Acest proiect de hotărâre a primit aviz favorabil, cu propuneri de modificare și observații, deoarece reglementează o procedură importantă: aplicarea mecanismului de stabilire și actualizare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. Proiectul detaliază modul în care se va aplica mecanismul prevăzut de Legea nr. 283/2024, care transpune Directiva europeană privind salariile minime adecvate.

Avizul favorabil a fost acordat deoarece proiectul stabilește o procedură clară și concretă pentru aplicarea mecanismului de stabilire și actualizare a salariului minim, în conformitate cu cerințele europene și cu angajamentele asumate de România în Planul Național de Redresare și Reziliență. Se apreciază faptul că proiectul include criterii obiective pentru stabilirea salariului minim, precum evoluția ratei inflației și a productivității muncii, și prevede consultări cu partenerii sociali în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social.

Propunerile de modificare și observațiile formulate de CES vizează:

• necesitatea introducerii de prevederi pentru salariile minime existente în lege pentru anumite profesiuni;

• ajustarea formulei de calcul a salariului minim, prin eliminarea prevederilor referitoare la rata medie anuală a inflației prognozate și la raportul dintre salariul de bază minim brut și câștigul salarial mediu brut lunar;

• modificarea calendarului anual de implementare și funcționare a mecanismului, ținând cont de termenul de publicare a prognozei interimare de toamnă a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.

În concluzie, avizarea favorabilă, cu propunerile de modificare și observațiile menționate, este justificată de importanța proiectului pentru asigurarea unui salariu minim adecvat în România, dar și de necesitatea clarificării și completării unor aspecte pentru o implementare eficientă a mecanismului.

Acest proiect de lege a primit aviz nefavorabil deoarece, în opinia Consiliului Economic și Social (CES), prezintă o serie de deficiențe și probleme care necesită o analiză și o dezbatere mai aprofundată. Proiectul are ca obiect aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025, conform Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010.

Printre motivele principale pentru care CES a acordat aviz nefavorabil se numără:

• Perioada insuficientă de analiză și consultare: CES consideră că timpul alocat pentru analiza și dezbaterea proiectului a fost mult prea scurt, nepermițând o evaluare detaliată a prevederilor și formularea de observații argumentate.

• Lipsa de transparență și dialog social: CES critică lipsa de consultare reală cu partenerii sociali și consideră că această abordare contravine principiilor transparenței decizionale și dialogului social autentic.

• Estimări bugetare nerealiste: CES atrage atenția asupra faptului că proiectul de buget include estimări excesiv de optimiste privind veniturile și cheltuielile, fără a oferi explicații și justificări clare.

• Lipsa de predictibilitate și claritate: CES semnalează că proiectul nu reglementează actualizări ale pensiilor, salariilor și alocațiilor, și nu oferă o predictibilitate clară în ceea ce privește măsurile de susținere a puterii de cumpărare.

• Lipsa de măsuri concrete pentru eficientizarea colectării veniturilor și reducerea cheltuielilor: CES critică lipsa unor măsuri concrete pentru creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor și pentru eficientizarea unor instituții publice.

În concluzie, avizul nefavorabil este motivat de o serie de probleme legate de transparența decizională, realismul estimărilor bugetare, predictibilitatea și claritatea măsurilor propuse, precum și de lipsa unor măsuri concrete pentru eficientizarea cheltuielilor publice și creșterea veniturilor bugetare.

Acest proiect de lege a primit aviz nefavorabil deoarece, în opinia Consiliului Economic și Social (CES), prezintă o serie de deficiențe și probleme care necesită o analiză și o dezbatere mai aprofundată. Proiectul are ca obiect aprobarea Legii bugetului de stat pe anul 2025, conform prevederilor legale.

Printre motivele principale pentru care CES a acordat aviz nefavorabil se numără:

• Perioada insuficientă de analiză și consultare: CES consideră că timpul alocat pentru analiza și dezbaterea proiectului a fost mult prea scurt, nepermițând o evaluare detaliată a prevederilor și formularea de observații argumentate.

• Estimări bugetare nerealiste: CES atrage atenția asupra faptului că proiectul de buget include estimări excesiv de optimiste privind veniturile, în special cele din TVA, și cheltuielile, fără a oferi explicații și justificări clare.

• Alocări bugetare insuficiente și nejustificate: CES critică alocarea insuficientă de fonduri pentru anumite domenii, precum energie, învățământ, cercetare, protecție socială, cultură și mediu, și atrage atenția asupra unor alocări nejustificate, cum ar fi cea pentru Societatea Carpatica Feroviar România S.A.

• Lipsa de transparență și consultare reală: CES critică lipsa de transparență în procesul decizional și lipsa unei consultări reale cu partenerii sociali și cu societatea civilă, aspecte care contravin principiilor bunei guvernări.

Criticile și observațiile CES se referă la o gamă largă de domenii, inclusiv:

• Energie: alocarea insuficientă de fonduri pentru compensarea facturilor la energie, lipsa unui mecanism clar de compensare și întârzierea la plată către furnizori.

• Transporturi: alocarea nejustificată de fonduri pentru Societatea Carpatica Feroviar România S.A., în detrimentul altor priorități din sectorul feroviar.

• Fiscalitate: creșterea poverii fiscale asupra contribuabililor, inclusiv prin introducerea unor taxe controversate și lipsa unor măsuri concrete pentru reducerea evaziunii fiscale.

• Protecție socială: înghețarea cuantumului alocațiilor și pensiilor.

• Sănătate: reducerea semnificativă a bugetului alocat Subprogramului național de servicii conexe acordate persoanelor diagnosticate cu tulburări din spectrul autist (TSA) și lipsa finanțării pentru contracepția de urgență.

• Tineret: alocarea insuficientă de fonduri la nivel central, care compromite capacitatea ministerului de resort de a-și exercita rolul principal în acest domeniu. CES subliniază necesitatea unui buget adecvat pentru a permite implementarea de proiecte naționale relevante pentru tineret, precum cele care vizează dezvoltarea politicilor de tineret, a activităților și serviciilor pentru tineret, sprijinirea dezvoltării competențelor personalului de tineret și creșterea calității infrastructurii pentru tineret. De asemenea, CES atrage atenția asupra disproporției în alocarea fondurilor între nivelul central și cel subordonat, ceea ce indică o ineficiență în utilizarea resurselor financiare. Această disproporție, în care instituțiile subordonate primesc o finanțare mult mai mare decât cea alocată activităților derulate direct de minister, contravine interesului public și principiilor bunei guvernări. CES subliniază importanța strategică a domeniului tineretului și necesitatea unei abordări strategice și sustenabile, care să asigure o finanțare adecvată și o gestionare eficientă a resurselor. PUNCTUL DE VEDERE AL FUNDAȚIEI NAȚIONALE PENTRU TINERET A FOST SUSȚINUT VERBAL DE REPREZENTANTUL NOSTRU ÎN PLEN ȘI A FOST PRELUAT ÎN INTEGRALITATE ÎN AVIZUL FINAL.
• Educația: alocarea unui buget extrem de scăzut (aproximativ 3,3% din PIB), prorogarea și suspendarea unor articole din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, lipsa de claritate în ceea ce privește finanțarea cheltuielilor de transport pentru personalul didactic, și necesitatea creșterii finanțării pentru a acoperi numărul de posturi suplimentate în anul școlar 2023-2024, precum și pentru a asigura un număr suficient de profesori pe disciplinele deficitare. CES subliniază importanța Educației și necesitatea unei finanțări adecvate pentru a asigura o educație de calitate. De asemenea, CES atrage atenția asupra subfinanțării burselor studențești și a limitării reducerii la transportul feroviar pentru studenți.

• Cultură: subfinanțarea schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea culturii de film și producției de film, precum și a Programului de restaurare a monumentelor istorice.

• Mediu: lipsa unei linii bugetare dedicate proiectelor de reconstrucție ecologică.

În concluzie, avizul nefavorabil este motivat de o serie de probleme legate de transparența decizională, realismul estimărilor bugetare, predictibilitatea și claritatea măsurilor propuse, precum și de alocarea insuficientă sau nejustificată a fondurilor pentru o serie de domenii importante.

Acest proiect de lege a primit aviz nefavorabil deoarece, în opinia Consiliului Economic și Social (CES), prezintă o serie de deficiențe și probleme care necesită o analiză și o dezbatere mai aprofundată. Proiectul are ca obiect aprobarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025.

Criticile și observațiile CES se referă la înghețarea cuantumului alocațiilor și pensiilor, precum și tăierea finanțării pentru unele programe de sănătate sau sociale. De asemenea, se critică lipsa unei sume alocate pentru biletele de odihnă și tratament.

Alte motive pentru care CES a acordat aviz nefavorabil includ:

• Perioada insuficientă de analiză și consultare: CES consideră că timpul alocat pentru analiza și dezbaterea proiectului a fost mult prea scurt, nepermițând o evaluare detaliată a prevederilor și formularea de observații argumentate.

• Creșterea deficitului BASS: CES critică creșterea alarmantă a deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS), care s-a triplat în ultimii doi ani și se preconizează că va continua să crească.

• Lipsa de transparență și consultare reală: CES critică lipsa de consultare reală cu partenerii sociali și consideră că această abordare contravine principiilor transparenței decizionale și dialogului social autentic.

În concluzie, avizul nefavorabil este motivat de o serie de probleme legate de transparența decizională, realismul estimărilor bugetare, predictibilitatea și claritatea măsurilor propuse, precum și de creșterea alarmantă a deficitului BASS și de lipsa unor măsuri concrete pentru protejarea categoriilor sociale vulnerabile.