Senatul Cameră decizională.

Concluzii

În ședința din 30 iunie 2026, Comisia C5 a analizat 17 proiecte de acte normative, formulând 12 avize favorabile, 3 avize favorabile cu observații și 2 avize nefavorabile.

Motivarea avizelor nefavorabile (b385, b391) și observațiile formulate (b395, b379, b404) sunt redate integral mai sus.

Din partea Fundației Naționale pentru Tineret a participat la ședință Georgiana LICĂ.

Proiectele de aviz ale comisiei au fost supuse aprobării Plenului CES (01.07.2026).