Inițiat de Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, cu termen de avizare 19.03.2025, proiectul a primit aviz favorabil cu observații 

CES a avizat favorabil acest proiect de act normativ, cu următoarele observații: 

• Abordarea inițiatorului nu atribuie niciun rol partenerilor sociali, în general, și organizațiilor sindicale, în special, în niciuna din direcțiile de acțiune sau măsurile regăsite la nivelul planului de acțiune, mai ales în condițiile în care tranziția de la școală la viața activă este o parte importantă la nivelul sistemului educaţional, unde atât sindicatele, cât și patronatele sunt entități interesate de prim rang.    

• Se impune ca mecanismul de monitorizare propus în cadrul proiectului de act normativ să fie unul tripartit, astfel încât acesta să includă atât sindicatele, cât și patronatele, acestea având un rol semnificativ în promovarea și susținerea competențelor verzi în rândul angajaților, în promovarea locurilor de muncă verzi (sustenabile), în conștientizarea importanței competențelor verzi şi a tranziţiei ecologice. Accesul partenerilor sociali la monitorizarea planului este o recomandare care asigură o calibrare a planului de acțiuni la nevoile pe care piața muncii le înregistrează, ea fiind administrată în mod direct de partenerii sociali.    

• Mecanismul de monitorizare (măsura M1.1.6.) ar trebui să fie de tip tripartit, deoarece presupune o abordare cuprinzătoare, experiență și expertiză, consolidează responsabilitatea comună pentru a asigura succesul strategiei prin oferirea unui rol şi a unei responsabilități fiecărei părți, ceea ce asigură o mai bună coordonare între politicile educaționale și cele de mediu, creşte transparența procesului și consolidează încrederea între părțile implicate.    

• Strategia națională privind educația pentru mediu se desfășoară pe mai multe paliere: educație formală şi nonformală, resursă umană, inclusiv formarea cadrelor didactice, investiții, resurse deschise şi parteneriate. Observăm că sindicatelor și patronatelor nu li se atribuie niciun rol în niciunul din aceste paliere. Din acest punct de vedere strategia este dezechilibrată, având în vedere că atât sindicatele, cât și patronatele, sunt implicate în diverse proiecte privind educația pentru mediu, economia circulară etc. și ar putea aduce o contribuție relevantă în implementarea acestei strategii, în mod special în formarea resursei umane, încheierea parteneriatelor și schimburilor de experiență.    

• La rubrica „Descriere” din cadrul măsurii M1.1.7. propunem introducerea patronatelor și a sindicatelor în enumerarea entităților cu care se vor încheia parteneriate, precum și menționarea acestora în cadrul coloanei dedicate „Instituțiilor responsabile/implicate”.    

• Este necesar ca la nivelul M.1.1.7, alături de patronate, să fie menționate și sindicatele, deoarece abordarea ONG, parteneri sociali, este de natură să asigure un cadru de reprezentare a interesului echilibrat, dar și de integrare a planului în acest cadru.    

• Este necesar ca la nivelul M.2.1.1. să fie menționați partenerii sociali, acest demers fiind unul important din perspectiva asigurării unei sinergii instituționale în ceea ce priveşte tranziţia climatică. Aceasta din urmă necesită o abordare integrată, astfel că integrarea partenerilor sociali constituie un demers de cadrul strategic european specific tranziţiei climatice. Proiectul de act normativ neglijează această abordare în relația cu actorii interesați, astfel că recomandăm remedierea abordării propuse.    

• Considerăm oportună completarea Măsurii/Activității M.2.1.2. prin introducerea asociațiilor de business (reprezentanților mediului de afaceri), a organizațiilor patronale și a organizațiilor sindicale în coloana dedicată, „Instituțiilor responsabile/implicate”. Prin completarea propusă, se are în vedere creşterea numărului de actori implicați în activitatea de dezvoltare a unor aplicații mobile pentru monitorizarea mediului și/sau protejarea în situația unor dezastre naturale prin implicarea mediului de afaceri privat în lista instituțiilor responsabile/ implicate. Astfel, companiile private vor aduce un plus valoare aplicațiilor dezvoltate prin prisma expertizei avute, prin elaborarea unor soluții avansate și metode prin care să se îndeplinească obiectivele regăsite în Strategia Națională, eficientizând modalitatea prin care elevii însuşesc cunoştinţe privind mediul înconjurător şi schimbările climatice în directă legătură cu competențele generale și specifice privind educația pentru mediu din programele școlare.    

• În cadrul măsurii M.2.2.1 este necesar să fie menționați partenerii sociali, în condițiile în care sistemul educațional trebuie să manifeste o legătură cu piața muncii, astfel că locurile de muncă sau contextele de producție constituie locații care pot sprijini contexte de învăţare diferite, dar și un cadru de înțelegere superior. De altfel, partenerii sociali organizează periodic vizite în cadrul companiilor, porți deschise etc., astfel că toate acestea pot fi integrate în planul de acțiune, dat fiind faptul că deja există o preocupare pentru economia circulară şi schimbările climatice la nivelul partenerilor sociali.    

• Cu referire la măsura M.2.4.3, se propune înființarea unor cluburi cu activități dedicate protecției mediului şi schimbărilor climatice, însă considerăm că ar trebui să se ţină cont de infrastructura deja existentă la nivelul Ministerului Educației şi Cercetării, precum Palatele Copiilor (denumite anterior Cluburile Copiilor). Acestea dispun de clădiri și cadre didactice care ar putea susține astfel de activități. O bună practică în acest sens este exemplul de la Sighișoara, unde există un cerc dedicat educației de mediu. Recomandăm integrarea acestor structuri în strategie, pentru a asigura accesibilitatea tuturor copiilor, indiferent de nivelul social.    

• În ceea ce privește măsura M.3.2.2, considerăm că formularea actuală este prea generală și ar fi mai adecvat să se menționeze explicit „Semnarea de parteneriate între Ministerul Educației și Cercetării și instituțiile omoloage internaționale/europene” pentru a facilita participarea la astfel de inițiative. [cite: 64, 65, 25, 26, ] De asemenea, propunem completarea măsurii cu crearea unei rețele naționale pentru schimb de experiență și networking între școli din județe diferite sau din același județ. [cite: 64, 65, 25, 26, ] 

• Raportat la măsurile aferente OS 3.4, apreciem că formularea „Școala devine un hub al sustenabilității în comunitate” necesită clarificări privind implementarea practică. În plus, considerăm că măsura M 3.4.1 ar trebui ajustată. Infrastructura de colectare selectivă nu ar trebui amplasată în proximitatea școlilor, ci mai degrabă ar trebui create spații verzi unde elevii să poată desfășura activități educaționale în aer liber. Recomandăm completarea acestei măsuri prin facilitarea unor mini-proiecte de cercetare aplicată, cu beneficii directe pentru comunitate și calitatea vieții.    

• La OS 4 propunem, de asemenea, introducerea organizațiilor patronale și a organizațiilor sindicale din domeniul învățământului și mediului în coloana dedicată „Instituțiilor responsabile/implicate”.    

• Sunt măsuri care nu au indicatori de performanță definiți în termeni cantitativi și calitativi, ceea ce conduce la îngreunarea procesului de monitorizare și evaluare, dar și la o incertitudine privind asigurarea surselor de finanțare pentru realizarea activităților.    

• În condițiile în care formarea resursei umane de calitate presupune o implicare clară a partenerilor sociali în a consolida relația dintre situațiile de muncă și resursa umană din sistemul de educaţional, este necesară menționarea partenerilor sociali la nivelul M.4.1.1. De altfel, inclusiv la nivelul legii educației, există referințe importante cu privire la relația cu piața muncii, astfel că integrarea partenerilor sociali în cadrul acestei măsuri este o recomandare necesară, dat fiind faptul că aceeași forță de muncă este reprezentată de partenerii sociali în diferite contexte care vizează schimbările climatice.    

• În cadrul măsurii M.4.2.4, este necesar să fie menționată posibilitatea ca mentorii să provină inclusiv din zona partenerilor sociali, alături de ONG-uri. Proiectul de act normativ manifestă o expunere importantă a ONG-urilor în detrimentul partenerilor sociali, or, acest lucru neglijează diversitatea de interese, precum şi nevoia de resurse şi capacităţi.    

• Suplimentar, observăm că strategia nu include o componentă dedicată implicării părinților în procesul educației pentru mediu, deși acest aspect este esențial pentru succesul pe termen lung al educației de mediu. Propunem introducerea unei măsuri care să vizeze implicarea părinților în activitățile și proiectele educaționale de mediu, având în vedere că problemele ecologice sunt cauzate în principal de adulţi.    

• Considerăm relevantă menționarea programului internațional „Eco-Școala”, implementat și în România, care oferă un sistem de certificare pentru școli. Totuși, având în vedere că acest program implică costuri, ar putea fi utilizat doar ca sursă de inspirație pentru dezvoltarea unui sistem de evaluare național, gratuit și accesibil tuturor instituțiilor de învățământ.    

• WWF România, împreună cu ViitorPlus Asociația pentru dezvoltare durabilă și Asociația Greenitiative, au dezvoltat în 2016 un curriculum opțional de tip CDS („Școli verzi”), care include materiale digitale și resurse pentru educația privind dezvoltarea durabilă. Acest material este actual, atractiv și disponibil și în limba engleză. Este necesar ca Ministerul Educației și Cercetării să analizeze posibilitatea integrării acestui curriculum în oferta educațională existentă.    

• Planul definește acțiuni concrete și termene de implementare, însă nu include un buget detaliat aferent fiecărei măsuri propuse. Lipsa unui buget clar poate afecta fezabilitatea implementării măsurilor prevăzute, limitând accesul la finanțare și punând în dificultate instituțiile responsabile cu aplicarea planului.    

• Indicatorii asumați la nivelul planului de acțiuni nu au un caracter cantitativ şi nici nu sunt SMART (specifici, măsurabili, abordabili, definiți în timp), iar această situație face extrem de dificilă atât monitorizarea planului, cât și corelarea acțiunilor cu sursele concrete de finanțare. De altfel, corelarea dintre planurile de acțiuni și finanțare se realizează prin indicatori cantitativi care sunt imperativi necesari asigurării unei concretețe sporite atât a planului, cât și a procesului de implementare.

Inițiat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, cu termen de avizare 20.03.2025, proiectul a fost supus procedurii de avizare, primind un aviz favorabil cu observații 

CES a avizat favorabil acest proiect de act normativ, cu următoarele observații: 

• CES a apreciat că măsura propusă prin proiectul de act normativ va genera un impact pozitiv asupra pensionarilor din sistemul public de pensii și ai sistemului pensiilor militare ale căror venituri din pensie se situează sub nivelul sumei de 2.574 lei.    

• Având în vedere că în luna ianuarie pensia medie în România a fost de 2.806 lei, potrivit datelor publicate de Casa Națională de Pensii Publice, CES a considerat că ar fi echitabil ca măsura să se raporteze la acest nivel, și nu la suma de 2.574 lei.  

Inițiat de Ministerul Sănătății, cu termen de avizare 21.03.2025, proiectul a fost supus procedurii de avizare, primind un aviz favorabil cu observații 

CES a avizat favorabil acest proiect de act normativ, cu următoarele observații: 

Propunerea de modificare: 

• Art. 31 inițial: Constituie contravenție și se sancționează cu amenda de la 2000 lei la 4000 lei persoanele juridice pentru nerespectarea obligației prevăzută la art. 244 alin. (6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare.    

• Text propus: Constituie contravenție și se sancționează cu amenda de la 1.200 lei la 2.400 lei pentru persoanele fizice responsabile, respectiv cu amendă de la 10.000 – 20.000 lei persoanele juridice, pentru nerespectarea obligației prevăzută la art. 244 alin. (6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare.    

Motivarea acestei propuneri de modificare se bazează pe următoarele argumente: 

• Raportarea sancțiunii la gravitatea faptei: Sancțiunea inițială de 2.000-4.000 lei este disproporționat de mică față de riscurile generate de eliminarea necorespunzătoare a medicamentelor expirate (considerate deșeuri periculoase) sau de refuzul de a le primi. În alte domenii (ex. protecția mediului, siguranța alimentară), amenzile sunt mult mai mari pentru fapte cu un impact similar asupra sănătății publice.    

• Efectul preventiv al unei amenzi mai mari: O amendă mai mare ar avea un efect preventiv, determinând atât persoanele fizice, cât și spitalele responsabile, să respecte obligațiile legale. O sancțiune mai mare ar sublinia importanța conformării și ar reduce situațiile în care este refuzată preluarea medicamentelor expirate de la populație.    

• Impactul asupra sănătății publice și mediului: Refuzul spitalelor/persoanelor fizice responsabile de a colecta medicamentele expirate poate determina ca populația să arunce aceste medicamente în mediul înconjurător, ceea ce poate duce la contaminarea apei și solului, afectând ecosistemele și sănătatea umană. În plus, eliminarea necontrolată a acestor substanțe poate contribui la apariția rezistenței antimicrobiene, un pericol global recunoscut de OMS.    

• Riscurile accesului neautorizat: Accesul neautorizat la medicamente expirate (ex. din gropi de gunoi sau canalizare) poate duce la consum accidental sau abuz, cu riscuri majore pentru copii și persoane vulnerabile.

Inițiat de senatori și deputați AUR, proiectul a fost suspus procedurii de avizare, primind un aviz nefavorabil 

CES a avizat nefavorabil acest proiect de act normativ, cu următoarea motivare: 

Propunerea legislativă nu îndeplinește condițiile elementare în privința caracterului general al actelor normative, de reglementare a unor relații sociale, pornind de la dezideratele sociale prezente și de perspectivă, precum și de la insuficiențele legislației în vigoare”, așa cum prevede, la art. 6, Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, republicată, cu modificările și completările ulterioare.    

Normele propuse nu instituie obligații în sarcina autorităților, rămânând la nivelul unor recomandări, a unor opțiuni libere, în condițiile în care art. 8 alin. (2) din aceeași lege prevede că, „prin modul de exprimare, actul normativ trebuie să asigure dispozițiilor sale un caracter obligatoriu” (fie el imperativ, alternativ sau permisiv în raport cu alte norme precis identificate).    

Autoritățile administrației publice centrale și locale dispun, deja, de întregul cadru juridic necesar pentru organizarea de activități de tip aniversar sau cultural-educativ, fără necesitatea promovării unei legislații distincte de declarare a unei ,,zile” sau a unui ,,an” dedicat unui subiect sau altuia.    

Orice astfel de celebrare se poate realiza fără a fi necesar un act normativ expres, atât timp cât există interes din partea entităților direct implicate în acest domeniu.    

În legătură directă cu obiectul de reglementare, Guvernul a declarat, prin Hotărârea Guvernului nr. 467/2010 (promovată de Ministerul Apărării Naționale), data de 31 mai ca fiind „Ziua Rezervistului Militar”. De asemenea, structura MAPN cuprinde o direcție (Calitatea vieții personalului) ale cărei atribuții vizează în mod distinct colaborarea, pe de o parte, cu alte autorități publice centrale și locale, iar, pe de altă parte, cu structurile asociative ale cadrelor militare în rezervă și/sau retragere, inclusiv pentru organizarea de evenimente aniversare sau de omagiere.    

În contextul unei situații bugetare dificile, marcate de procedura de deficit excesiv, este inoportună introducerea unei noi sărbători care să conducă la o creștere a cheltuielilor publice.    

Conform art. 14 din Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, cu modificările și completările ulterioare, cetățenii români, bărbați și femei, care au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă sunt luați în evidență ca rezerviști, prin urmare, rezerviștii militari sunt, practic, civili până la o eventuală mobilizare. 

Inițiat de senatori și deputați PSD, deputați minorități, proiectul a fost suspus procedurii de avizare, primind un aviz nefavorabil 

CES a avizat nefavorabil acest proiect de act normativ, cu următoarea motivare: 

• Impact bugetar pentru un număr restrâns de beneficiari, fără un impact societal clar. 

• Lipsa de informații privind numărul total de beneficiari ai schemei de ajutor de stat. 

• Contradicția cu politicile de dezvoltare durabilă, inclusiv cu tendința de reducere a subvențiilor pentru combustibilii fosili și cu principiul „poluatorul plătește”. 

• Lipsa de claritate privind recuperarea investiției și aspecte legate de concurența loială. 

• Crearea unui tratament preferențial pentru un sector economic, fără argumente solide. 

• Probleme de sustenabilitate climatică a activităților sprijinite și necesitatea orientării resurselor publice către soluții mai durabile. 

• Lipsa unei evaluări a impactului socioeconomic și financiar al propunerii legislative. 

• Nerespectarea procedurilor privind ajutorul de stat și obligația de consultare și notificare a Consiliului Concurenței. 

Inițiat de deputați USR, deputat UDMR, PSD, PNL, proiectul a fost suspus procedurii de avizare, primind un aviz nefavorabil 

CES a avizat nefavorabil acest proiect de act normativ, cu următoarea motivare: 

Avizul nefavorabil se bazează pe o serie de argumente critice referitoare la modificările propuse Codului administrativ. În esență, se consideră că propunerea legislativă: 

• Contravine principiilor fundamentale ale funcției publice, cum ar fi stabilitatea, proporționalitatea și egalitatea de tratament.    

• Introduce discriminări nejustificate între funcționarii publici și alte categorii de personal bugetar.    

• Este ineficientă și redundantă, deoarece evaluarea performanței este deja reglementată, iar verificarea cunoștințelor teoretice se realizează la angajare.    

• Nu respectă normele de tehnică legislativă, având o fundamentare insuficientă și o expunere de motive neadecvată.    

• Se concentrează excesiv pe testarea memoriei, în detrimentul evaluării competențelor practice și a altor criterii relevante pentru performanță.    

• Poate duce la eliminarea abuzivă a funcționarilor publici și afectează negativ funcționarii de conducere și pe cei implicați în proiecte complexe.    

• Încalcă principiile europene privind administrația publică, care promovează o administrație bazată pe competențe, eficiență și adaptabilitate, nu pe memorare.    

• Ignoră aspecte importante precum formarea profesională continuă a funcționarilor publici și rolul structurilor juridice din instituții.    

• Poate deveni un instrument subiectiv de presiune și intimidare a funcționarilor publici, afectând stabilitatea în funcția publică.    

• Contravine principiilor care guvernează studiul juridic, axat pe interpretarea și aplicarea corectă a legislației, nu pe reproducerea mecanică.    

• Ridic o serie de conflicte cu legislația europeană și cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului, referitoare la aspecte precum demnitatea umană, egalitatea, nediscriminarea, dreptul la condiții de muncă echitabile și corecte, libertatea de gândire și de exprimare.    

Avizul critică propunerea legislativă pentru că introduce măsuri punitive, discriminatorii și ineficiente, bazate pe o concepție depășită despre evaluarea funcționarilor publici, și pentru că ignoră o serie de principii și reglementări fundamentale. 

Iniția de deputați SOS proiectul a fost suspus procedurii de avizare, primind un aviz nefavorabil 

CES a avizat nefavorabil acest proiect de act normativ, avizul find motivat de următoarele aspecte principale: 

• Încălcarea Constituției: Propunerea legislativă contravine rolului Curții Constituționale stabilit în Constituție pentru supravegherea alegerilor prezidențiale.    

• Deficiențe legislative: Propunerea este considerată deficitară din punct de vedere al tehnicii legislative și al principiilor de drept.    

• Conflicte juridice: Soluțiile propuse intră în conflict cu legi existente privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și încalcă principiul supremației Constituției.    

• Diminuarea rolului Curții Constituționale: Transferul competențelor de soluționare a contestațiilor și anulare a alegerilor către AEP este văzut ca o diminuare a rolului Curții și o încălcare a statului de drept.    

• Probleme legate de rețelele sociale: Interzicerea defăimării pe rețelele sociale este considerată o reglementare impredictibilă, neclară și cu potențial de cenzură

Inițiat de Știrbu Gigel-Sorinel – deputat PNL, proiectul a fost suspus procedurii de avizare, primind un aviz nefavorabil 

CES a avizat nefavorabil acest proiect de act normativ, cu următoarea motivare: 

Avizul nefavorabil critică propunerea legislativă pentru completarea Codului administrativ, argumentând că aceasta nu respectă normele de tehnică legislativă, nu este temeinic fundamentată și este inconsistentă juridic.    

Puncte cheie ale motivării: 

• Nerespectarea normelor de tehnică legislativă: Propunerea nu este bine fundamentată, nu ia în considerare interesul social, politica legislativă a statului, cerințele de corelare cu reglementările interne și europene, și nici jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.    

• Fundamentare insuficientă: Expunerea de motive nu prezintă insuficiențele reglementărilor în vigoare, concluziile studiilor și cercetărilor, sau informații despre consultările realizate.    

• Inconsistență juridică: Formularea propusă este inconsistentă, deoarece ipoteza nu corespunde dispoziției, și nu este motivată limitarea la comune. De asemenea, nu este corelată cu alte propuneri legislative.    

• Lipsa unei analize sistemice: Propunerea se bazează pe premisa unor necesități administrative reduse în localitățile mici, fără a oferi o analiză care să confirme această premisă.    

• Impact negativ potențial: Există posibilitatea restrângerii dezvoltării unităților administrativ-teritoriale mici.    

• Lipsa studiului de impact: Nu este determinat numărul de lucrători afectați și nu sunt prevăzute măsuri pentru reconversia și reîncadrarea acestora.    

• Necesitatea expertizei în administrația publică: Se argumentează că expertiza este necesară și în localitățile mici, iar lipsa acesteia poate afecta capacitatea de a soluționa problemele comunității și poate crește riscul de erori și abuzuri.    

• Impactul asupra localităților cu populație mică: O mare parte a localităților din România au sub 3.000 de locuitori, ceea ce face ca impactul propunerii legislative să fie important.    

• Necesitatea unei reforme administrativ-teritoriale integrate: Se menționează că reforma este necesară, dar trebuie să țină cont de situația locală, responsabilități, situația financiară și proximitatea față de polii de dezvoltare urbană.    

• Impactul economic potențial pozitiv, dar insuficient analizat: Măsura ar putea genera economii la bugetul local, dar expunerea de motive nu conține o evaluare a numărului de localități și posturi afectate și nici o analiză a creșterii veniturilor curente.