Vineri, 31 ianuare 2025, Comisia C5 s-a întrunit în format hibrid și a analizat și avizat o serie de proiecte legislative importante, exprimându-și poziția față de propunerile legislative privind cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025.

Ordinea de zi:

Elaborarea proiectului de aviz la următorul proiect de act normativ:

1. Proiect de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori  specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025 (termen de avizare:13.02.2025, conform prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr.248/2013, republicată, cu modificările și completările ulterioare) –  Inițiator: Ministerul Finanțelor;

Obiectul de reglementare îl reprezintă stabilirea plafoanelor unor indicatori fiscal-bugetari, astfel încât să se asigure respectarea disciplinei financiare și să se mențină echilibrul bugetar, urmând să se aplice de către ordonatorii de credite, care trebuie să se încadreze în limitele prevăzute, fără a se depăși nivelurile stabilite pentru deficit, cheltuieli și datorie publică.

2. Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2025 (termen de avizare: 13.02.2025, conform prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr.248/2013, republicată, cu modificările și completările ulterioare) – Inițiator: Ministerul Finanțelor;

Obiectul de reglementare îl reprezintă adoptarea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2025.

3. Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 (termen de avizare: 13.02.2025, conform prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 248/2013, republicată, cu modificările și completările ulterioare) – Inițiatori: Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Obiectul de reglementare îl reprezintă adoptarea proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025.

Ce a decis Comisia:

Un prim aspect semnalat de Comisie a fost transmiterea cu întârziere a proiectului de buget, ceea ce a îngreunat analiza acestuia. S-a subliniat că termenul extrem de scurt alocat pentru examinarea documentelor a făcut imposibilă o evaluare aprofundată și responsabilă a propunerii bugetare. Comisia a criticat această abordare netransparentă, care contravine principiilor transparenței decizionale și normelor privind consultarea publică și a avizat nefavorabil.

În ceea ce privește alocarea pentru domeniul TINERETULUI, Comisia a considerat-o insuficientă, având în vedere importanța strategică a acestui domeniu. Comisia a subliniat că suma alocată, de 4.300 mii lei, este extrem de redusă și nu permite susținerea programelor și inițiativelor naționale necesare pentru dezvoltarea tinerilor. În acest sens, s-a propus suplimentarea bugetului alocat Tineretului la nivel central la 10.000 mii lei. De asemenea, s-a observat o disproporție între fondurile alocate la nivel central și cele subordonate, Comisia propunând o reanalizare a priorităților și un transfer de fonduri de la instituțiile subordonate către activități derulate direct de minister. Astfel, Comisia A PRELUAT ÎN INTEGRALITATEA PUNCTUL DE VEDERE SUSȚINUT DE REPREZENTANTUL FUNDAȚIEI NAȚIONALE PENTRU TINERET.

În ceea ce privește alocarea pentru domeniul EDUCAȚIEI, Comisia a semnalat o serie de probleme legate de alocarea bugetară și de implementarea prevederilor legislative. S-a observat că bugetul alocat învățământului este extrem de scăzut (aproximativ 3,3% din PIB), iar acest lucru, coroborat cu un cumul de prorogări și suspendări ale unor articole din Legea Învățământului Preuniversitar nr 198/2023, face imposibilă creșterea calității în sistemul de învățământ preuniversitar. De asemenea, s-a criticat scăderea bugetului acordat cercetării de la 0,15% la 0,11% din PIB, în condițiile în care ținta ar trebui să fie 1% din PIB. Comisia a subliniat că aceste decizii afectează semnificativ dezvoltarea sectorului de educație și cercetare și mențin locul codaș al României în clasamentele internaționale cu privire la finanțarea învățământului. Astfel, Comisia A PRELUAT ÎN INTEGRALITATEA PUNCTUL DE VEDERE SUSȚINUT DE REPREZENTANTUL ANOSR.

În ceea ce privește celelalte două proiecte de acte normative, Comisia a avizat nefavorabil atât Proiectul de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025, cât și Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025. În ambele cazuri, s-a motivat că proiectele au fost discutate cu partenerii sociali într-o variantă incompletă, iar documentele finale au fost trimise spre avizare fără a lăsa timp de consultare. Comisia a subliniat că această abordare afectează calitatea avizelor emise și contravine principiilor transparenței decizionale și ale consultării publice.