Vineri, 31 ianuare 2025, Comisia C8 s-a întrunit în format hibrid și a analizat și avizat o serie de proiecte legislative importante, exprimându-și poziția față de propunerile legislative privind cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025.

Ordinea de zi:

Elaborarea proiectului de aviz la următorul proiect de act normativ:

1. Proiect de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori  specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025 (termen de avizare:13.02.2025, conform prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr.248/2013, republicată, cu modificările și completările ulterioare) –  Inițiator: Ministerul Finanțelor;

Obiectul de reglementare îl reprezintă stabilirea plafoanelor unor indicatori fiscal-bugetari, astfel încât să se asigure respectarea disciplinei financiare și să se mențină echilibrul bugetar, urmând să se aplice de către ordonatorii de credite, care trebuie să se încadreze în limitele prevăzute, fără a se depăși nivelurile stabilite pentru deficit, cheltuieli și datorie publică.

2. Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2025 (termen de avizare: 13.02.2025, conform prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr.248/2013, republicată, cu modificările și completările ulterioare) – Inițiator: Ministerul Finanțelor;

Obiectul de reglementare îl reprezintă adoptarea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2025.

3. Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 (termen de avizare: 13.02.2025, conform prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 248/2013, republicată, cu modificările și completările ulterioare) – Inițiatori: Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Obiectul de reglementare îl reprezintă adoptarea proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025.

Ce a decis Comisia:

Comisia pentru drepturi și libertăți ale organizațiilorsocietății civile a criticat aspru proiectele de acte normative și le-a avizat nefavorabil.

Astfel, în ceea ce privește alocarea pentru domeniul TINERETULUI, Comisia a considerat-o insuficientă, având în vedere importanța strategică a acestui domeniu. Comisia a subliniat că suma alocată, de 4.300 mii lei, este extrem de redusă și nu permite susținerea programelor și inițiativelor naționale necesare pentru dezvoltarea tinerilor. În acest sens, s-a propus suplimentarea bugetului alocat Tineretului la nivel central la 10.000 mii lei. De asemenea, s-a observat o disproporție între fondurile alocate la nivel central și cele subordonate, Comisia propunând o reanalizare a priorităților și un transfer de fonduri de la instituțiile subordonate către activități derulate direct de minister. Astfel, Comisia A PRELUAT ÎN INTEGRALITATEA PUNCTUL DE VEDERE SUSȚINUT DE REPREZENTANTUL FUNDAȚIEI NAȚIONALE PENTRU TINERET.

De asemenea, C8  a exprimat critici serioase cu privire la procedura de consultare publică și la termenul acordat pentru analizarea unui proiect de lege. Comisia a subliniat că timpul insuficient alocat analizei și formulării unui punct de vedere argumentat, precum și încălcarea termenului legal de consultare publică conform Legii nr. 52/2003, afectează grav principiile transparenței decizionale și ale participării societății civile la procesul decizional.

Comisia a mai argumentat că transmiterea proiectului de lege cu doar câteva ore înainte de vot nu permite organizațiilor societății civile să studieze documentul în detaliu, să identifice implicațiile sale și să pregătească o poziție bine fundamentată. Această practică echivalează cu excluderea efectivă a consultării, încălcând principiul transparenței decizionale și al bunei guvernări. De asemenea, lipsa posibilității de dezbatere și amendare a proiectului de lege înainte de vot afectează rolul consultativ al CES și poate avea efecte negative asupra legitimității deciziei finale.

Nu în ultimul rând, Comisia a subliniat că punerea în consultare publică a unei legi într-o zi de joi și votarea acesteia sâmbătă reduce drastic șansele organizațiilor neguvernamentale, experților și cetățenilor de a analiza impactul acesteia și de a propune amendamente fundamentate. Un proces real de consultare presupune timp pentru studii de impact, analize legislative comparative, elaborarea unor poziții argumentate și dialog cu decidenții politici. Comisia a concluzionat că acest tip de abordare contravine principiului bunei guvernări și poate genera contestări ulterioare și chiar invalidarea unor acte normative.