Ședința C5 (08.09.2026): Proiecte din domeniile educație, economie, sănătate

Comisia pentru educație, tineret, sport, cercetare, formare profesională și cultură (C5) din cadrul Consiliului Economic și Social (CES) s-a reunit în ședință marți, 8 septembrie 2026, pentru a discuta și aviza o serie de proiecte de acte normative. Ședința a avut loc online.

Ordinea de zi propusă

Comisia a avut în atenție elaborarea proiectelor de aviz la următoarele proiecte de acte normative:

  1. Propunere legislativă pentru prorogarea termenului prevăzut de art.7 alin. (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.95/2021 pentru aprobarea Programului național de investiții „Anghel Saligny” (b476/27.08.2026) (termen de avizare: 16.09.2026) – Inițiator: Cseke Attila-Zoltan – senator UDMR
  2. Propunere legislativă pentru modificarea Legii învăţământului preuniversitar nr.198/2023 (plx540/01.09.2026) (termen de avizare: 17.09.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  3. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii (plx541/01.09.2026) (termen de avizare: 17.09.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  4. Propunere legislativă pentru modificarea Legii învăţământului preuniversitar nr.198/2023 (plx542/01.09.2026) (termen de avizare: 17.09.2026) – Inițiatori: senatori și deputați USR
  5. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea art.207 din Legea învăţământului preuniversitar nr.198/2023 (plx543/01.09.2026) (termen de avizare: 17.09.2026) – Inițiatori: senatori și deputați UDMR, PSD, PNL
  6. Propunere legislativă pentru modificarea articolului IX alin.(5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.44/2022 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, precum și pentru interpretarea, modificarea și completarea unor acte normative (b475/27.08.2026) (termen de avizare: 18.09.2026) – Inițiatori: deputați SOS RO
  7. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr.198/2023, „Legea Iubirii I” (b477/01.09.2026) (termen de avizare: 18.09.2026) – Inițiator: senator neafiliat, deputați UPR

Ce a decis Comisia:

1. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru prorogarea termenului prevăzut de art.7 alin. (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.95/2021 pentru aprobarea Programului național de investiții „Anghel Saligny” (b476/27.08.2026)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă (b476/27.08.2026, inițiator senator Cseke Attila-Zoltán, UDMR) are ca obiect prorogarea termenului prevăzut de art. 7 alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului național de investiții „Anghel Saligny”, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 183/2022, cu modificările și completările ulterioare.

2. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru modificarea Legii învăţământului preuniversitar nr.198/2023 (plx540/01.09.2026)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă (plx540/01.09.2026, inițiatori senatori și deputați USR) are ca obiect modificarea art. 101 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, în vederea eliminării concursului de admitere distinct în clasa a IX-a și a revenirii la un sistem unic de admitere întemeiat pe rezultatele evaluării naționale și pe repartiția computerizată.
  • Aviz FAVORABIL, cu observațiile: propunerea legislativă vizează abrogarea prevederilor art. 101 alin. (2), (5), (6), (7), (8) și (9) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, precum și modificarea corespunzătoare a alin. (4) și (10) ale aceluiași articol. În vederea asigurării coerenței și unității reglementării, precum și a respectării normelor de tehnică legislativă, apreciem că intervenția legislativă propusă necesită completarea acesteia prin realizarea tuturor corelărilor necesare atât în cuprinsul Legii nr. 198/2023, cât și la nivelul legislației subsecvente, astfel: cu privire la corelarea cu prevederile art. 113 alin. (2) ca urmare a abrogării dispozițiilor art. 101 referitoare la organizarea unui concurs distinct de admitere în învățământul liceal, se impune corelarea corespunzătoare a prevederilor art. 113 alin. (2), care cuprind, în forma în vigoare, sintagma „sau a concursului de admitere la liceu”. În acest context, menținerea sintagmei menționate, în condițiile abrogării dispozițiilor legale care reglementează concursul distinct de admitere la liceu, ar putea genera o necorelare în cadrul actului normativ și dificultăți în aplicarea unitară a acestuia. Prin urmare, se propune ca, la articolul 113 alineatul (2), sintagma „sau a concursului de admitere la liceu” să fie eliminată, în vederea asigurării concordanței dintre dispozițiile art. 113 și noua soluție legislativă instituită prin modificarea art. 101 din Legea nr. 198/2023. cu privire la clarificarea aplicabilității în timp a noilor dispoziții, se apreciază ca fiind necesară clarificarea regimului juridic aplicabil în timp modificărilor referitoare la admiterea în învățământul liceal, prin corelarea acestora cu dispozițiile tranzitorii prevăzute la art. 248 alin. (4) din Legea nr. 198/2023. În acest sens, considerăm necesar ca actul normativ să stabilească în mod expres, clar, neechivoc și predictibil categoria sau generația de elevi căreia îi sunt aplicabile noile reguli privind admiterea în învățământul liceal. O asemenea precizare este necesară pentru asigurarea previzibilității normei juridice și pentru evitarea unor interpretări neunitare cu privire la momentul de la care noile dispoziții produc efecte. Totodată, apreciem că dispozițiile proiectului legislativ trebuie corelate cu eventualele modificări legislative deja intervenite sau aflate în procedură parlamentară, referitoare la termenul de aplicare a noului sistem de admitere în învățământul liceal. În consecință, se propune reanalizarea și, după caz, completarea dispozițiilor tranzitorii ale proiectului legislativ, astfel încât să fie stabilit în mod expres regimul aplicabil în timp și generația de elevi căreia îi sunt incidente noile reguli privind admiterea în învățământul liceal. cu privire la necesitatea realizării tuturor corelărilor legislative, apreciem că abrogarea dispozițiilor art. 101 alin. (2), (5), (6), (7), (8) și (9) nu trebuie realizată în mod izolat, ci trebuie însoțită de efectuarea tuturor corelărilor legislative necesare la nivelul actului normativ. În acest context, se impune verificarea tuturor dispozițiilor Legii nr. 198/2023 care preiau, reproduc, condiționează aplicarea sau fac trimitere, în mod direct ori indirect, la prevederile care fac obiectul abrogării. Față de cele de mai sus, se propune verificarea și corelarea tuturor dispozițiilor Legii nr. 198/2023 care preiau, reproduc, condiționează sau fac trimitere la prevederile abrogate ale art. 101, inclusiv prin modificarea, abrogarea sau eliminarea, după caz, a dispozițiilor devenite inaplicabile, lipsite de obiect ori necorelate cu noua soluție legislativă. Realizarea acestor corelări este necesară pentru asigurarea coerenței interne a actului normativ, a clarității și previzibilității reglementării, precum și pentru prevenirea apariției unor dispoziții contradictorii, inaplicabile sau susceptibile de interpretări neunitare; cu privire la corelarea legislației subsecvente, având în vedere faptul că procedura privind admiterea în învățământul liceal este reglementată, în aplicarea Legii nr. 198/2023, și prin acte normative subsecvente, respectiv metodologii-cadru, calendare și ordine ale ministrului educației, apreciem că se impune asigurarea corelării acestora cu modificările aduse cadrului legislativ primar. În lipsa unei intervenții exprese în ceea ce privește actualizarea legislației subsecvente, există riscul menținerii în vigoare a unor prevederi care reglementează instituții sau proceduri eliminate prin modificările aduse Legii nr. 198/2023. În acest sens, formulăm observația că se impune instituirea unei obligații exprese de actualizare și corelare a actelor normative subsecvente afectate de modificările legislative propuse. În consecință, se propune completarea art. II al proiectului de lege, după cum urmează: art. II. – „În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educației și Cercetării modifică și/sau completează, după caz, metodologia-cadru și calendarul privind organizarea și desfășurarea repartizării și admiterii în învățământul liceal, precum și toate celelalte acte normative subsecvente afectate de modificările aduse Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prin prezenta lege, în vederea asigurării corelării acestora cu dispozițiile legale în vigoare.”

3. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii (plx541/01.09.2026)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă (plx541/01.09.2026, inițiatori senatori și deputați USR) are ca obiect modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, respectiv Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate (art. I), Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice (art. II), Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (art. III), Legea nr. 184/2016 privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică (art. IV) și art. 228 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (art. V), în procedură de urgență.
  • Aviz FAVORABIL, cu observațiile: este necesară modificarea art. II pct.1 din propunerea legislativă, în sensul eliminării din lista persoanelor care au obligația depunerii declarațiilor a președinților, vicepreședinților, secretarilor și trezorierilor federațiilor și confederațiilor patronale și sindicale, având în vedere că sunt reprezentanții unor entități private și prin activitatea desfășurată nu adoptă politici publice. Pentru organizațiile patronale și sindicale, care au rol de parteneri sociali, această măsură poate reprezenta o formă de presiune și de intervenție a statului în activitatea acestor organizații.

4. Aviz nefavorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea Legii învăţământului preuniversitar nr.198/2023 (plx542/01.09.2026)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă (plx542/01.09.2026, inițiatori senatori și deputați USR) are ca obiect modificarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu intervenții asupra art. 128, art. 196 și art. 198, în vederea consolidării rolului unității de învățământ, prin consiliul de administrație, în deciziile privind propria conducere.
  • Aviz NEFAVORABIL, cu motivarea: în forma propusă, propunerea legislativă nu asigură suficiente garanții pentru accesul egal și nediscriminatoriu la funcțiile de conducere, pentru selecția bazată pe competență profesională și managerială și pentru exercitarea independentă și stabilă a funcției de director; restrângerea accesului la funcțiile de conducere și afectarea egalității de șanse: Propunerea legislativă înlocuiește concursul organizat la nivel național pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct cu un concurs organizat la nivelul fiecărei unități de învățământ, de către consiliul de administrație. Această modificare nu garantează în mod expres accesul tuturor cadrelor didactice care îndeplinesc condițiile legale, indiferent de unitatea de învățământ în care sunt titulare. Astfel, există riscul ca un cadru didactic titular într-o altă unitate de învățământ, deși îndeplinește toate condițiile profesionale și legale, să nu beneficieze de aceleași șanse reale de acces la funcția de conducere. Organizarea descentralizată a concursului nu trebuie să se transforme într-o restrângere a dreptului de a candida; concentrarea excesivă a atribuțiilor în consiliul de administrație: Propunerea legislativă conferă consiliului de administrație un cumul de competențe fără precedent: organizează concursul; constituie, practic, comisia de concurs; validează rezultatele; adoptă hotărârea de numire; încheie contractul de management educațional; poate dispune eliberarea din funcție. Considerăm că această concentrare a competențelor este excesivă și creează riscul unor decizii arbitrare, al conflictelor de interese și al presiunilor asupra conducerii unității de învățământ. Un organism care selectează directorul nu ar trebui să dețină, în aceeași măsură, și instrumentul discreționar prin care îi poate înceta mandatul. comisia de concurs nu beneficiază de garanții suficiente de independență și imparțialitate: Propunerea legislativă prevede că „Comisia de concurs este compusă din membrii consiliului de administrație”, cu excepția persoanelor care candidează pentru funcția de director sau director adjunct. Această soluție este problematică, deoarece același organism devine, simultan, organizator al concursului, evaluator al candidaților și decident asupra rezultatului. Propunerea legislativă nu oferă suficiente garanții legislative privind: independența evaluatorilor; prevenirea tuturor situațiilor de conflict de interese; stabilirea unor criterii obiective de evaluare; transparența punctajelor; procedura de soluționare a contestațiilor. Pentru o funcție de conducere într-o unitate de învățământ, aceste aspecte nu ar trebui lăsate exclusiv în sarcina unei metodologii ulterioare. riscul politizării și al ingerințelor locale în managementul școlii: Deși propunerea legislativă justifică modificarea prin apropierea deciziei de comunitatea școlară, aceasta poate produce efectul invers dacă nu există mecanisme suficiente de protecție a managementului educațional. Consiliul de administrație include reprezentanți ai autorității administrației publice locale, ai părinților, ai elevilor, în cazul unităților de învățământ liceal, și ai personalului didactic din unitate. Transferarea către consiliul de administrație a competenței de selectare, numire și eliberare din funcție a directorului poate amplifica presiunile locale asupra managementului școlii. Riscul este ca performanța managerială să fie substituită de criterii de oportunitate, relaționale sau de interese locale. instabilitatea funcției de director și afectarea autonomiei manageriale: Propunerea legislativă permite eliberarea directorului din funcție prin hotărârea consiliului de administrație, inclusiv la propunerea președintelui consiliului de administrație sau a unei majorități calificate a membrilor acestuia. În aceste condiții, directorul poate deveni dependent de majoritatea existentă în consiliul de administrație, ceea ce afectează autonomia managerială. Există riscul ca directorul să fie pus în situația de a lua decizii nu în funcție de interesul educațional al unității, ci ținând cont de posibilitatea ca acestea să genereze o propunere de eliberare din funcție. lipsa unor garanții suficiente privind caracterul unitar și profesionist al selecției: Actualul mecanism național urmărește existența unor standarde unitare pentru ocuparea funcțiilor de conducere. Prin descentralizarea integrală a concursului, există riscul apariției unor diferențe semnificative între unități în ceea ce privește: evaluarea candidaților; nivelul de exigență; componența comisiilor; interpretarea criteriilor; soluționarea contestațiilor. propunerea legislativă lasă o parte importantă a acestor aspecte în sarcina metodologiei aprobate ulterior prin ordin de ministru, deși acestea reprezintă garanții esențiale ale accesului egal la funcțiile de conducere.

5. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea art.207 din Legea învăţământului preuniversitar nr.198/2023 (plx543/01.09.2026)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă (plx543/01.09.2026, inițiatori senatori și deputați UDMR, PSD și PNL) are ca obiect modificarea și completarea art. 207 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, în vederea consolidării serviciilor de asistență psihopedagogică destinate preșcolarilor și elevilor, prin reducerea numărului maxim de beneficiari aferenți normei didactice și prin instituirea unei norme distincte pentru profesorii-psihologi.
  • Aviz FAVORABIL, cu observațiile: considerăm necesară diminuarea numărului de beneficiari aferent unui post de specialist, pentru a permite realizarea unor intervenții individualizate, monitorizarea beneficiarilor, activități de prevenție și o colaborare efectivă cu familia și cadrele didactice. susținem modificarea raportului de normare pentru profesorii-consilieri școlari și profesorii-logopezi: Susținem modificarea raportului de normare pentru profesorii-consilieri școlari și profesorii-logopezi, prin stabilirea unui număr de maximum: 300 de elevi; 300 de elevi și preșcolari; 200 de preșcolari, după caz, potrivit formei propuse prin propunerea legislativă. Considerăm că actualele raporturi de normare nu mai corespund nevoilor reale ale sistemului de educație, în condițiile creșterii numărului de copii care necesită servicii specializate. Expunerea de motive evidențiază presiunea exercitată asupra serviciilor existente și necesitatea dezvoltării acestora. normarea trebuie însoțită de suplimentarea efectivă a posturilor: Considerăm esențial ca reducerea numărului de beneficiari aferent unui post să fie însoțită de suplimentarea corespunzătoare a numărului de posturi și de asigurarea finanțării necesare. În lipsa acestei măsuri, există riscul ca noile raporturi de normare să rămână inaplicabile în practică sau să conducă, în continuare, la supraîncărcarea specialiștilor existenți. În consecință, solicităm ca aplicarea noilor norme să fie fundamentată printr-o evaluare a necesarului suplimentar de posturi la nivel național și județean și prin identificarea surselor de finanțare corespunzătoare. clarificarea statutului și competențelor profesorului-psiholog: Referitor la introducerea alin. (10¹), considerăm necesară completarea cadrului normativ referitor la profesorul-psiholog, care se regăsește printre funcțiile didactice de predare prevăzute la art. 165 alin. (1) lit. v). Funcția de profesor-psiholog este prevăzută de Legea nr. 198/2023 între funcțiile didactice de predare din cadrul Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională/ Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, iar postul este prevăzut în Centralizatorul privind disciplinele/posturile și specializările corespunzătoare. Totodată, reglementările privind mobilitatea personalului didactic prevăd, pentru ocuparea postului de profesor-psiholog din cadrul Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională/ Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, atât îndeplinirea condițiilor de studii corespunzătoare Centralizatorului, cât și deținerea unui atestat de liberă practică emis de Colegiul Psihologilor din România, în specialitățile prevăzute de metodologia în vigoare. În acest context, apreciem că propunerea legislativă trebuie să asigure o corelare explicită între: funcția didactică de profesor-psiholog; condițiile de studii și specializările prevăzute în Centralizator; condiția deținerii atestatului de liberă practică; legislația privind exercitarea profesiei de psiholog; atribuțiile specifice exercitate în cadrul Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională/ Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională. Solicităm definirea clară, la nivel legislativ, a competențelor și limitelor de exercitare a atribuțiilor profesorului-psiholog. Totodată, considerăm necesară clarificarea fundamentării raportului de normare propus pentru profesorul-psiholog. Este necesar să se precizeze dacă este justificat și realist ca profesorul-psiholog să fie raportat la o normă de maximum 300 de elevi, 300 de elevi și preșcolari sau 200 de preșcolari, având în vedere natura specifică a activităților și competențelor exercitate de acesta. delimitarea atribuțiilor profesorului-psiholog de cele ale profesorului-consilier școlar: Considerăm necesară delimitarea explicită a atribuțiilor profesorului-psiholog față de cele ale profesorului-consilier școlar. În special, trebuie clarificat faptul că activitățile care presupun exercitarea competențelor profesionale specifice psihologului, inclusiv evaluarea psihologică și consilierea psihologică, trebuie realizate în condițiile legislației aplicabile profesiei de psiholog și de către persoane care îndeplinesc condițiile profesionale corespunzătoare. Această delimitare este necesară pentru evitarea suprapunerilor de competențe, pentru protejarea beneficiarilor primari ai educației și pentru asigurarea unei intervenții interdisciplinare coerente. considerăm necesară corelarea corespunzătoare a legislației subsecvente, ulterior adoptării modificărilor legislative, astfel încât noile dispoziții să poată fi aplicate în mod unitar și coerent. În acest sens, solicităm ca Ministerul Educației să realizeze corelarea corespunzătoare a: metodologiilor privind organizarea și funcționarea Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională/ Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională; metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic; Centralizatorului privind disciplinele/posturile și specializările; normelor privind încadrarea și constituirea posturilor; fișelor-cadru ale posturilor pentru specialiștii din Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională/ Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională. considerăm că reducerea numărului de beneficiari aferent unui specialist reprezintă o măsură necesară pentru creșterea calității serviciilor de asistență psihopedagogică și pentru asigurarea accesului efectiv al copiilor și elevilor la servicii specializate. apreciem că aplicarea efectivă a noilor raporturi de normare trebuie garantată prin suplimentarea și finanțarea corespunzătoare a posturilor, iar funcția de profesor-psiholog trebuie reglementată coerent și corelată cu statutul profesional al psihologului, condițiile de exercitare a profesiei și atribuțiile celorlalte categorii de specialiști din Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională/ Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională.

6. Aviz favorabil pentru Propunere legislativă pentru modificarea articolului IX alin.(5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.44/2022 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, precum și pentru interpretarea, modificarea și completarea unor acte normative (b475/27.08.2026)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă (b475/27.08.2026, inițiator deputat din Grupul parlamentar S.O.S. România) are ca obiect modificarea art. IX alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2022 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, precum și pentru interpretarea, modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 378/2023, în vederea corectării, pentru viitor, a regimului de decontare a investigațiilor paraclinice de înaltă performanță și de medicină nucleară efectuate în cadrul monitorizării persoanelor asigurate.

7. Aviz favorabil cu observații pentru Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr.198/2023, „Legea Iubirii I” (b477/01.09.2026)

  • Obiectul de reglementare: Propunerea legislativă (b477/01.09.2026, inițiatori parlamentari din Grupul Partidului Oamenilor Tineri) are ca obiect modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, sub denumirea „Legea Iubirii I”, în vederea transformării unității de învățământ preuniversitar într-un centru de depistare timpurie, prevenție și sprijin educațional intern pentru beneficiarii primari cu cerințe educaționale speciale (CES).
  • Aviz FAVORABIL, cu observațiile: apreciem că forma actuală a propunerii legislative necesită modificări și completări substanțiale pentru asigurarea coerenței juridice, instituționale și financiare a reglementării, impunându-se, în acest sens: clarificarea raporturilor instituționale dintre Centrul Național pentru Educație Incluzivă (CNEI), Centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) și Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE) și unitățile de învățământ, în ceea ce privește înființarea, normarea, finanțarea și ocuparea posturilor de profesor-consilier școlar și profesor-logoped; definirea statutului juridic, profesional și salarial al asistentului didactic pentru sprijin educațional, precum și stabilirea condițiilor de ocupare a postului, a atribuțiilor și a responsabilităților acestuia; clarificarea statutului însoțitorului permanent de specialitate și delimitarea atribuțiilor acestuia față de cele ale asistentului personal, facilitatorului și personalului didactic de sprijin, deja prevăzute de legislația în vigoare; corelarea terminologiei utilizate în propunerea legislativă cu cea consacrată în Legea nr. 198/2023, în special în ceea ce privește planul educațional personalizat, nivelurile de sprijin și serviciile educaționale destinate beneficiarilor cu cerințe educaționale speciale – CES; reglementarea distinctă a evaluării psihopedagogice interne, astfel încât aceasta să fie clar delimitată de evaluarea medicală, evaluarea psihologică și evaluarea complexă realizată de structurile competente; fundamentarea financiară riguroasă a măsurilor propuse, prin estimarea numărului de posturi suplimentare necesare și a costurilor aferente salarizării, formării profesionale, dotării și infrastructurii; stabilirea unor norme tranzitorii privind înființarea și ocuparea noilor posturi, precum și implementarea etapizată a măsurilor propuse; precizarea faptului că formarea continuă obligatorie se realizează în cadrul timpului de muncă, fără transferarea costurilor aferente asupra personalului didactic; corelarea dispozițiilor referitoare la profesorii-consilieri școlari și profesorii-logopezi cu toate celelalte prevederi incidente din Legea nr. 198/2023 și din legislația subsecventă.

Concluzii

În ședința din 8 septembrie 2026, Comisia C5 a analizat 7 proiecte de acte normative, formulând 2 avize favorabile, 4 avize favorabile cu observații și 1 aviz nefavorabil.

Motivarea avizului nefavorabil (plx542) și observațiile formulate (plx540, plx541, plx543, b477) sunt redate integral mai sus.

Din partea Fundației Naționale pentru Tineret a participat la ședință Georgiana LICĂ.

Proiectele de aviz ale comisiei au fost supuse aprobării Plenului CES (09.09.2026).