Plenul Consiliului Economic și Social (CES) s-a reunit în ședință online în data de 26 august 2026, ora 12:00, pentru a dezbate și aviza o serie de proiecte de acte normative.

Puncte principale de pe ordinea de zi

Avizarea proiectelor de acte normative: Plenul a analizat următoarele proiecte de acte normative:

Inițiat de deputați AUR, cu termen de avizare 2.09.2026, acest proiect a primit aviz favorabil cu observații.
Inițiat de deputați USR, cu termen de avizare 2.09.2026, acest proiect a primit aviz nefavorabil.
Motivarea avizului: • cercetarea și prezentarea documentelor privind interesele naţionale, drepturile şi libertăţile cetăţenilor care privesc politica externă nu trebuie să aducă un prejudiciu de imagine persoanelor aflate în viață menționate în aceste documente.
Inițiat de deputați neafiliați, cu termen de avizare 2.09.2026, acest proiect a primit aviz nefavorabil.
Motivarea avizului:
  • propunerea legislativă introduce obligația ca persoana desemnată în calitate de funcționar consular onorific să facă dovada cunoașterii limbii române la nivel B2. Deși preocuparea pentru asigurarea unei comunicări adecvate cu autoritățile și cetățenii români este legitimă, soluția propusă este disproporționată și contraproductivă în raport cu rolul consulului onorific
  • impunerea obligativității cunoașterii limbii române la nivel B2 pentru funcționarii consulari onorifici poate restrânge nejustificat baza de selecție, în 2 special în state unde comunitățile românești sunt reduse sau unde atragerea unor persoane cu influență locală este esențială pentru reprezentarea intereselor României
  • funcția de consul onorific are, prin natura sa, un caracter complementar și de sprijin, iar criteriile relevante ar trebui să vizeze în principal reputația, relațiile profesionale, capacitatea de reprezentare și disponibilitatea de a sprijini cetățenii români, nu exclusiv competența lingvistică formală
  • există riscul ca impunerea unui certificat B2 de limba română să elimine tocmai numeroși candidați valoroși
  • cerința nu rezultă din Convenţia de la Viena din 24 aprilie 1963 cu privire la relaţiile consulare și nu corespunde practicii europene în materia consulilor onorifici. Criteriul relevant este capacitatea de reprezentare și ancorarea locală, nicidecum cunoașterea certificată a limbii statului trimițător
  • măsura este disproporționată pentru o funcție exercitată cu titlu gratuit și poate descuraja candidaturile, cu riscul restrângerii rețelei consulare onorifice a României
  • scopul urmărit poate fi atins prin soluții mai puțin restrictive, inclusiv asigurarea, la nivelul oficiului consular onorific, a unei persoane capabile să comunice în limba română
  • cu nivelul existent de tehnologie în domeniul traducerii automate, cunoașterea sau necunoașterea unei limbi nu mai reprezintă o barieră în comunicare, aspect demonstrat de eficiența sistemelor digitale de traducere automată în timp real
  • în consecință, apreciem că instituirea condiției obligatorii de cunoaștere a limbii române la nivel B2 nu este justificată din perspectiva necesității și proporționalității și poate afecta eficiența reprezentării consulare onorifice a României.
Inițiat de Adrian ECHERT – deputat USR, cu termen de avizare 2.09.2026, acest proiect a primit aviz favorabil.
Inițiat de Nadia-Cosmina CERVA – senator PACE, cu termen de avizare 2.09.2026, acest proiect a primit aviz favorabil cu observații.
Inițiat de Ştefan TANASĂ – deputat USR, cu termen de avizare 2.09.2026, acest proiect a primit aviz nefavorabil.
Motivarea avizului:
  • definiția incoerentă a „administratorului”: – propunerea legislativă folosește o singură noțiune de „administrator” [art. 2 lit. d)] atât pentru autoritatea publică locală, cât și pentru operatorul economic care exploatează un sector de plajă în baza unui contract de închiriere sau de concesiune; – această suprapunere permite ca obligații specifice unui serviciu public – organizare, personal, finanțare – să fie transferate, prin interpretare, către un actor privat, exonerând instituția publică și serviciul deja organizat de aceasta potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2006; 2
  • dublă finanțare a serviciului de salvare acvatică: – serviciul de salvare acvatică (taxa de salvamar) este plătit în baza unei taxe care se colectează de către operatorii economici care exploatează sectoare de plajă. Propunerea legislativă, prin art. 15, impune suplimentar ca finanțarea serviciilor de salvare acvatică, a posturilor de salvare și a posturilor de prim ajutor să se asigure „de administrator, din bugetul propriu” – ceea ce, în măsura în care operatorul economic este inclus în noțiunea de administrator potrivit art. 2 lit. d), ar însemna ca același serviciu să fie finanțat de două ori, prin mecanisme paralele: – dată prin taxa de salvamar deja achitată autorității publice și a doua oară prin finanțarea directă impusă de noua lege. – propunerea legislativă nu conține nicio normă de corelare între cele două mecanisme și nu clarifică raportul dintre taxa existentă și noua obligație de finanțare. Această dublă finanțare se adaugă contradicției deja semnalate între art. 15 din propunerea legislativă și art. 4 alin. (21) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă, care atribuie deja autorităților publice locale, din bugetele locale și din sume defalcate din bugetul de stat, obligația de finanțare a serviciului de salvamari pe litoral
  • depășirea obiectului contractelor de închiriere/concesiune: – Contractul-cadru de închiriere a sectoarelor de plajă, încheiat de operatorii economici cu Administrația Națională „Apele Române”, prevăzut în Anexa nr. 2 a Ordinului nr. 454/2013 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind organizarea şi desfăşurarea licitaţiei publice pentru atribuirea contractelor de închiriere a plajei Mării Negre, a Contractului-cadru de închiriere a plajei Mării Negre şi a Listei sectoarelor de plajă libere propuse spre închiriere, prevede la art. 9.6 obligația ca locatarul „să pună la dispoziţie suprafaţa de plajă necesară organizării şi desfăşurării serviciului public de salvare acvatică SALVAMAR şi a posturilor de prim ajutor, conform prevederilor actelor normative care le reglementează„ – obligație pe care operatorii o respectă; – Contractul-cadru nu conține însă nicio obligație privind organizarea, angajarea personalului sau finanțarea acestui serviciu; – propunerea legislativă, prin includerea operatorului economic în definiția „administratorului”, impune obligații care excedează contractul aflat în derulare, fără nicio renegociere a acestuia și fără corelare cu clauzele sale; 3
  • obligații disproporționate pentru operatorii cu suprafețe reduse: obligația de a asigura personal de salvare la un raport de minimum 1 salvamar la 100 m de front la apă, aplicată fără prag minim de suprafață, forțează operatorii cu sectoare reduse să suporte costul integral al unei echipe de cel puțin doi salvamari (pentru acoperirea unui program de 12 ore/zi, 7/7), disproporționat față de suprafața și veniturile generate, în condițiile în care aceștia achită deja taxa de salvamar menționată mai sus
  • lacune privind continuitatea serviciului și colaborarea între operatori: – propunerea legislativă nu prevede niciun termen de grație pentru înlocuirea personalului de salvare absent din motive obiective (boală, demisie, concediere), art. 14 echivalând automat, la control, lipsa unui atestat valabil cu „supraveghere neasigurată”. – de asemenea, posibilitatea partajării personalului între administratori vecini (art. 12 alin. (2) nu oferă nicio soluție operatorilor al căror sector este mărginit de plajă neînchiriată sau publică
  • sancțiuni disproporționate: amenzile propuse pentru administrator [10.000– 30.000 lei, art. 18 alin. (1) lit. e) și f)] nu diferențiază între abateri de fond, cu impact asupra siguranței, și abateri administrative formale, și se aplică unui operator economic căruia legea îi impune, fără temei contractual sau financiar clar, obligații ce depășesc rolul său de locatar
  • termene nerealiste: termenul de 1 mai pentru dispoziția primarului (art. 4), termenul de 90 de zile pentru adoptarea hotărârii Guvernului care stabilește elementele tehnice esențiale (art. 22) și data fixă de intrare în vigoare (art. 24) nu lasă un interval realist de conformare, mai ales în condițiile incertitudinii create de problemele de fond semnalate anterior.
Inițiat de deputați PSD, cu termen de avizare 7.09.2026, acest proiect a primit aviz favorabil cu observații.
Inițiat de senatori și deputați PSD, PNL, cu termen de avizare 7.09.2026, acest proiect a primit aviz favorabil cu observații.
Inițiat de senatori PNL, cu termen de avizare 9.09.2026, acest proiect a primit aviz favorabil cu observații.

Alte puncte de pe ordinea de zi:

  • Protocol de colaborare privind implementarea proiectului „Consolidarea dialogului social și a parteneriatelor pentru ocupare și formare”, implementat de Patronatul Național al Femeilor de Afaceri din IMM (PNFAIMM) în calitate de lider de proiect, finanțat prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027, Fondul Social European+
  • Solicitarea Comisiei temporare constituite în scopul realizării Studiului cu tema ”Starea învățământului preuniversitar” de modificare a calendarului de lucru
  • Raport privind participarea CES România la Conferința anuală a Grupului privind Semestrul european, Bruxelles, Belgia, 30 iunie 2026
  • Raport privind participarea CES România la Seminarul „Connecting EU” organizat de Comitetul Economic și Social European, Sofia, Bulgaria, 6-7 iulie 2026
  • Informare privind şedinţa Biroului Executiv din data de 26.08.2026

Concluzie

În ședința din 26 august 2026, Plenul CES a analizat 9 proiecte de acte normative, adoptând 1 aviz favorabil, 5 avize favorabile cu observații și 3 avize nefavorabile.