Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (b7/30.01.2025): Comisia a avizat nefavorabil propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (b7/30.01.2025). Propunerea legislativă vizează modificarea Codului penal în sensul sancționării angajaților cu atribuții privind siguranța circulației, care își îndeplinesc îndatoririle de serviciu sub influența drogurilor sau a altor substanțe psihoactive, precum și sancționarea cu închisoare a persoanelor care conduc vehicule având în sânge droguri sau alte substanțe cu efecte psihoactive.  

Comisia a criticat forma propusă a articolului 336 alin. (2), considerând că ar putea conduce la condamnarea unor persoane care nu prezintă niciun pericol real pentru siguranța traficului, doar pe baza prezenței reziduale a unei substanțe în organism. De asemenea, s-a subliniat necesitatea unei reglementări clare și previzibile a noțiunii de „a fi sub influența” substanțelor cu potențial psihoactiv, precum și necesitatea introducerii unor praguri cantitative clare, similare celor utilizate pentru alcoolemie.  

Comisia a susținut necesitatea unei abordări echilibrate între protejarea siguranței rutiere și respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, prevenind situațiile în care persoane nevinovate ar putea fi sancționate. De asemenea, s-a subliniat necesitatea alinierii la practica judiciară și principiile fundamentale ale dreptului penal, evitând transformarea Codului penal într-un mijloc indirect de sancționare a consumului de droguri, care nu este reglementat nici măcar de legi speciale. S-a evidențiat și necesitatea clarificării elementelor constitutive ale infracțiunii, evitând interpretările divergente în instanțe, și respectarea principiului proporționalității sancțiunilor penale, sancționând doar acele persoane care prezintă un pericol real pentru siguranța traficului.  

Comisia a atras atenția asupra faptului că propunerea legislativă ar putea afecta drepturile persoanelor care au nevoie de tratamente psihotrope și care nu reprezintă un pericol real pentru siguranța rutieră. S-a subliniat că substanțele psihoactive incluse în legislația românească actuală nu se limitează doar la droguri ilegale, ci includ și medicamente prescrise de medici, esențiale pentru tratamentele psihiatrice. Creșterea pedepselor pentru aceștia, fără o reglementare clară și diferențiată, ar putea pune în pericol sănătatea mintală a multor persoane și ar putea duce la abandonarea tratamentelor. 

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 184 alin. (1) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, precum și pentru modificarea art. 216 alin. (6) din Legea învățământului superior nr. 199/2023 (plx36/03.02.2025): Comisia a avizat nefavorabil propunerea legislativă pentru modificarea art. 184 alin. (1) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, precum și pentru modificarea art. 216 alin. (6) din Legea învățământului superior nr. 199/2023 (plx36/03.02.2025). Propunerea legislativă vizează modificarea legilor învățământului preuniversitar și superior, în sensul limitării dreptului de rezervare a postului didactic sau a catedrei la o perioadă maximă de 5 ani pentru persoanele care îndeplinesc funcții publice sau de demnitate publică.  

Comisia a subliniat importanța implicării profesorilor în funcții de demnitate publică, argumentând că experiența și abilitățile lor pot contribui la îmbunătățirea sistemului educațional. S-a menționat că limitarea dreptului de rezervare a postului didactic ar putea descuraja implicarea profesorilor în viața publică. De asemenea, s-a argumentat că implicarea profesorilor în funcții publice asigură o reprezentare mai echitabilă a intereselor educației în cadrul Guvernului și poate contribui la formularea de legi educaționale relevante. S-a subliniat, de asemenea, importanța parteneriatelor între educatori și politicieni, care pot duce la parteneriate mai puternice între școli și autoritățile locale, creând un mediu mai favorabil pentru educație.  

Comisia a menționat exemple din alte țări europene cu sisteme de învățământ performante, unde implicarea profesorilor în funcții de demnitate publică este o practică cunoscută și aplicată. De asemenea, s-a menționat că în multe țări, profesioniștii din educație au posibilitatea de a combina cariera didactică cu implicarea în administrație sau politică, fie prin concedii speciale, fie prin posibilitatea de a reveni la posturile lor în învățământ după exercitarea unei funcții publice.