Comisia C8 a avizat nefavorabil acest proiect de act normativ, cu următoarea motivare:

• În contextul unei situații bugetare dificile marcate de procedura de deficit excesiv, este inoportună introducerea unei noi sărbători care să conducă la o creștere a cheltuielilor publice.
• Celebrarea lui George Enescu ar trebui să aibă loc în fiecare an, iar inițiativa ar trebui să aparțină Ministerului Culturii și entităților care activează în domeniul artistic.
• Nu este necesar să existe un act normativ, ci este important ca autoritățile să își dorească să celebreze astfel de personalități, deoarece, prin atributele pe care le dețin, pot organiza astfel de manifestări.

Comisia C8 a avizat favorabil acest proiect de act normativ, cu următoarea observație:

• În ceea ce privește modificarea termenului de calcul prevăzut la art. 179 din Codul Administrativ, nu este necesar să se facă trimitere expresă la art. 599 din același act normativ, întrucât acest articol instituie regula generală conform căreia termenele se calculează în zile calendaristice, incluzând atât ziua în care acestea încep să curgă, cât și ziua în care se împlinesc, cu excepțiile expres prevăzute de prezentul cod.
• Având în vedere aplicarea acestei reguli generale, nu este necesar să se facă referire expresă la ea.

Comisia C8 a avizat nefavorabil acest proiect de act normativ, cu următoarea motivare:

• Aplicarea unui coeficient raportat la salariul minim poate duce la erori de calcul și de încadrare, precum și la aplicarea de sancțiuni din partea organelor fiscale.
• Este necesară actualizarea pragului pentru încadrarea în mijloace fixe, iar acesta trebuie exprimat printr-o valoare determinată.
• Amortizarea mijloacelor fixe nu are nicio legătură fiscală și nu trebuie corelată cu suma rezultată din înmulțirea unui coeficient de 1,5 cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare la data intrării în patrimoniul contribuabilului.

Comisia C8 a avizat nefavorabil acest proiect de act normativ, cu următoarea motivare:

• Propunerea legislativă reprezintă un afront adus sistemului constituțional românesc și afectează grav fundamentele democratice ale justiției constituționale.
• Introducerea posibilității de atacare în recurs la ÎCCJ a deciziilor CCR înlătură complet rolul acesteia de garant al supremației Constituției.
• Posibilitatea ca judecătorii constituționali să fie revocați din funcție de către Parlament echivalează cu eliminarea independenței CCR, plasând-o de jure sub control politic, ceea ce contravine flagrant Constituției și întregii filosofii constituționale a statului român.
• Curtea Constituțională este un organism specializat, prevăzut de Constituția României, împreună cu atribuțiile acesteia, având ca scop asigurarea respectării prevederilor constituționale.
• Deciziile Curții Constituționale nu pot fi cenzurate de către o instanță de judecată nespecializată, indiferent de gradul acesteia.
• În cazul judecătorilor, aceștia sunt inamovibili pe durata mandatului tocmai pentru a fi protejați de intruziuni politice în activitatea lor.
• Propunerea de abrogare a dispozițiilor privind obligativitatea hotărârilor emise de Curtea Constituțională este neconstituțională.
• Doctrina de drept constituțional (Ion Deleanu, Tudor Drăganu) a argumentat de nenumărate ori că termenul de „decizie”, menționat la art. 147 din Constituție, trebuie interpretat într-un sens larg.
• Urmează să înțelegem prin acesta orice formă de deliberare a Curții, susceptibilă de a produce ea însăși efecte juridice, adică nu numai deciziile propriu-zise, ci și hotărârile Curții.
• Pentru aceleași motive, hotărârile emise de Curtea Constituțională nu pot fi atacate cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
• Hotărârile Curții Constituționale nu pot fi atacate cu recurs și prin prisma faptului că, potrivit art. 492 din Codul de Procedură Civilă, este admisibilă în această cale extraordinară de atac administrarea probei cu înscrisuri.
• Or, cum Curtea Constituțională nu este o instanță de drept comun, care administrează mijloace de probă, ci o instanță de control constituțional, propunerea legislativă nu produce niciun efect juridic concret.
• Completarea art. 5 privind modul în care judecătorii Curții Constituționale sunt aleși este, la rândul ei, neconstituțională: cât timp legea constituțională nu impune condiții suplimentare, precum apartenența funcției la Înalta Curte de Casație și Justiție, este clar că judecătorii aleși sunt numiți în urma unui examen de oportunitate exercitat de către Camera Deputaților, Senat și Președintele României.
• Vacanța/interimatul funcției de Președinte al României este o constatare a unei stări de fapt, astfel că nu este necesar să fie validată și de un număr de 50 de deputați sau 25 de senatori.
• În modul în care este redactat textul, se poate interpreta că, în situația în care funcția de Președinte al României este vacantă din cauza decesului acestuia, atunci aceasta ar trebui să fie validată de numărul arătat de deputați și senatori, ceea ce constituie, desigur, o situație absurdă.
• Propunerea legislativă introduce posibilitatea ca judecătorii Curții Constituționale să fie revocați printr-un vot de două treimi din Parlament.