Acest proiect de Hotărâre a Guvernului a primit aviz favorabil, cu următoarele observații: 

• S-a constatat o contradicție în Anexa care conține criteriile și normele de diagnostic, la punctul 20, unde se enumeră deficiențele funcționale, inclusiv cea gravă, dar aceasta nu se regăsește în Tabelul II, care prezintă relația dintre deficiența funcțională și limitarea activității.  
• S-a semnalat o contradicție între definiția „Deficienței funcționale accentuate” de la pagina 5 și informațiile din Anexa „SCALA KURTZKE EXTINSĂ A DIZABILITĂȚII (EDSS – Expanded Disability Status Scale) 1983 REVIZUITĂ” de la pagina 283, care generează confuzie în privința opțiunilor de încadrare în muncă ale persoanelor cu handicap accentuat.  
• În cazul specific al persoanelor cu dizabilități vizuale, s-a semnalat o contradicție între prevederile de la pagina 49, la capitolul „FUNCȚIILE SENZORIALE ȘI DUREREA”, și mențiunile de la pagina 359 din tabelul „Activități moderate (3-5,9 METs)”, care conduce la ambiguitate și la riscul îngrădirii dreptului la muncă pentru aceste persoane.  

Plenul CES a avizat nefavorabil propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (b7/30.01.2025). Propunerea legislativă vizează modificarea Codului penal în sensul sancționării angajaților cu atribuții privind siguranța circulației, care își îndeplinesc îndatoririle de serviciu sub influența drogurilor sau a altor substanțe psihoactive, precum și sancționarea cu închisoare a persoanelor care conduc vehicule având în sânge droguri sau alte substanțe cu efecte psihoactive.  

Plenul a criticat forma propusă, considerând că ar putea conduce la condamnarea unor persoane care nu prezintă niciun pericol real pentru siguranța traficului, doar pe baza prezenței reziduale a unei substanțe în organism. De asemenea, s-a subliniat necesitatea unei reglementări clare și previzibile a noțiunii de „a fi sub influența” substanțelor cu potențial psihoactiv, precum și necesitatea introducerii unor praguri cantitative clare, similare celor utilizate pentru alcoolemie.  

Plenul a susținut necesitatea unei abordări echilibrate între protejarea siguranței rutiere și respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, prevenind situațiile în care persoane nevinovate ar putea fi sancționate. De asemenea, s-a subliniat necesitatea alinierii la practica judiciară și principiile fundamentale ale dreptului penal, evitând transformarea Codului penal într-un mijloc indirect de sancționare a consumului de droguri, care nu este reglementat nici măcar de legi speciale. S-a evidențiat și necesitatea clarificării elementelor constitutive ale infracțiunii, evitând interpretările divergente în instanțe, și respectarea principiului proporționalității sancțiunilor penale, sancționând doar acele persoane care prezintă un pericol real pentru siguranța traficului.  

Plenul a atras atenția asupra faptului că propunerea legislativă ar putea afecta drepturile persoanelor care au nevoie de tratamente psihotrope și care nu reprezintă un pericol real pentru siguranța rutieră. S-a subliniat că substanțele psihoactive incluse în legislația românească actuală nu se limitează doar la droguri ilegale, ci includ și medicamente prescrise de medici, esențiale pentru tratamentele psihiatrice. Creșterea pedepselor pentru aceștia, fără o reglementare clară și diferențiată, ar putea pune în pericol sănătatea mintală a multor persoane și ar putea duce la abandonarea tratamentelor.  

Concluzionând, avizul nefavorabil dat de Plenul CES se bazează pe următoarele argumente: 

• Propunerea legislativă ar putea conduce la condamnări pe baza prezenței reziduale a unor substanțe în organism, fără a se evalua pericolul real pentru siguranța traficului.  
• Noțiunea de „a fi sub influența” substanțelor psihoactive nu este clar definită, ceea ce ar putea genera interpretări abuzive. 
• Nu se iau în considerare particularitățile tratamentelor medicamentoase care includ substanțe psihoactive.  
• Propunerea legislativă ar putea afecta negativ persoanele care urmează tratamente psihotrope și care nu reprezintă un pericol real pentru siguranța rutieră.

Plenul CES a avizat nefavorabil propunerea legislativă pentru modificarea art. 184 alin. (1) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, precum și pentru modificarea art. 216 alin. (6) din Legea învățământului superior nr. 199/2023 (plx36/03.02.2025). Propunerea legislativă vizează modificarea legilor învățământului preuniversitar și superior, în sensul limitării dreptului de rezervare a postului didactic sau a catedrei la o perioadă maximă de 5 ani pentru persoanele care îndeplinesc funcții publice sau de demnitate publică.  

Plenul a criticat limitarea dreptului de rezervare a postului didactic la 5 ani, argumentând că această prevedere creează o situație discriminatorie față de alte funcții elective și încalcă prevederi constituționale, respectiv dreptul de a fi ales. S-a subliniat necorelarea cu alte prevederi legale, care permit rezervarea postului pe o perioadă nedeterminată în cazul cadrelor didactice care îndeplinesc serviciul militar. De asemenea, s-a atras atenția asupra faptului că limitarea la 5 ani a dreptului de rezervare a postului ar putea descuraja cadrele didactice să se implice în funcții publice sau politice.  

Plenul a susținut importanța implicării cadrelor didactice în funcții publice sau politice, argumentând că experiența și abilitățile lor pot contribui la îmbunătățirea sistemului educațional și a societății în ansamblu.  

Concluzionând, avizul nefavorabil dat de CES se bazează pe următoarele argumente: 

• Limitarea dreptului de rezervare a postului didactic la 5 ani creează o situație discriminatorie și încalcă prevederi constituționale.  
• Această prevedere nu este corelată cu alte prevederi legale, care permit rezervarea postului pe o perioadă nedeterminată în cazul cadrelor didactice care îndeplinesc serviciul militar.  
• Limitarea la 5 ani a dreptului de rezervare a postului ar putea descuraja cadrele didactice să se implice în funcții publice sau politice.  
• Implicarea cadrelor didactice în funcții publice sau politice este importantă pentru îmbunătățirea sistemului educațional și a societății în ansamblu.