Observații ale Comisiei: 

• Observațiile Comisiei: 

• Lipsa unei prezentări clare a surselor de finanțare poate crea dificultăți în implementarea planului, afectând eficiența măsurilor propuse. 

• Nu se detaliază clar bugetul necesar pentru fiecare acțiune sau sursele exacte de finanțare. Se menționează că „resursele financiare vor fi asigurate din fondurile alocate fiecărei entități achizitoare”, fără a se oferi detalii concrete.  

• Recomandările Comisiei: 

• Se recomandă introducerea unei anexe care să specifice sursele de finanțare (buget național, fonduri europene, parteneriate public-private etc.), precum și un mecanism clar de alocare și raportare a cheltuielilor. 

• Pentru a asigura respectarea angajamentelor asumate, se recomandă introducerea unui sistem de măsuri corective și sancțiuni progresive pentru autoritățile contractante care nu îndeplinesc țintele anuale, inclusiv condiționarea accesului la anumite finanțări publice pentru cei care nu respectă criteriile stabilite.  

Motivarea Comisiei: Propunerea legislativă nu poate fi susținută, deoarece implică un efort bugetar într-un context economic dificil, marcat de procedura de deficit excesiv, în beneficiul unui număr restrâns de operatori privați, fără un impact pozitiv clar asupra societății.  

• Oricare astfel de celebrare se poate realiza fără a fi necesar un act normativ, atât timp cât există interes din partea entităților direct implicate în acest domeniu.  

• Având în vedere cui se adresează propunerea legislativă și faptul că rezerviștii militari sunt, practic, civili până la o eventuală mobilizare, propunerea legislativă nu are obiect.

Motivarea Comisiei: 

• Propunerea legislativă nu poate fi susținută, deoarece implică un efort bugetar în beneficiul unui număr restrâns de operatori privați, într-un context economic dificil, fără un impact pozitiv clar asupra societății.  

• În locul acestei măsuri, ar trebui promovate soluții durabile, precum electrificarea echipamentelor utilizate pe domeniile schiabile, reducerea emisiilor și tranziția către surse de energie mai curate.  

• Propunerea legislativă riscă să fie contrară dreptului unional.  

• Reducerea accizei la combustibil ar încuraja utilizarea combustibililor fosili într-un sector deja dependent de surse de energie nesustenabile.  

• Pe termen lung, această măsură ar duce la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră și la deteriorarea ecosistemelor montane, prin intensificarea mecanizării pentru întreținerea pârtiilor și utilizarea extinsă a zăpezii artificiale.  

• Într-un context economic caracterizat de restricții bugetare semnificative, alocarea resurselor publice ar trebui să vizeze politici cu un impact social și economic extins, precum investițiile în energie regenerabilă, mobilitate sustenabilă sau adaptarea economică a regiunilor montane la modele mai reziliente.  

• Finanțarea indirectă a combustibilului destinat întreținerii pârtiilor nu constituie o prioritate strategică.  

• Favorizarea nejustificată a unui sector economic restrâns: domeniile schiabile reprezintă o activitate economică specifică și sezonieră, iar schema de ajutor nu este justificată printr-un impact socio-economic major.  

• Există riscul ca ajutorul de stat să fie utilizat de un număr limitat de beneficiari, fără a aduce un avantaj semnificativ economiei naționale.

Motivarea Comisiei 

• Propunerea legislativă transferă responsabilitatea pregătirii în cunoștințele tehnice actualizate de la autoritate la funcționarul public, prin implementarea unei verificări scrise periodice.  

• Această măsură ridică întrebări cu privire la echilibrul dintre responsabilitățile individuale și cele instituționale în asigurarea formării profesionale, având în vedere incidența art. 458 din Codul Administrativ.  

• Impunerea unei evaluări suplimentare, prin verificarea scrisă a cunoștințelor teoretice actualizate privind actele normative ce reglementează activitățile specifice funcției publice, reprezintă o măsură redundantă.  

• Aceasta poate genera discontinuități în desfășurarea activității funcționarilor publici și nu oferă garanția unei creșteri efective a eficienței activităților administrative.  

• Impunerea evaluării anuale scrise este o măsură abuzivă și nepotrivită, menită să descurajeze salariații și interesul acestora pentru funcția publică.  

• Concursul pentru ocuparea unei funcții publice presupune cunoașterea și reproducerea legislației la un nivel foarte înalt.  

• Toate instituțiile publice au în structură servicii juridice care au obligația de a verifica legalitatea tuturor actelor/documentelor emise în cadrul acestora.  

• Aplicarea acestei propuneri legislative poate avea ca efect eliminarea salariaților „incomozi”.  

• Evaluarea pe o scară de la 1 la 5, unde un calificativ de 3 poate însemna pierderea postului, reflectă o politică de excludere.  

• Abordarea carierei funcționarilor publici doar prin prisma cunoașterii „la virgulă” a legislației nu este neapărat ceea ce este necesar.  

• În plus, lipsa cronică a resurselor din bugetele instituțiilor publice, destinate formării profesionale continue, este fie totală, fie insuficientă.  

• Instituirea unei astfel de evaluări doar pentru o anumită categorie profesională este discriminatorie.  

• Testarea cunoștințelor din legislație contravine principiilor care guvernează studiul juridic, respectiv faptul că scopul studierii și cunoașterii legislației este interpretarea și aplicarea ei corectă, nu reproducerea cu fidelitate a acesteia.  

• Impunerea obligativității unui mecanism de redare mecanică a unui text de lege reduce actul de administrare la o execuție lipsită de discernământ și anulează orice nuanță interpretativă necesară aplicării corecte și echitabile a normativelor.  

Motivarea Comisiei: 

• Propunerea legislativă contravine art. 146 lit. (f) din Constituția României, care specifică rolul CCR în supravegherea respectării procedurii pentru alegerea Președintelui României.  

• Înlăturarea prerogativelor CCR în soluționarea contestațiilor privind alegerile și transferarea posibilității de anulare a acestora către AEP reduc rolul Curții doar la confirmarea rezultatelor, ceea ce constituie o încălcare gravă a prevederilor constituționale.  

• Transferul competenței de soluționare a contestațiilor și de anulare a alegerilor de la CCR către AEP diminuează rolul constituțional al Curții, reducându-l la o simplă formalitate de validare a rezultatelor, ceea ce constituie o încălcare gravă a principiilor statului de drept.  

• Atribuțiile privind soluționarea contestațiilor trebuie să rămână în sarcina Curții Constituționale.  

• Nu este clar care Curte de Apel va fi competentă.