- Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă (b435/30.06.2026, inițiatori senatori și deputați USR, PSD, PNL, UDMR și ai grupului minorităților naționale) are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 85/2003 a minelor, în vederea recunoașterii exprese a energiei geotermale ca obiect distinct de valorificare a subsolului și a instituirii unui regim juridic specific activităților geotermale, în cele trei forme ale acestora, fără modificarea principiilor generale privind exploatarea resurselor minerale epuizabile.
- Aviz FAVORABIL, cu observațiile: și propunere de modificare: Observații apreciem obiectivul urmărit de propunerea legislativă, respectiv dezvoltarea cadrului normativ necesar valorificării potențialului geotermal al României și facilitării implementării investițiilor în acest domeniu. Considerăm că promovarea unei reglementări dedicate energiei geotermale reprezintă un demers oportun și necesar, având în vedere rolul strategic pe care această resursă îl poate avea în procesul de tranziție energetică, în consolidarea securității energetice și în atingerea obiectivelor asumate de România privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea ponderii energiei din surse regenerabile. În același timp, dezvoltarea sectorului geotermal poate contribui la valorificarea unui potențial energetic insuficient exploatat până în prezent, la diversificarea surselor de energie și la stimularea investițiilor în tehnologii inovatoare, cu beneficii directe pentru economie, industrie și comunitățile locale; energia geotermală prezintă caracteristici care îi conferă un rol distinct în cadrul sistemului energetic, fiind una dintre puținele surse regenerabile capabile să furnizeze energie în mod continuu și predictibil, independent de condițiile meteorologice. În funcție de caracteristicile resursei și de tehnologia utilizată, aceasta poate contribui atât la producerea agentului termic destinat sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică, clădirilor și proceselor industriale, cât și, în cazul resurselor geotermale de temperatură ridicată, la producerea energiei electrice. Totodată, utilizarea energiei geotermale contribuie la reducerea consumului de combustibili fosili, la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră și la creșterea rezilienței energetice a comunităților, prin valorificarea unei resurse regenerabile disponibile la nivel local; totodată, apreciem că dezvoltarea unui cadru legislativ dedicat energiei geotermale trebuie să reflecte particularitățile tehnologiilor utilizate pentru valorificarea acestei resurse și să utilizeze o terminologie clară, unitară și consecventă. Valorificarea energiei geotermale poate fi realizată atât prin sisteme geotermale convenționale, bazate pe utilizarea fluidului geotermal extras din subsol, cât și prin sisteme geotermale în circuit închis (closed-loop), care utilizează transferul de căldură prin intermediul unui agent termic aflat într-un circuit etanș, fără extracția fluidului geotermal. Deși ambele categorii de tehnologii urmăresc valorificarea energiei geotermale și contribuie la obiectivele de decarbonare, acestea prezintă caracteristici tehnice și funcționale distincte, ceea ce impune o delimitare terminologică și conceptuală corespunzătoare și, în consecință, soluții normative adaptate specificului fiecărei categorii de activități; din această perspectivă, apreciem că propunerea legislativă reprezintă un pas important în direcția dezvoltării sectorului geotermal din România. Cu toate acestea, considerăm că forma actuală a proiectului necesită o serie de clarificări și corelări legislative suplimentare, astfel încât noile dispoziții să utilizeze o terminologie consecventă, să delimiteze în mod expres conceptele și activitățile reglementate și să stabilească în mod clar domeniul de aplicare al normelor propuse. O reglementare care operează cu noțiuni insuficient diferențiate sau utilizate neuniform poate genera dificultăți de interpretare și aplicare, afectând atât previzibilitatea normei, cât și securitatea juridică necesară implementării investițiilor într-un sector aflat într-o etapă incipientă de dezvoltare. În egală măsură, apreciem că un cadru legislativ eficient trebuie să asigure o delimitare clară între diferitele modalități de valorificare a energiei geotermale, astfel încât tratamentul juridic aplicabil fiecărei categorii de activități să fie în concordanță cu particularitățile tehnice și funcționale ale acesteia și să răspundă principiilor unei reglementări clare, coerente și predictibile; în acest context, observațiile și propunerile de modificare și completare din prezentul aviz urmăresc consolidarea calității și coerenței reglementării, prin utilizarea unei terminologii specifice, unitare și consecvente, delimitarea conceptuală clară a modalităților de valorificare a energiei geotermale, stabilirea explicită a domeniului de aplicare al dispozițiilor legale aferente fiecărei categorii de activități și corelarea acestora cu structura și principiile Legii nr. 85/2003 a minelor; referitor la Art. I, pct. 1, modificarea art. 2 prin alin. (4), propunerea legislativă extinde domeniul de aplicare al Legii Minelor și asupra exploatărilor geotermale în circuit închis, fără a preciza dacă acestea constituie activități miniere sau dacă legea li se aplică numai sub aspectul utilizării subsolului și al executării lucrărilor de foraj. Această distincție este esențială, întrucât sistemele geotermale în circuit închis nu presupun identificarea și exploatarea unei resurse minerale și nici extracția unui produs minier. Acestea funcționează prin captarea și transferul energiei termice naturale a subsolului prin intermediul unui fluid tehnologic aflat în circuit închis, fără extracția apelor geotermale sau a altor fluide naturale din subsol; în aceste condiții, reiese aparent și intenția propunerii legislative ca exploatarea geotermală în circuit închis sa nu fie calificată drept activitate minieră în sensul Legii Minelor. Cu toate acestea, din coroborarea alin. (4) cu celelalte dispoziții ale propunerii legislative, în special cu art. 19¹ alin. (1) – „Pentru activitățile miniere care au ca obiect exclusiv exploatarea geotermală cu reinjecție și exploatarea geotermală în circuit închis se aplică procedura specială prevăzută de prezentul articol” – rezultă că aceste activități sunt supuse aceluiași regim juridic ca activitățile miniere de explorare și exploatare a resurselor minerale. Astfel, Proiectul utilizează noțiuni consacrate de Legea Minelor pentru activități care nu întrunesc elementele definitorii ale acestora, fără a explica această schimbare de concepție și fără a delimita expres cele două categorii de activități; o asemenea soluție conduce la un regim juridic neclar, în care aceeași terminologie este utilizată atât pentru activitățile miniere propriu-zise, cât și pentru activități care nu au caracter minier. În lipsa unei delimitări exprese, devine incert în ce măsură dispozițiile legii referitoare la activitățile miniere se aplică și sistemelor geotermale în circuit închis și dacă acestea se aplică integral sau numai în măsura în care sunt compatibile cu natura acestor activități; totodată, textul reglementează exclusiv exploatarea geotermală în circuit închis, fără a avea în vedere etapa de explorare. Or, realizarea unui asemenea sistem este precedată de lucrări pentru evaluarea caracteristicilor geologice și geotermice ale amplasamentului. Aceste activități diferă de explorarea definită de Legea Minelor, care are ca obiect identificarea și evaluarea unui zăcământ, și ar trebui reglementate distinct. În lipsa unei asemenea reglementări, nu rezultă dacă acestea intră în domeniul de aplicare al legii și nici care este regimul juridic aplicabil; pentru asigurarea clarității și coerenței reglementării, este necesară completarea alin. (4), astfel încât să rezulte expres că explorarea și exploatarea geotermală în circuit închis sunt supuse dispozițiilor Legii Minelor, fără a fi calificate drept activități miniere de explorare sau exploatare a resurselor minerale. În acest sens, pentru includerea expresă a activităților de explorare geotermală în circuit închis în domeniul de aplicare al legii, precum și pentru clarificarea faptului că acestea nu constituie activități miniere în sensul prezentei legi, se impun modificări ale alin. (4); având în vedere cele menționate anterior, cu referire la Art. I, pct. 1, modificarea art. 2, este necesar a se lua în considerare faptul că este necesar ca după alin. (4) să fie introdus un nou alineat, alin. (4¹) cu următorul conținut: „Activitățile prevăzute la alin. (4) nu constituie activități miniere de explorare sau exploatare a resurselor minerale în sensul prezentei legi.”; referitor la Art. I, pct. 1, modificarea art. 3, cu cele șapte puncte, pct. 32–38, nou introduse, propunerea legislativă introduce la pct. 32 definiția noțiunii de „sistem geotermal”, însă utilizează ulterior, în numeroase dispoziții, noțiunea distinctă de „sistem geotermal în circuit închis”, fără a-i stabili conținutul juridic. Totodată, în cuprinsul propunerii legislative sunt utilizate alternativ expresiile „sistem geotermal”, „sistem geotermal în circuit închis” și „sistemele geotermale”, fără a rezulta dacă acestea sunt sinonime ori dacă desemnează categorii juridice diferite; textul propus necesită completare sub aspectul definirii noțiunii de „sistem geotermal în circuit închis”; din economia reglementării se poate deduce că noțiunea de „sistem geotermal” are caracter generic, iar sistemul geotermal în circuit închis reprezintă o categorie particulară a acesteia. O asemenea relație nu poate însă rezulta numai pe cale de interpretare, cu atât mai mult cu cât propunerea legislativă instituie un regim juridic distinct pentru sistemele geotermale în circuit închis, extinzând asupra acestora aplicarea unor dispoziții ale Legii Minelor; definirea exclusivă a noțiunii generale și utilizarea ulterioară a unei noțiuni particulare, fără stabilirea elementelor care o individualizează, nu permite identificarea cu suficientă claritate a domeniului de aplicare al normelor care fac referire la sistemele geotermale în circuit închis; având în vedere că noțiunea de „sistem geotermal în circuit închis” constituie unul dintre elementele centrale ale reglementării propuse și fundamentează aplicarea unui regim juridic distinct, aceasta trebuie definită expres în cuprinsul art. 3, prin evidențierea elementelor sale caracteristice și a raportului față de noțiunea generală de „sistem geotermal”. În consecință, se recomandă completarea art. 3 cu un nou punct privind definirea noțiunii de „sistem geotermal în circuit închis”; definiția noțiunii de „exploatare geotermală” necesită reanalizare din perspectiva corelării cu conceptele fundamentale ale Legii Minelor și cu terminologia utilizată în restul propunerii legislative; potrivit art. 3 pct. 13 din Legea Minelor, exploatarea reprezintă activitatea desfășurată în vederea valorificării unei resurse minerale identificate prin lucrările de explorare. Întreaga construcție a Legii Minelor este întemeiată pe existența unei resurse minerale care este identificată, evaluată și ulterior exploatată, prin extracția și valorificarea acesteia; definiția din propunerea legislativă reunește însă sub aceeași noțiune două categorii de activități care au obiect și natură juridică diferite. Pe de o parte, exploatarea apelor geotermale și a gazelor care le însoțesc presupune extracția unei resurse minerale și se încadrează în noțiunea de exploatare consacrată de Legea Minelor. Pe de altă parte, exploatarea geotermală în circuit închis se realizează, potrivit chiar definițiilor propuse de proiect, fără extracția apelor geotermale sau a altor fluide naturale din subsol, prin captarea și transferul energiei termice prin intermediul unui fluid tehnologic aflat în circuit închis; în consecință, exploatarea geotermală în circuit închis nu reprezintă exploatarea unei resurse minerale în sensul Legii Minelor. Cu toate acestea, proiectul utilizează aceeași noțiune de „exploatare geotermală” atât pentru activitățile care presupun valorificarea unei resurse minerale, cât și pentru activități care nu au un asemenea obiect. O astfel de soluție reduce semnificativ distincția dintre cele două regimuri juridice și poate conduce la aplicarea acelorași instituții unor activități care au un obiect diferit; totodată, definiția prevede că exploatarea geotermală reprezintă activitatea de exploatare a resurselor minerale geotermale și a energiei geotermale. Această formulare necesită clarificare. Energia geotermală nu constituie, în sine, obiectul exploatării, ci rezultatul valorificării unei resurse minerale ori al utilizării unui sistem geotermal în circuit închis. În plus, Proiectul utilizează noțiunile de „resurse minerale geotermale”, „resurse geotermale” și „energie geotermală”, fără a defini primele două și fără a preciza raportul dintre acestea. În lipsa acestor precizări, nu poate fi determinat cu suficientă claritate obiectul activității de exploatare; lipsa de consecvență terminologică rezultă și din celelalte definiții introduse prin propunerea legislativă. Astfel, aceasta reglementează distinct „producția minieră netă în cazul exploatărilor geotermale” și „producția minieră în cazul exploatărilor geotermale în circuit închis”, ceea ce demonstrează că noțiunea de „exploatare geotermală” este utilizată uneori cu sens generic, iar alteori numai pentru activitățile care clasice de exploatare a resurselor minerale. Utilizarea aceleiași noțiuni cu accepțiuni diferite în cadrul aceluiași act normativ este de natură să afecteze claritatea și previzibilitatea reglementării; pentru evitarea acestor dificultăți de interpretare, se impune delimitarea celor două categorii de activități. Definiția „exploatării geotermale” ar trebui limitată la exploatarea resurselor minerale, în sensul Legii Minelor, iar exploatarea geotermală în circuit închis ar trebui reglementată distinct ca activitate supusă unui regim juridic propriu, chiar dacă anumite dispoziții ale Legii Minelor îi sunt aplicabile; se recomandă: redefinirea noțiunii de „exploatare geotermală”, astfel încât aceasta să privească exclusiv exploatarea apelor geotermale și a gazelor care le însoțesc, iar „exploatarea geotermală în circuit închis” să fie reglementată ca o noțiune distinctă. În consecință, se impune corelarea tuturor dispozițiilor propunerii legislative care utilizează noțiunea de „exploatare geotermală” prin raportare la ambele tipuri de exploatări, astfel încât terminologia să fie utilizată în mod consecvent; a doua alternativă, în măsura în care se optează pentru menținerea soluției din propunerea legislativă, potrivit căreia „exploatarea geotermală” reprezintă noțiunea generică ce include și exploatarea geotermală în circuit închis, textul necesită reanalizare sub aspect terminologic și al corelării dispozițiilor. În primul rând, sintagma „resurse minerale geotermale” este utilizată fără a fi definită în cuprinsul legii, ceea ce impune fie introducerea unei definiții corespunzătoare, fie reformularea textului pentru eliminarea acestei noțiuni. În al doilea rând, întrucât energia geotermală reprezintă rezultatul activității de exploatare, iar nu obiectul acesteia, se recomandă reconsiderarea formulării „activitatea de exploatare a resurselor minerale geotermale și a energiei geotermale”. Totodată, caracterul generic al noțiunii de „exploatare geotermală” impune corelarea definiției prevăzute la pct. 35 privind „producția minieră netă în cazul exploatărilor geotermale”, astfel încât să rezulte fără echivoc că aceasta privește exclusiv exploatarea apelor geotermale și a gazelor care le însoțesc, iar nu toate formele de exploatare geotermală; se impune definirea distinctă a noțiunii de explorare geotermală în circuit închis; potrivit art. 3 pct. 12 din Legea Minelor, explorarea reprezintă ansamblul studiilor și activităților desfășurate în vederea identificării zăcămintelor, evaluării cantitative și calitative a acestora și determinării condițiilor tehnice și economice de valorificare. Definiția este construită, așadar, prin raportare la existența unei resurse minerale și urmărește stabilirea condițiilor de exploatare a acesteia; activitățile premergătoare realizării unui sistem geotermal în circuit închis au însă un obiect diferit. Acestea nu urmăresc identificarea unui zăcământ și nici evaluarea unei resurse minerale în vederea exploatării sale, ci investigarea caracteristicilor geologice și geotermice ale formațiunilor geologice, pentru a stabili aptitudinea amplasamentului de a susține funcționarea unui sistem de schimb de căldură în circuit închis. În cadrul acestor activități nu are loc identificarea sau evaluarea unei resurse minerale și nici determinarea condițiilor de valorificare a acesteia. În aceste condiții, activitatea de explorare geotermală în circuit închis nu se încadrează în noțiunea de „explorare” consacrată de Legea Minelor, fiind necesară definirea sa distinctă, în concordanță cu obiectul și finalitatea acesteia. Necesitatea unei asemenea definiții rezultă și din economia proiectului. Astfel, acesta introduce la art. 15 noțiunea de licență de explorare geotermală, fără a preciza dacă aceasta privește explorarea resurselor minerale geotermale, explorarea geotermală în circuit închis sau ambele categorii de activități. În lipsa unei delimitări exprese între cele două tipuri de explorare, obiectul licenței și regimul juridic aplicabil nu pot fi determinate cu suficientă claritate; pentru asigurarea coerenței reglementării și utilizarea unitară a terminologiei, se recomandă completarea art. 3 cu o definiție a explorării geotermale în circuit închis, care să evidențieze obiectul și scopul acestei activități și să o delimiteze de explorarea resurselor minerale astfel cum este definită de Legea Minelor; în ipoteza menținerii definiției „exploatării geotermale” în forma din propunerea legislativă, se impune revizuirea definiției „producției miniere nete în cazul exploatărilor geotermale”, pentru asigurarea corelării terminologice și conceptuale dintre cele două noțiuni, în sensul propunerii formulate anterior. textul propus necesită completare, întrucât descrie numai captarea și utilizarea energiei geotermale, fără a include în mod expres transferul acesteia prin intermediul fluidului tehnologic. Or, în cazul sistemelor geotermale în circuit închis, transferul energiei termice reprezintă un element esențial al funcționării sistemului și ar trebui reflectat în definiție. având în vedere aspectele menționate anterior, cu referire la Art. I, pct. 1, modificarea art. 3, cu cele șapte puncte, pct. 32–38, nou introduse, este necesar a se lua în considerare faptul că textul propus necesită completare și reconfigurare sub aspectul definirii noțiunii de „sistem geotermal în circuit închis”, astfel: – „32 sistem geotermal – ansamblul formațiunilor geologice, sondelor, instalațiilor de extracție, transfer termic și reinjecție a fluidelor tehnologice utilizate pentru captarea și valorificarea energiei geotermale;”; – „33 sistem geotermal în circuit închis – ansamblul formațiunilor geologice, sondelor, instalațiilor de transfer termic și al fluidului tehnologic, utilizat pentru captarea și valorificarea energiei geotermale, fără extracția apelor geotermale sau a altor fluide naturale din subsol”; – „34 exploatare geotermală — Exploatare geotermală – activitatea desfășurată, în condițiile prezentei legi, în vederea valorificării energiei geotermale, prin exploatarea apelor geotermale și a gazelor care le însoțesc.” (sau „34 exploatare geotermală – activitatea de exploatare a resurselor minerale desfășurată, în condițiile prezentei legi, prin exploatarea apelor geotermale și a gazelor care le însoțesc sau prin exploatarea energiei geotermale în circuit închis.”); – „35 explorare geotermală în circuit închis – ansamblul studiilor și lucrărilor destinate determinării caracteristicilor geologice, geotehnice și geotermice ale formațiunilor geologice și evaluării aptitudinii acestora pentru realizarea și funcționarea sistemelor geotermale în circuit închis, fără identificarea sau evaluarea unui zăcământ și fără extracția unei resurse minerale.”; – „36 exploatare geotermală cu reinjectie — exploatarea geotermală în cadrul căreia fluidul geotermal extras este reinjectat în formațiunea geologică de proveniență.”; – „37 producția minieră netă în cazul exploatărilor geotermale, cu excepția exploatărilor geotermale în circuit închis – cantitatea netă de fluid geotermal extras, determinată volumetric ca diferență între volumul extras și volumul reinjectat în formațiunea geologică de proveniență.”; – „38 exploatare geotermală în circuit închis – activitatea de captare, transfer și utilizare a energiei geotermale prin intermediul unui fluid tehnologic aflat în circuit închis, fără extracția apelor geotermale sau a altor fluide naturale din subsol.”; – 39 lucrări la sonde geotermale – lucrările de foraj, completare, echipare, reabilitare, conversie, intervenție, monitorizare, conservare și abandonare a sondelor utilizate pentru valorificarea potențialului energetic geotermal.”; – „310 energie geotermală – energia stocată sub stratul solid al suprafeței terestre și disponibilă sub formă de căldură.”; referitor la Art. I, pct. 1, art. 4, alin. (2¹): „Activitățile miniere de explorare și exploatare a resurselor geotermale pot fi efectuate și de către unitățile administrativ-teritoriale și instituțiile publice.”, propunerea legislativă utilizează în mai multe dispoziții noțiunea de „resurse geotermale”, fără a o defini și fără a clarifica raportul acesteia cu noțiunile de „resurse minerale geotermale” și „energie geotermală”, utilizate, de asemenea, în cuprinsul propunerii legislative. În lipsa unei definiții legale, nu rezultă cu suficientă claritate obiectul reglementării și domeniul de aplicare al dispozițiilor care utilizează această sintagmă. Cu privire la art. 15¹ alin. (2), este important să se respecte procedurile de eliberare a acordurilor, autorizațiilor și avizelor de mediu prevăzute în legislația națională. De exemplu, procedura de evaluare a impactului asupra mediului este complexă și presupune parcurgerea mai multor etape pentru a stabili în mod corect impactul. Procedura implică și sesiuni de consultare a publicului în diferitele etape de dezvoltare, pentru care se acordă între 10 și 30 de zile. Astfel, ar fi imposibilă eliberarea acestor avize, acorduri și autorizații în termenul de 30 de zile de la depunerea documentației complete, așa cum prevede textul. Solicităm ca, în cazul documentației de mediu, să se respecte legislația în vigoare, iar termenul de 30 de zile să fie corelat cu duratele minime obligatorii ale etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, nu impus ca termen unic și necondiționat. Aceeași observație este valabilă, în mod identic, pentru art. 19¹ alin. (2), care instituie același termen fix de 30 de zile pentru avizele, acordurile și autorizațiile aferente activităților de exploatare geotermală, cu reinjecție sau în circuit închis. Se observă că textul reia formularea de la art. 15¹ fără nicio adaptare la specificul procedurii de mediu aplicabile fazei de exploatare, care este de regulă mai complexă decât cea aferentă explorării; menționăm, în plus, că mențiunea de la art. 15¹ alin. (6) și art. 19¹ alin. (7), potrivit căreia „prevederile prezentului articol se aplică cu respectarea legislației privind protecția mediului […]”, nu înlătură contradicția semnalată mai sus, ci o adâncește: legea afirmă simultan un termen imperativ de 30 de zile și obligativitatea respectării unei proceduri care, prin natura ei, nu se poate încadra întotdeauna în acest termen. Textul nu precizează care dintre cele două norme prevalează și nici care este consecința juridică a depășirii termenului de 30 de zile, respectiv dacă autoritatea de mediu rămâne obligată să finalizeze procedura potrivit Legii nr. 292/2018 (la nivel de proiecte) chiar și după expirarea termenului, sau dacă depășirea acestuia atrage o formă de aprobare tacită. Absența acestei clarificări afectează previzibilitatea normei, cerință impusă de art. 8 din Legea nr. 24/2000, și expune titularii de licențe unui risc de a obține acte de reglementare de mediu contestabile pentru vicii de procedură, cu consecința anulării lor ulterioare în contencios administrativ; referitor la termenul cumulat de 12 luni prevăzut la art. 15¹ alin. (5) și art. 19¹ alin. (6) pentru finalizarea tuturor procedurilor administrative necesare începerii activității, observăm că acest plafon nu ține seama de posibilitatea, prevăzută chiar de Legea nr. 292/2018, ca autoritatea competentă să solicite completarea documentației sau reluarea unor etape ale evaluării, ceea ce poate prelungi procedura dincolo de durata însumată a termenelor parțiale prevăzute în lege. În cazul proiectelor care necesită și evaluare adecvată potrivit O.U.G nr. 57/2007 (arii naturale protejate, situri Natura 2000) sau evaluare de mediu pentru planuri și programe potrivit HG nr. 1076/2004 termenul de 12 luni este, în practică, nerealist. Recomandăm fie eliminarea caracterului imperativ al acestui termen, fie introducerea unei clauze de suspendare a curgerii lui pe durata etapelor de evaluare a impactului asupra mediului desfășurate potrivit legislației speciale; semnalăm, de asemenea, o neconcordanță de tehnică legislativă la pct. 5 din propunere, care modifică art. 3 pct. 34 din Legea nr. 85/2003 și redefinește noțiunea de „titular” ca fiind exclusiv „instituție publică sau unitate administrativ-teritorială, care poate efectua activități miniere […] a energiei geotermale”. Această definiție înlocuiește însă definiția generală a noțiunii de „titular”, termen folosit pe tot cuprinsul Legii minelor pentru desemnarea oricărui deținător de licență sau permis, inclusiv persoane juridice române sau străine, conform art. 13 din aceeași lege (nemodificat în esența lui prin prezenta propunere, care menține concesionarea către „persoane juridice române sau străine”). Restrângerea definiției de „titular” doar la instituții publice și unități administrativ-teritoriale, fără a preciza că această restrângere operează exclusiv în materie geotermală, generează o contradicție internă a legii: dispozițiile care folosesc termenul „titular” pentru obligații generale (redevență, protecția mediului, sancțiuni, conservarea și închiderea lucrărilor miniere) ar deveni, la o interpretare literală, inaplicabile operatorilor privați care dețin licențe pentru alte resurse minerale decât cele geotermale. Este necesară fie păstrarea definiției generale a „titularului” și introducerea unei definiții distincte, cu numerotare proprie, pentru „titularul sistemelor geotermale”, fie o normă expresă de limitare a domeniului de aplicare a noii definiții. Propuneri de modificare:
|
